Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CASETĂ, CUTIUȚĂ, TRUSĂ, ȚAMBAL, ȚEASTĂ, ȚITERĂ, AMBUTISA, BALALAICĂ, BANJO, BAZĂ ... Mai multe din DEX...

CUTIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUTÍE, cutii, s.f. 1. Obiect de lemn, de metal, de carton etc. în formă de cub, de paralelipiped etc., gol în interior, în care se păstrează sau care protejează diverse lucruri. * Expr. (Scos) ca din cutie = foarte îngrijit îmbrăcat sau prezentat. (Fam.) (Bagă) capul la cutie! = (la jocul "de-a capra") ferește-ți capul, proptește-l în piept! fig. fii prudent, păzește-te! Cutie de scrisori = cutie specială, plasată pe stradă de către organele poștale, în care expeditorii introduc scrisorile; cutie particulară în care factorii poștali depun corespondența adusă la domiciliu. 2. Aparat, dispozitiv, organ special etc. având forma unei cutii (1). Cutie de viteze. Cutie de rezonanță. 3. (În sintagma) Cutie craniană = cavitate osoasă în care se află creierul; țeasta capului, craniu. 4. Sertar. 5. (Înv.) Casă de bani; casetă. - Din tc. kutu, ngr. kutí, bg., scr. kutija.

Sursa : DEX '98

 

CUTÍE s. v. coș, ladă.

Sursa : sinonime

 

CUTÍE s. 1. (rar) pixidă, (înv. și reg.) sicriu, (Transilv.) șcătulă, (latinism înv.) capsă. (Pune butonii într-o \~.) 2. sertar. (\~ de la tejghea.) 3. (ANAT.) cutie craniană v. craniu; cutie toracică v. torace.

Sursa : sinonime

 

cutíe s. f., art. cutía, g.-d. art. cutíei; pl. cutíi, art. cutíile

Sursa : ortografic

 

CUTÍ//E \~i f. 1) Obiect (de lemn, de metal, de carton etc.) gol pe dinăuntru, în care se păstrează sau se transportă diferite obiecte. * Scos ca din \~ îmbrăcat elegant. 2): \~ craniană oasele care înconjoară creierul; craniu; țeastă. 3): \~ toracică scheletul din regiunea toracelui unde se află inima, plămânii etc. 4): \~ de rezonanță cutie care amplifică sunetele. 5): \~ de viteze cutie la automobil unde se află mecanismul schimbătorului de viteză. [Art. cutia; G.-D. cutiei; Sil. -ti-e] /<turc. kutu, ngr. kutí

Sursa : NODEX

 

cutíe (-íi), s.f. - 1. Obiect de lemn, metal etc., în care se păstrează diferite lucruri. - 2. Etui, toc, trusă. - 3. Sertar. - 4. Cufăr, ladă. - Cutia milelor, institut național de binefacere, fundat în 1775 de către domnitorul Alexandru Ipsilanti, condusă din 1793 de marele vornic de cutie și alimentată de bunurile persoanelor care au decedat fără a lăsa moștenitori, și o treime de la cei care decedau fără lase testament. - Cutia sătească, specie de piață de grîne fundată în sec. XVIII. - 5. Orfelinat. - Copil de cutie, orfan, copil găsit. - Mr. cutie, megl. cutiiă. Tc. kutu, kuti (Șeineanu, II, 151; Miklosich, Türk. Elem., I, 338; Berneker 653; Lokotsch 1271; Ronzevalle 139); cf. gr. ?????, bg., sb. kutija, alb. kuti. - Der. cutier, s.m. (perceptor; negustor ambulant).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCUTIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentruCUTIE.

