Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:APAȘ, HIDROFIL, EMISAR, HIDROMETRIE, BALTĂ, CUMPĂNĂ, GÂRLĂ, INUNDAȚIE, LAPTE, SIFON, TOPLIȚĂ ... Mai multe din DEX...

APĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÁPĂ, ape, s.f. I. 1. Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelișurile Pământului. * Apă neagră = glaucom. * Expr. Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; (concr.) lucru fără valoare. A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost. A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel. A intra la apă = a) (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (I 1); b) (fam.) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (Fam.) A băga pe cineva la apă = a face (cuiva) un mare neajuns. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac. 2. Masă de apă (I 1) formând un râu, un lac, o mare etc. * Ape teritoriale = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrală a teritoriului acestuia. * Loc. adv. Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător, fluent; pe dinafară. Știe lecția pe dinafară. * Expr. A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace.A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus. A-i veni (cuiva) apă la moară = a se schimba împrejurările în favoarea lui. A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face nu mai poată spune nimic. ** (La pl.) Valuri, unde. 3. Fig. (La pl.) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. II. 1. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. Apă de colonie. * Apă grea = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. Apă oxigenată v. oxigenat. (Pop.) Apă tare = acid azotic. Apă de clor = soluție folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. Apă de var = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide. Apă deuterică = apă grea. 2. Fig. Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). * Expr. A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat. - Lat. aqua.

Sursa : DEX '98

 

ÁPĂ s. v. ciroză hidrică, hidropizie, lacrimi, salivă, scuipat, scuipătură, spută.

Sursa : sinonime

 

ÁPĂ s. 1. v. pârâu. 2. v. râu. 3. v. fluviu. 4. v. mare. 5. v. ocean. 6. fântână. 7. v. cișmea. 8. v. transpirație. 9. (CHIM.) apă de Colonia = colonie, (pop.) odicolon; apă de var v. lapte de var; apă minerală = borviz, (reg.) borcut, (înv.) apă gazoasă, apă metalică, apă metalicească; apă oxigenată = peroxid de hidrogen.

Sursa : sinonime

 

ápă s. f., g.-d. art. ápei; pl. ápe

Sursa : ortografic

 

ÁP//Ă ? f. 1) Lichid transparent, incolor, fără gust și fără miros, fiind o combinație de oxigen și hidrogen. ~ potabilă. ~ dură. * ~ chioară se spune despre supe, vinuri etc. care conțin prea multă apă și nu au nici un gust. ~ de ploaie vorbe goale, fără conținut. 2) Masă de lichid (mare, râu, lac etc.). * ~ curgătoare apă care curge pe o albie și se varsă în altă apă. ~ stătătoare apă care se adună în depresiuni (lacuri, bălți). 3) fig. Joc de culori; sclipiri ale unor obiecte lucioase (pietre prețioase, mătăsuri, metale). 4) Denumire a unor soluții, a unor preparate. ~ de colonie. ~ de trandafir. ~ de var. * ~ tare numele popular al acidului azotic. ~ regală amestec de acid clorhidric și acid azotic, care dizolvă toate metalele. ~ oxigenată amestec de perhidrol cu apă, incolor sau albastru, cu proprietăți dezinfectante și decolorante. 5) Secreție a organismului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). ~ la plămâni. * ~ la cap hidrocefalie. A fi numai ~ a fi transpirat. A-i lăsa cuiva gura ~ a avea poftă de ceva. [G.-D. apei] /

Sursa : NODEX

 

