Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CELULAR, HIDRIC, LAGĂR, NIVOPLUVIAL, ȚARISM, ABSOLUTISM, BANTUSTAN, CĂMIN, CAPITULAȚIE, CAPORALISM ... Mai multe din DEX...

REGIM - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

REGÍM, regimuri, s.n. 1. Sistem de organizare și de conducere a vieții economice, politice și sociale a unui stat; formă de guvernământ a unui stat. * Regim parlamentar = formă de guvernământ în care puterea supremă în stat este deținută de un parlament. Regim preferențial = acordare de avantaje în relațiile de comerț exterior de către un stat altui stat, pe bază de reciprocitate. ** Perioadă de guvernare a unui rege, a unui partid politic etc. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activității sau vieții dintr-o instituție, dintr-o întreprindere etc., convenție prin care se stabilesc anumite drepturi și obligații. ** Mod de viață, totalitatea condițiilor de viață, de lucru etc. dintr-un anumit loc. ** Totalitatea regulilor impuse modului de viață sau de alimentare a unei persoane (suferinde). * Regim alimentar = folosire a alimentelor în conformitate cu anumite reguli impuse de condițiile de sănătate sau de boală a unei persoane. 3. (Tehn.) Ansamblu de condiții externe invariabile care, pentru un anumit interval de timp, determină dispoziția, funcționarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. ** Regim hidrologic = ansamblu mărimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. Regim hidric = ansamblu fenomenelor de mișcare și de reținere a apei în sol. 4. Raport gramatical dintre două cuvinte care sunt în așa fel legate între ele, încât unul depinde de celălalt și capătă forma cerută de cuvântul de care depinde. - Din fr. régime.

Sursa : DEX '98

 

REGÍM s. 1. guvernământ. (\~ democratic.) 2. v. gu-vernare. 3. v. orânduire. 4. fel, gen, manieră, mod, modalitate, sistem, stil. (\~ de viață.) 5. v. recțiune. 6. dietă, (înv.) cumpăt, post. (Un ulceros care ține \~ sever.)

Sursa : sinonime

 

regím s. n., pl. regímuri

Sursa : ortografic

 

REGÍM \~uri n. 1) Formă de guvernământ a unui stat; guvernare. \~ parlamentar. 2) Sis-tem de reglementare a unei activități sau de funcționare a unei instituții sau întreprinderi. 3) Ansamblu de condiții care determină func-ționarea unui sistem tehnic. 4) lingv. Raport gramatical dintre două cuvinte dependente unul de altul. \~ul verbului. 5) Totalitate a condițiilor de viață, de lucru etc. a unei persoa-ne; mod de viață. 6) Totalitate a regulilor impuse modului de viață sau de alimentare a unui bolnav. /régime

Sursa : NODEX

 

REGÍM s.n. 1. Modul de organizare a vieții economice, politice și sociale a unui stat. 2. Sistem de norme, proprii activității unei instituții, unei întreprinderi etc. ** Totalitatea regulilor impuse modului de viață și de alimentare al cuiva. 3. Totalitatea condițiilor de funcționare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. Raport gramatical dintre două cuvinte, astfel legate încât ele sunt dependente unul de altul. [< fr. régime].

Sursa : neologisme

 

REGÍM s. n. 1. mod, sistem de organizare a vieții economice, politice și sociale a unui stat. 2. ansamblu de reglementări proprii activității unei instituții, întreprinderi etc. * totalitatea regulilor impuse modului de viață și de alimentare al cuiva. o ~ de economii = sistem de măsuri privind folosirea cât mai rațională a resurselor materiale, financiare și de muncă; ~ fluvial = evoluție medie a debitelor unei ape curgătoare în timp de un an. 3. totalitatea condițiilor de funcționare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. mod de evoluție ciclică a unui fenomen natural. 5. (lingv.) recțiune. (< fr. régime)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruREGIM

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentruREGIM.

Ion Luca Caragiale - Sub ce regim trăim!