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzaţie Un incident de senzație de Ion Luca Caragiale Pe la mijlocul veacului trecut, s-a petrecut în Germania un incident de mare senzație — am putea zice un mare scandal bisericesc — despre care găsim, într-o publicație de pe vremuri, niște documente ce, poate, vor interesa pe cititorii noștri... Uneori și scandalurile sunt interesante — chiar cele bisericești. Iată de ce e vorba. În catedrala vestitului oraș Trier, de pe râul Mosel, a fost expusă în anul 1844... „hlamida pe care a purtat-o mântuitorul când l-au dus la Golgota ca să-l răstignească pre el spre îndeplinirea scripturilor și spre a noastră, a nepocăiților, răscumpărare de blestemul păcatului strămoșesc..." Gazeta orașului Metz, în număru-i de la 20 septembre același an, scria următoarele: „Un litograf de la noi a cumpărat de 20.000 franci stofă de mătase, pe care s-o taie în bucăți ca să tipărească pe ele desenul «hlamidei». O singură casă de comerț tot de aici a vândut în aste trei săptămâni 80.000 de medalii cu chipul fecioarei; ...

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... se gândi că, daca va lua o ladă d-ale frumoasele, slujba ei nu făcea atâta, și mai așteptă până mai văzu că vena o cutie mică și necioplită; atunci ea zise: - Maică Sântă Vinere, iată că mi-am ales lucru pe cât face slujba mea. - Ia-l, fata mea, daca ...

 

Ion Creangă - Povestea poveștilor

Ion Creangă - Povestea poveştilor Povestea poveștilor (Povestea pulei) de Ion Creangă Wikipedia are un articol despre: Povestea poveștilor Sâmbătă, 1877, octombrie 22 — 1878, noemvrie 12 Amu cică era într-un sat un țăran. Și țăranul acela a ieșit odată în țarină să samene niște păpușoi. Și cum sămăna el, tocmai atunci s-a nimerit să treacă pe acolo Hristos și cu Sfântul Petrea. Hristos să nu tacă molcum și să-și caute de drum? — Da ce sameni acolo, om bun? întreabă el. — Ia, niște pule samăn, răspunse țăranul cu obrăznicie. — Pule ai zis că sameni, pule să dea Dumnezeu să se facă, zise Hristos, blagoslovind sămănătura cu amândouă mânile, și apoi se tot duse în drumul său împreună cu Sf. Petrea, care nu-și putea stăpâni mierarea de cuvintele ce auzise că au ieșit din gura lui Hristos, pentru că niciodată nu mai vorbise Mântuitorul așa de buruenos. Țăranul, după ce mântui de sămănat, se întoarse acasă. Apoi, la vremea prășitului, a venit de a prășit păpușoii după rânduială, și iar s-a întors acasă. Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc ...

 

Mihai Eminescu - La aniversară

... Și acuma... am să-ți aduc ceva din casă... Un dar de ziua ta... Așa-i?... Ea intră iute, se-ntoarse și-i aduse o cutie mare... Ei o scăpară jos, dar nu făcea nimic... era înc-o sărutare. Gajus Iulius Caesar Octavian August se duse acasă. Se așeză dinaintea focului ... își ridică ochii s-o vadă... și un moment i se păru c-o vede. Dar unde să fi fost. Dar ce mai era în cutie? Păpușile ce i le dedese de ziua ei doi ani de-a rândul. Pe fruntea celei de întâi era: "Bertrand e un măgar ...

 

Gheorghe Asachi - Soția de modă

Gheorghe Asachi - Soţia de modă Soția de modă de Gheorghe Asachi Un boieri ce întâlnisă, dup-o lungă nevedere, Pe un june, îl urează și apoi i zice: Vere, Când în casă-ai azi odorul ce atâta ai vânat, Te urez, al meu dorite, iac-amu te-ai însurat! Mulțămim! Ce vra să zică astă răce mulțămire? Nu-nțălegi pănă-acum încă a ta naltă fericire? Nu cumva jugul lui Imen nu-ți se pare prea plăcut? Nu de tot, căci, cum se zice, măritișul la-nceput În noian de miere-noată. Poate-amar acum îți pare? Parc-așa! Deci, vere, ține ce-ai dorit cu înfocare. Sufere pe tiran casnic, ce-ai cătat, acuma ai, Și, precum provorba zice, sub pantofla ei să stai. Mulțămește-te, o, vere, ca acel barbat ce-l cheamă Cavaler de ordini multe și soț d-o frumoasă damă, La alegirea-Eforiei și la vizite boieri, Dar tupil în casă șede, ca paingăn în ungheri; Așa poate și la tine? Talent are-a me soție; Am luat cu dânsa-n zestre sate trei ș-o răzășie; Delicată, frumușică, învățată! Minunat! Ba nici cum! Ț-oi spune, vere, c-asta ...