ápă (-pe), s.f. - 1. Lichid incolor care formează unul din învelișurile Pămîntului. - 2. Masă de apă, rîu, pîrîu, lac, mare. - 3. Lichid, umoare, secreție. - 4. Reflexe schimbătoare ale obiectelor care strălucesc. - Mr. apă, megl. apă, apu, istr. ape. Lat. ăqua (Pușcariu 91; Candrea-Dens.; REW 570; DAR); cf. it. acqua (sard. abba, engad. ouua), v. prov. aigua, fr. eau, cat. aygua, sp. agua, port. agoa. Sensul 4, comun celorlalte limbi romanice, este propriu și ngr. ????; uzul ngr. are și alte corespondențe cu rom., cf. a ști (ca) pe apă, ngr. ???? ?? ????; sau a nu fi în apele sale, ngr. ???? ?? ???? ???. Cf. apos. Der. apar, s.m. (sacagiu), pe care Puşcariu 92 și REW 572a îl derivă direct din lat. aquarius, dar care este mai curînd der. internă, pe baza suf. de agent -ar, cf. REW 570; DAR; Graur, Noms dágent, 90; Rosetti, I, 159; apăraie, s.f. (inundație); apătos, adj. (apos), formație internă în care suf. -oslat. ?sus, cf. apos) pare se fi confundat cu terminația -tos de la vîrtos, muntos, sănătos etc. (Pușcariu 95 și DAR propun un prototip lat. *aquat?sus, care nu pare a fi mai clar); apătoșa, vb. (a ţîșni apă, a se umple de apă); apșoară, s.f. (rîușor, pîrîu).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru APĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1033 pentru APĂ.

Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei

Dimitrie Bolintineanu - Apa Bârsei Apa Bârsei de Dimitrie Bolintineanu Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii și tătarii somnului se dau; Ungurii, la mese, grijile-nșelau. Astfel prin furtună, printre nopți, pe mare Lopătarii varsă tânăra cântare. Dar Șerban nu doarme, căci dulcele somn Rar răsfață geana unui mare domn. Grijile, în horă, turbure se duce Încotro lumina mai splendidă luce. Către astea, cântul păsării prin flori Spune că se varsă fragedele zori. Domnul către ceruri-nalță rugăciune, Apoi dă semnalul, trompeta răsună. Lupta se începe, cetele tătare Pasă înainte, strigă cu turbare. Turcii le sprijină; turcii și tătari Se îndes, s-amestec... Sprinteni armăsari Nechează, spumează... Armele răsună; Tremură pământul... Muntele detună, Soarele pălește... Apele roșesc... Păsările-n aer zborul lor opresc. Omul se îmbată d-omenescul sânge... Muma către sânu-i copilașul strânge. Ungurii rezistă furiei cei vii, Dar cum în suflarea negrei vijelii Arborii rezistă, câteva minute, Apoi își sfărâmă crăcile bătute, Astfel stau maghiarii cu-nfocatul dor, Cu puterea dalbă sufletelor lor. Dar-necați d-a noastră crâncenă putere, Iată că se pleacă, bărbăția piere. Dar atunci începe cruda măcelare. Furia scăpată, urlă cu turbare. Caii ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Apa morților

... voios dasupra drumețului ce moare... Cunoști pe călătorul străin ce rătăcește ! Dorind să cucerească mirajul tău, Apollo, Cîți visători nu fură ademeniți departe De blestemata apă a morților, și-acolo Ca el căzură pradă iluziei deșarte !... ↑ În Poezii (1908), eroare de tipar : mîntuia în loc de mistuia . â ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului

Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului Rondelul apei din ograda japonezului de Alexandru Macedonski Apei lui de prin ogradă, Prea domol curgând la vale, Bolovani, dintr-o grămadă, Japonezu-i pune-n cale. Spumegată, vrea să vadă, Împrejurul casei sale, Apa lui, ce prin ogradă Prea domol o ia la vale. Și schimbând-o-ntr-o cascadă De consoane și vocale, Uită-a vieții grea corvadă, Dând răsunet de cristale, Apei lui de prin

 

Mihai Eminescu - Coborârea apelor

Mihai Eminescu - Coborârea apelor Coborârea apelor de Mihai Eminescu Din munți bătrâni și din păduri mărețe Se nasc izvoare, ropotind se plimbă, Deprind pe rând oceanica lor limbă Și sunt în codri pustnici cântărețe. Spărgând prin stânce albia lor strâmbă, Se legăn line și fac valuri crețe. În drumul lor ia firea mii de fețe ­ Aceleași sunt, deși mereu se schimbă. Dar cu adâncul apei s-adâncește În glasul lor a sunetului scară. Devine tristă ­ rânduri-rânduri crește, Pân- ce urnindu-se în marea-amară ­ Ca fluviu mândru, ce-ostenit mugește ­ Al tinereței dulce glas demult

 

Ștefan Octavian Iosif - Apă beu!