... Ion Luca Caragiale - Sub ce regim trăim! Sub ce regim trăim! de Ion Luca Caragiale O probă nouă de destrăbălarea în care a ajuns administrația sub acest regim ne-o aduc foile opoziției. De necrezut, dar adevărat. Ar gândi cineva că ne aflăm într'o țară barbară. Judece oricine. Doamnei Eufrosina Catargiu, soția ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică

... maximului Destul! Națiunea este sătulă de turpitudinile, mișeliile, jaful, corupțiunea, infamia, trădarea intereselor ei celor mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloșia și scârba acestui regim poreclit conservator, regim vitreg și căzut, corupt și corupător, infam și infamant. Națiunea e sătulă: Destul! Ce vor oamenii-strigoi, ieșiți din tenebrele reacțiunii la lumina zilei? Ce ... imposibili. După ce Națiunea, sătulă de turpitudinile, mișeliile, jaful, corupțiunea, infamia, trădarea intereselor ei celor mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloșia și scârba acelui regim poreclit colectivist, regim vitreg și căzut, corupt și corupător, infam și infamant, după ce Națiunea sătulă le-a strigat destul! ce mai vor oamenii ieșiți din ...

 

Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni

... Dealul Spirii peste drum de cazarma Cuza, care trebuie să serve cetățenilor de învățătură și să rămâie o pată neștearsă și indelebilă asupra acestui negru regim, pretins alb, regim al incendiului, căci daca pompierii, opera venerabilului și bătrânului general Florescu, nu stingeau focul, cine știe cât mai ardea !!! (Un ziar opozant fără programă, nuanță ...

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul şi nepotul Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul de Ion Luca Caragiale „Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată. Omul cuminte, mai cu seamă având norocul să fie sus-pus, este totdeauna îngăduitor cu lumea lui; de aceea, avem și vorba veche foarte înțeleaptă: lumea n-o putem îndrepta cu umărul. Fiecare dintre noi vede lipsurile și cusururile societății noastre; fiecare este dator a căuta să le constate, să acopere lipsurile și să depărteze cusururile, și-ncet-încet, fiecare luptând în sfera lui de acțiune, să realizăm cu toții, dacă nu idealul unei societăți, măcar o societate mai cioplită, mai cuminte și mai morală. Firește, când vedem atâtea nedreptăți, atâtea prostii și greșeli, atâtea fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă în noi dreapta judecată, și fiecare dintre noi, după putere, protestează și-ncearcă să-nfiereze răul. Dar să nu credem vreodată că protestările și opintirile noastre vor face să sară lumea din făgaș deodată, și, de unde se zbătea-n mocirlă, să iasă curată și să pornească pe calea cea bună ...

 

Alexandru Vlahuță - Delendum

... sunt acești iluștri hoți de slavă și renume! O, lăsați-mă, cu nervii voștri de cucoană mare, Voi ce vreți să-mi puneți arta la regim și la-nfrânare, Și-mi strâmbați din nas la toată vorba mai de-a dreptul spusă! V-ar plăcea să șadă smirna, și ...

 

Dimitrie Anghel - A. D. Holban

Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ...

 

Gelu Vlașin - Egung II

... Gelu Vlaşin - Egung II Egung II de Gelu Vlașin la amabilitatea dv. pentru eliberarea în regim de urgență a unui pașa.......................port d-lui important care ________trebuie SĂ FACKĂ o deplasare urgență în străinătate din interes de stresssssssssssssss în ...

 

Ion Luca Caragiale - Decadență

... când sângele acestui popor, vărsat cu cruzime și fără nicio necesitate, când țipetele desperate ale femeilor și copiilor, fugăriți și torturați de sălbăticia oamenilor odiosului regim, când vaietele celor schingiuiți pe străzile Capitalei, cu felinarele stinse, sunt încă vii în mintea tutulor! Å¥ Iată ceeace smulgea din mii de suflete răcnete ...

 

Ion Luca Caragiale - Grămătici și măscărici

Ion Luca Caragiale - Grămătici şi măscărici Grămătici și măscărici de Ion Luca Caragiale Boierii noștrii odinioară, afară de rare excepțiuni, nu se prea dedeau la învățătură de carte. Pentru aceea, aveau în genere nevoie de grămătici, copii, mai mult sau mai puțin deștepți, ieșiți din rândurile mojicimii și procopsiți cu carte și condei la umbra mănăstirilor grecești. Slujba grămăticilor era să ție socotelile curții boierești, să scrie zapisele, corespondența și jelbile boierului către divan și la domnie. Un bun grămătic era mâna dreaptă a boierului, mai cu seamă la cele politicești. Afară de grămătic, însă, orice boier care se respectă mai avea încă un alt slujbaș intelectual, tot atât de neapărat unei curți boierești cu întinse relații sociale. Pe atunci, când nu se pomenea de viață publică și când elita socială și high-life se numea protipendadă, boierul, în loc de Capșa și de Bar, avea sindrofie și chefuri acasă, numa-n ișlicel și-n meși; în loc de Hugo, avea un taraf de lăutari și un măscărici. Slujba acestuia era să spuie caraghioslâcuri la chef, să păcălescă pe musafiri și chiar pe stăpânu-său și să spună pe grecește cocoanelor ceea ce damele aud azi pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Reacționarii neprevăzători