 

Alecu Donici - Tunsul

Alecu Donici - Tunsul Tunsul de A. Veltman Traducere de Alecu Donici Întâmplare adevărată din Valahia de A.Veltman Fost-ați Dvoastră la București? Nu! Îmi pare foarte rău. Nici n-aveți gând să mergeți? Încă și mai mult îmi pare rău. Ce oraș, ce case, ce mai femei sunt în București! Acolo veți găsi ochi de Italia, profile de Grecia și sălbatică frumusețe de egipteană. De veți intra în târg despre Colentina sau Herestrău, pe ulița Podu-Mogușoaei, seara pe la opt sau nouă ceasuri, o să vă umple de mirare șirul caleștelor de Viena, hamurile strălucinde, caii de Magdeburg, arnăuții în îmbrăcăminte ce bat la ochi, boierii în bogate costumuri asiatice și cucoanele împopoțonate după jurnalul de Paris. Fugânda vedere vi s-a împrăștia în o așa pestrețire, și veți socoti că Bucureștii serbează vreo mare întâmplare. Dar nu e nimică, aceasta e zilnica îndeletnicire a românilor, carii în toată seara viețuiesc la una din asemene primblări. Ce măreață uliță e Podu-Mogușoaei. Câte case de piatră cu două rânduri, acoperite cu fier sau cu draniță. Această uliță, prospectul Nevei de București, taie prin tot târgul; și ce nu veți ...

 

Alexandru Macedonski - Focul sacru...

... a poeziei, ne vorbesc de câte-un dor, Ca să bată astfel câmpii puțintel și în amor! Dacă vine apoi seara, dânșii scot ca din cutie Stelele nenumărate, plus o lună argintie, Plus un cer senin, și-n fine, un zefir armonios Îngânându-și a lui voce cu pârâul ...

 

Alexandru Vlahuță - Prima lecție

... o vede tot frumoasă: Căci ea e mamă, ș-o iubește. Stau și mă uit, cu câtă grijă A rezemat-o de-o cutie, Și-i duce bunătăți la gură Cu lingurița, ș-o îmbie: Așa, papă frumos, fii gigea, Papă cu mama, să crești mare... Apoi o șterge ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ...

 

Gelu Vlașin - 22:30

Gelu Vlaşin - 22:30 â†�â†� 22:23 22:30 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 22:47 →→ pomul de crăciun împodobit cu zilele care-au fost pe tine pierdută printre cuvintele aruncate la țintă merele se culegeau singure din livadă nopțile cu veioza lipită de fruntea înghețată până la suflet să-mi alung gândurile negre din cutia cu scrisori când omul de zăpadă cerșeșete (accidentul pe calea

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCUTIE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruCUTIE.