... Ştefan Octavian Iosif - Apă beu! Apă beu! de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Priviți la mine, oh, prietini, Și vă cruciți de fapta mea: La noi așa ... minune mare Cam rar s-a mai putut vedea ! De-așa ceva Mă mir și eu, Dar adevărului mă-nchin: Nu vin... ci apă beu, Da, apă beu ! Mă întrebați, nu cumva oare O grindină a dat prin vii, Ori frigul a stricat recolta Și viile-au rămas ... Că nu-s setos ? Aceasta-i grav ! Pe dracu ! Dimpotrivă, setea Mă arde în gîtlej grozav. Și chiar de vin Setos sunt eu ! Și totuși... apă beu ! Pe Dumnezeul meu ! Dar ca să nu vă doară capul, De-atîta ce vă minunați, Vă lămuresc eu într-o clipă Această taină. Ascultați ...

 

George Coșbuc - Izvor de apă vie

... George Coşbuc - Izvor de apă vie Izvor de apă vie de George Coșbuc Când Prier-alb, feciorul lui Tulnic Împărat, Din casa părințască la taberi a plecat. În alte lumi, să caute ... de fagi, în stan schimbat, La sfânta Luni se duce și sfânta Luni i-a dat Învăț, să ude stanul cu stropi de apă-vie... Așa spun din poveste bătrânii. Din vecie Așa le-a rămas rostul în basme și povești Că mulți viteji năzdrăveni și fii ... ajunse-a fi izvor De leac. Legenda asta eu vreau să ți-o spun ție, Să vezi, ce mândru-i rostul din basm cu apă-vie! * Pe vremea când bălauri și sarbede-arătări Aveau culcuș în peșteri de munți și pe sub mări De gheață trăiau monștrii cu forme fioroase ... din brațe-i curg șiroaie, Și pieptul rourează, din păr îi cade ploaie Și hainele-i se-ngreun, tot trupul e părău, Căci membrele sub apă topindu-se mereu Fac trupul să tot scadă în șipot, în păraie; Și-n două, trei clipite, copila cea bălaie Rămase numai urmă de-un ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc

... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apă şi foc Apă și foc de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De la ștreaja Vergului până la Biserica Delea-Nouă, un nor de praf galben se ridică de la pământ ... dus pe Sabar în jos. - Eu am aflat că s-ar fi dăspărțit de Mitran ca să treacă Argeșul. - Argeșul? Argeșul? Ce mânia Domnului! Ce apă lacomă! Cum te înșeală și te fură; pe câți n-a răpus; și ai noștri nu se mai învață minte, capete seci ce ... albie cât îți bate ochiul. Dar tu fă-ți gânduri bune, că nimeni nu moare cu zile. Când ai zile, treci prin foc și prin apă și n-ai habar, când nu, te pârjolește cărbunele din lulea și te îneci într-o picătură de apă. O să vie el, o să vie, de i-o fi scris să vie... Astfel îi vorbi tata Motoc și, încolăcind biciul pe dasupra cailor ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Apă beu!

... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Apă beu! Apă beu! de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Priviți la mine, oh, prietini, Și vă cruciți de fapta mea: La noi așa ... minune mare Cam rar s-a mai putut vedea ! De-așa ceva Mă mir și eu, Dar adevărului mă-nchin: Nu vin... ci apă beu, Da, apă beu ! Mă întrebați, nu cumva oare O grindină a dat prin vii, Ori frigul a stricat recolta Și viile-au rămas ... Că nu-s setos ? Aceasta-i grav ! Pe dracu ! Dimpotrivă, setea Mă arde în gîtlej grozav. Și chiar de vin Setos sunt eu ! Și totuși... apă beu ! Pe Dumnezeul meu ! Dar ca să nu vă doară capul, De-atîta ce vă minunați, Vă lămuresc eu într-o clipă Această taină. Ascultați ...