Ion Luca Caragiale - Reacţionarii neprevăzători Reacționarii neprevăzători de Ion Luca Caragiale Ca să se vază cât este de deșuchiat și neprevăzător acest guvern, pe lângă ca este reacționar, n'avem decât să ne gândim la purtarea sa față cu presa și serviciul sanitar. Când găsește regimul ciocoilor vreme să lovească în ziare, să pună piedici opiniunilor, să persecute pe cei mai valoroși ziariști și să voiască a supsrima gazetele ? Când ?... când, tot din cauza neglijenții și neprevederii lui, avem dincolo de hotare holera ! Trebue să fi pierdut acești oameni cea din urmă doză de bun simț ca să lucreze

 

Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!!

Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! de Ion Luca Caragiale Așa de june Moftul și deja mâhnit și trist? iată ce-și va zice desigur publicul văzând foița noastră cernită. Da, trist! da, mâhnit! da, cernit! Durerea adevărată e sobră de cuvinte, este mută... Să tăcem dar și să plângem: Consumatum est! Ieri s-a dat în Dealul Mitropoliei, cu 95 bile albe, contra 22 negre, lovitura de moarte României! Onoare celor 22 bile negre! ele singure sunt români adevărați! Căci — acele 95 bile albe nu sunt albe decât în batjocură: albul nu e coloarea doliului, nu e coloarea asasinatului și a morții, nu e coloarea trădării! ele nu pot fi prin urmare, nu sunt adevărații reprezentanți ai țării. Nu! acea majoritate care, la amenințările băncii ministeriale, își pleacă botul și dă votul; acea majoritate, care o dată măcar nu e capabilă a trece în minoritate, nu reprezintă România! peste putință! A presupune un moment aceasta ar fi să credem că o națiune se poate sinucide singură pe sine însăși, și ar fi nebunie să bănuim măcar o clipă o națiune ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruREGIM

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentruREGIM.

CELULAR

... CELULÁR , - Ă , celulari , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține celulei ( 1 ) , de natura celulei ; alcătuit din celule . 2. ( Jur . ; în sintagma ) Regim celular = regim special la care sunt supuși , pe anumite perioade , deținuții în închisori , prin izolare severă în celule ( 4 ) individuale . 3. ( În telecomunicații ; în sintagma ) Telefonie celulară ...

 

HIDRIC

... HÍDRIC , hidrice , adj . n . Regim hidric ( În sintagma ) = regim

 

LAGĂR

LÁGĂR , lagăre , s . n . I. 1. Loc de staționare a trupelor în corturi sau în barăci ; tabără , campament . 2. Loc în care sunt ținuți închiși și sub supraveghere prizonierii de război sau , în regimurile totalitare , persoanele considerate ostile regimului . 3. ( În trecut ) Totalitatea statelor și a persoanelor care luptau pentru aceeași idee social - politică . II. Organ de mașină pe care se sprijină și se ghidează o axă , o osie , un

 

NIVOPLUVIAL

... NIVOPLUVIÁL , - Ă , nivopluviali , - e , adj . Regim nivopluvial ( Met . ; în sintagma ) = regim

 

ȚARISM

ȚARÍSM s . n . Formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparținea țarului ; regimul

 

ABSOLUTISM

... ABSOLUTÍSM s . n . Regim

 

BANTUSTAN

BANTUSTÁN , bantustane , s . n . Regiune , teritoriu etc . rezervat negrilor , în perioada regimului rasist din Republica Africa de

 

CĂMIN

... unde iese fumul ; horn . 4. Fig . Casă părintească ; p . ext . familie . 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social - cultural ; cămin de copii = instituție cu regim de internat pentru copii preșcolari ( 3 - 6 ani ) , cu orar de zi sau săptămânal ; cămin studențesc = așezământ universitar care asigură cazarea studenților , pe lângă acesta ...

 

CAPITULAȚIE

... CAPITULÁȚIE , capitulații , s . f . Convenție prin care un stat stabilea un regim

 

CAPORALISM

... CAPORALÍSM s . n . ( Rar ) Regim

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...