Isaia Capitol 3

Isaia Capitol 3 Isaia 2 Isaia Capitol 3 1 Domnul, Dumnezeul oștirilor, va lua din Ierusalim și din Iuda orice sprijin și orice mijloc de trai, orice izvor de pîne, și orice izvor de apă, 2 pe viteaz și pe omul de război, pe judecător și pe prooroc, pe ghicitor și pe bătrîn, 3 pe căpetenia peste cincizeci și pe dregător, pe sfetnic, pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit. 4 ,,Le voi da băieți drept căpetenii, -zice Domnul, -și niște copii vor stăpîni peste ei.`` 5 Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va apăsa pe celalt, fiecare pe aproapele lui, tînărul va lovi pe cel bătrîn, și omul de nimic pe cel pus în cinste. 6 Vor merge pînă acolo încît unul va apuca pe fratele său în casa părintească, și -i va zice: ,,Tu ai o haină, fii căpetenia noastră! Ia dărămăturile acestea supt mîna ta!`` 7 Dar în aceeaș zi el va răspunde: ,,Nu pot să fiu doftor, căci în casa mea nu este nici pîne nici haină: nu mă puneți căpătenie peste popor.`` 8 Se clatină Ierusalimul, se prăbușește Iuda, pentrucă vorbele și faptele lor sînt îndreptate împotriva Domnului, înfruntînd privirile Lui mărețe. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCUTIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentruCUTIE.

CASETĂ

... CASÉTĂ , casete , s . f . 1. Cutie în care se păstrează bani sau mici obiecte ( prețioase ) sau care protejează anumite elemente ale unui sistem tehnic . 2. Cutie anexă a camerelor de luat vederi , în interiorul căreia se află pelicula cinematografică . 3. Despărțitură a unei case ^1 tipografice . 4 ...

 

CUTIUȚĂ

... CUTIÚȚĂ , cutiuțe , s . f . Diminutiv al lui cutie ( 1 ) . [ Pr . : - ti - u - ] - Cutie

 

TRUSĂ

... TRÚSĂ , truse , s . f . Geantă sau cutie specială în care se țin instrumente sau obiecte de primă necesitate , folosite în exercitarea unei profesiuni sau pentru toaletă ; totalitatea instrumentelor sau obiectelor din această ...

 

ȚAMBAL

... ȚAMBAL , țambale , s . n . Instrument muzical popular de percuție , alcătuit dintr - o cutie de rezonanță de formă trapezoidală , așezată orizontal ( pe picioare ) , prevăzută cu coarde de metal care sunt lovite cu două ciocănele speciale . [ Pl . și : țambaluri - Var ...

 

ȚEASTĂ

... ȚEÁSTĂ , țeste , s . f . ( Pop . ) 1. Cutie

 

ȚITERĂ

... ȚÍTERĂ , țitere , s . f . Instrument muzical compus dintr - o cutie

 

AMBUTISA

AMBUTISÁ , ambutisez , vb . I . Tranz . A prelucra prin deformare plastică , la cald sau la rece , un semifabricat din tablă pentru a obține capace , cutii , farfurii

 

BALALAICĂ

... BALALÁICĂ , balalaici , s . f . Instrument muzical cu trei coarde și cutie

 

BANJO

BANJÓ , banjouri , s . n . Instrument muzical asemănător cu mandolina , cu cinci până la nouă coarde și cu partea superioară a cutiei de rezonanță formată dintr - o piele

 

BAZĂ

BÁZĂ , baze , s . f . I. 1. Parte care susține un corp , o clădire sau un element de construcție ; temei , temelie . 2. Fig . Ceea ce formează temeiul a ceva , elementul fundamental , esențial . 3. ( De obicei urmat de determinarea " economică " ) Totalitatea relațiilor de producție într - o etapă determinată a dezvoltării sociale . 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni , de materiale etc . , care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate . Bază de aprovizionare . Bază de recepție . Bază de atac . 5. ( În sintagma ) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă . II. Corp chimic alcătuit dintr - un atom metalic legat cu unul sau mai mulți hidroxili , care albăstrește hârtia roșie de turnesol , are gust leșietic și , în combinație cu un acid , formează o sare . III. 1. Distanță între difuzoarele ( externe ) ale unui sistem de redare stereofonică . 2. ( Electron . ) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor . 3. ( Electron . ; în sintagma ) Bază de timp = unitate funcțională a unor aparate electronice , care generează impulsuri la intervale de timp

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...