 

Gheorghe Asachi - Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă

... Gheorghe Asachi - Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă Cânele carele scapă lucrul, vânându-i umbra în apă de Gheorghe Asachi Omul cu năluci viază, Lăsând lucrul cel vădit, Numai umbra sa vânează, Precum cânele au pățit. Acel câne dineoare Pist-o apă ... bot. Când în apă deodată Alt-asemene-i s-arată. Cânelul atunci să pare C-acea porție-i mai mare; Deci vânându-i umbra-n apă Nu numai că lucrul scapă, Ci când botul au căscat Puțin di nu s-au-necat, Încât cu nimic din val Teafăr abia scapă-n ...

 

Emil Gârleanu - Pasăre de noapte

... scorojiseră frunzele, iarba se măcinase, pământul se făcuse cenușă. Izvoarele secaseră; locul bălților nici pas să se mai cunoască. Ici, colo, câte o șuviță de apă, ca urma unei lacrimi pe un obraz uscat de boală. Lighioanele pădurilor umblau cu limba scoasă, să găsească unde să-și stâmpere setea. Atunci, unele ... și-a dezmorțit aripile și-a pornit-o la drum, să găsească un izvor, un pârâu, să bea o picătură de apă măcar. Și cum nu era deloc deprinsă, își fâlfâi aripile, dintru-ntâi, de la un copac la altul, apoi de la o poiană la cealaltă ... până ce a ajuns, în sfârșit, într-o altă pădure. Decât se-ntunecase de-a binelea, căzuse noaptea, și peste o apă să deie nici gând. Atunci a poposit pe-o cracă, să aștepte zorii zilei. Răcoarea nopții o mai învioră. Dar cum stătea așa ... nu erau doi. Atunci? zbură jos, și care nu-i fu mirarea când simți pământul sub picioare jilav. Fusese pe acolo un șipot bogat în apă, și-acum nu mai izvora decât câte-o picătură pe care Dumnezeu o păstra, în fiecare noapte, privighetorii. Lucea picătura ceea ca un ban de

 

Gheorghe Asachi - Sirena lacului

... fiiul meu !â€� Cînd plîngînd aceste-a spus, Cu adîncă suspinare, Mîna preste ochi și-a pus. De pe mal în apă sare. Și apoi s-a cufundat În a zînilor palat. Dar în curtea celui sat Mii de oaspeți se adună Lumini ... žAmar mie, La acest sărman sugariu Cine mumă va să fie ? Eh, Irino, dă-mi răspuns, Vino d-unde te-ai ascuns !â€� Că sub apă s-a mișcat, Pe încet, nu-ș' ce, se pare Apele s-a turburat ; Iată că acum răsare, Frumușel, din a ... În a lor gioc de la țară, Bour cu o piatră fac, Care luciul apei ară, Așa peștele-a săltat Și pe apă-a lunecat. De-aur pete străluceau Pe spinarea-i delicată Ș-aripioarele aveau O coloană-mbrilantată ; Din cap, ca aluna mic, Luceau ochii ... de prepusuri rele, Tremurînd, cu pas încet, De lac s-a apropiet. Dar la ochi naintea sa I s-arată o minune : Unde apă-ntăi era, De arină-amu-i genune ; Pănă-n fund lacul e sec, Pe-unde lupi și șerpii trec. În fundul acestui lac Vede cu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1158 pentru APĂ.

APAȘ

APÁȘ , apași , s . m . 1. ( La pl . ) Numele unui trib de indieni din Texas ; ( și la sg . ) indian din acest trib . 2. ( Rar ) Derbedeu , haimana ; hoț ;

 

HIDROFIL

... HIDROFÍL , - Ă , hidrofili , - e , adj . , HIDROFÍLĂ , hidrofile , adj . f . , s . f . 1. Adj . Care absoarbe apa în mare cantitate ; care se îmbibă ușor cu apă ; care are afinitate pentru apă , avid de apă . 2. Adj . f . , s . f . ( Bot . ) ( Plantă ) la care florile se polenizează în apă

 

EMISAR

... al unei organizații politice sau al unui stat , cu o misiune ( secretă ) ; p . gener . persoană trimisă undeva cu o misiune oarecare . II. S . n . 1. Apă care colectează apele murdare provenite de la întreprinderi , așezări umane etc . , vărsându - le apoi într - o apă mai mare . 2. Curs de apă permanent care drenează surplusul de apă

 

HIDROMETRIE

... HIDROMETRÍE s . f . Ramură a hidrologiei care se ocupă cu determinarea cantitativă a debitului unui curs de apă , cu studiul metodelor tehnice pentru determinarea vitezei , a adâncimii unui curs de apă , a unui strat de apă subteran sau a apei dintr - o conductă , în vederea realizării proiectelor de construcție hidrotehnică și a planului de gospodărire a ...

 

BALTĂ

... BÁLTĂ , bălți , s . f . 1. Întindere de apă stătătoare , de obicei nu prea adâncă , având o vegetație și o faună acvatică specifică ; zonă de luncă inundabilă , cu locuri în care stagnează apa ; p ...

 

CUMPĂNĂ

CÚMPĂNĂ , cumpene , s . f . 1. Dispozitiv format dintr - o bârnă mobilă de lemn așezată pe un stâlp înalt , având legată la un capăt o greutate pentru echilibru și la celălalt o găleată , cu ajutorul căruia se scoate apa din fântână . 2. Cântar format dintr - o pârghie cu brațe egale și o limbă care oscilează la cea mai mică aplecare a talerelor . 3. Simbol al justiției , reprezentat printr - o balanță . 4. ( În sintagmele ) Cumpăna apelor sau cumpănă de ape = punct înalt de teren de unde apele își trag izvorul și de unde se separă , pornind la vale pe unul dintre cele două versante . Cumpăna nopții = miezul nopții . 5. Nume dat unor instrumente folosite la verificarea direcției orizontale sau verticale a unui obiect ; nivelă cu bulă de aer . 6. Fig . Soartă ( rea ) ; primejdie , nenorocire ; încercare la care este supus

 

GÂRLĂ

... GÂRLĂ , gârle , s . f . 1. Apă curgătoare ( mai mică ) ; braț al unei ape curgătoare . 2. Depresiune alungită ( și sinuoasă ) aflată în lunca unei ape curgătoare și care , acoperită de apă

 

INUNDAȚIE

... INUNDÁȚIE , inundații , s . f . Faptul de a inunda ; acoperire a unei porțiuni de uscat cu o mare cantitate de apă ( provenită din revărsarea apelor , din ploi ) ; cantitate mare din apa râurilor sau a fluviilor revărsată peste maluri , datorită creșterii debitului de apă

 

LAPTE

... fructe ori se prepară din acestea și este asemănător la aspect cu laptele ( 1 ) . 4. ( În sintagmele ) Lapte de malț = malț măcinat și amestecat cu apă , folosit la prepararea berii . Lapte de var = amestec de var stins și apă , folosit la zugrăvit și în industrie ; apă de var . Lapte de ciment = amestec format din praf de ciment și apă

 

SIFON

... de legare dintre un obiect de instalație sanitară și o conductă de canalizare , cu scopul de a opri , prin formarea unui dop de apă , trecerea gazelor din canal în instalație . 3. Butelie etanșă de sticlă , de material plastic etc . , cu pereții groși , folosită pentru păstrarea și debitarea sub presiune ...

 

TOPLIȚĂ

... TÓPLIȚĂ , toplițe , s . f . ( Reg . ) 1. Izvor , pârâiaș cu apă caldă ; ochi de apă care nu îngheață iarna . 2. Braț izolat , mort al unui râu ; apă stătătoare , băltoacă . 3. Loc special amenajat într - o topliță ( 1 , 2 ) pentru puieții de salmonide din incubatoare , în vederea acomodării înainte de trecerea lor în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...