Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul ARZÂND nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ARDE

  Vezi și:ARDE, ARZĂTOR, COMBUSTIBIL, IGNIFUG, MOCNI, PÂRJOLI, POTOLI, STINGE, ÎN, ÎNĂBUȘI, ÎNCINGE ... Mai multe din DEX...

ARZÂND - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÁRDE, ard vb. III. I. Intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. Tranz. A da foc, a băga în foc. * Expr. A arde cu fierul roșu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroșit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. Tranz., refl. și intranz. A (se) consuma, a (se) distruge prin foc. ** Tranz. A strica o mâncare expunând-o prea mult la acțiunea focului. * Refl. S-a ars mâncarea. ** Tranz. A distruge printr-o reacție chimică. 3. Tranz. și intranz. A încinge, a încălzi (tare). ** Tranz. A expune acțiunii focului (în procesul de fabricare) obiecte de lut, de ceramică etc. ** Tranz. A dezinfecta un instrument trecându-l prin flacără. ** Tranz. A cauteriza o rană. III. Intranz. 1. A răspândi lumină; a luci, a străluci. Lampa arde. 2. (Despre soare) A răspândi căldură mare; a dogori; a fi fierbinte. ** Tranz. și refl. A (se) bronza, a (se) pârli (prea tare). IV. 1. Refl. și tranz. A suferi sau a face sufere o durere vie, o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) frige. ** Tranz. A produce o senzație asemănătoare cu o arsură. 2. Tranz. Fig. A da o lovitură. I-a ars o palmă. ** (Fam.) A face ceva cu pasiune. Îi arde o horă. ** Tranz. și refl. (Fam.) A (se) păcăli, a (se) înșela. 3. Intranz. A se înroși tare (din cauza unei stări emotive). ** A avea febră. ** Fig. A fi cuprins de un sentiment profund, puternic. * Expr. A-i arde (cuiva) de ceva = a simți o dorință (arzătoare); a avea dispoziția ..., a avea chef de... - Lat. ardere.

Sursa : DEX '98

 

A ardea se stinge

Sursa : antonime

 

ÁRDE vb. v. ademeni, amăgi, bănui, da, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, sclipi, străluci, trage, trișa.

Sursa : sinonime

 

ÁRDE vb. 1. a dogori, a frige, a pârjoli, (pop.) a pripi, a zăpuși, (înv. și reg.) a păli, a prigori. (Soarele \~.) 2. v. încinge. 3. a (se) mistui. (Focul a \~ totul.) 4. v. incinera. 5. v. frige. 6. v. cauteriza. 7. v. bronza. 8. v. lumina.

Sursa : sinonime

 

árde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ard, imperf. 3 sg. ardeá, perf. s. 1 sg. arséi, 1 pl. árserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. árdă (și árză în expresia arză-l focul); imper. 2 sg. tranz. árde!, intranz. arzi!, 2 pl. árdeți!; part. ars

Sursa : ortografic

 

A SE ÁRDE ard intranz. 1) (despre oameni sau despre corpul lor) A se bronza prea tare. 2) fig. A suferi un eșec; a rămâne păgubaș; a se frige; a se pârli. /<lat. ardere

Sursa : NODEX

 

A ÁRDE ard 1. intranz. 1) (despre foc) A fi aprins. 2) (despre obiecte, lucruri etc.) A se distruge prin foc; a se preface în cenușă. Pădurea arde. 3) A emite lumină; a lumina. Lampa arde. 4) (despre surse de căldură) A emana radiații calorice; a răspândi căldură foarte mare; a frige; a dogorî; a pârjoli; a pârli; a păli. Soba arde. 5) fig. (despre persoane sau despre părți ale corpului lor) A avea temperatură ridicată. 6) fig. (despre față, obraji) A se înroși din cauza unei stări emotive. 7) A fi cuprins de un sentiment puternic. \~ de rușine. 8) A avea mare dorință (de ceva). A-i \~ de plecare. 2. tranz. I. 1) A distruge prin foc; a preface în cenușă. \~ o scrisoare. 2) A consuma dând la foc. \~ toate lemnele. 3) (mâncăruri) A face -și piardă calitățile, expunând prea mult acțiunii focului. 4) (cărămidă, obiecte de ceramică etc.) A supune acțiunii focului în procesul de fabricație. 5) (instrumente) A trece prin foc în vederea dezinfectării. 6) (țesuturi bolnave) A distruge cu cauterul; a cauteriza. 7) (ființe sau părți ale corpului lor) A face suporte o durere fizică (atingând de foc sau de ceva fierbinte); a frige. 8) fig. A face simtă o senzație asemănătoare cu o arsură. II. (în îmbinări) 1) (sugerând ideea de bătaie) \~ o palmă. \~ un bici. 2) (sugerând ideea realizării din plin a unui proces) \~ un cântec. \~ o sârbă. III. (în imprecații) Ardă-l (sau arză-l) focul (-l ardă)! /<lat. ardere

Sursa : NODEX

 

árde (-d, -rs), vb. - 1. A fi aprins. - 2. A mistui, a consuma prin foc. - 3. A încălzi soarele, a pîrjoli. - 4. A încălzi. - 5. A se consuma grăsimile organice, a se produce combustie internă. - 6. A avea călduri sau febră, ca urmare a arderilor din organism. - 7. A fi mistuit de focul patimii. - 8. A ustura, a durea, a produce suferință. - 9. A încălzi, a dogorî. - 10. a înșela, a trage pe sfoară, a escroca. - 11. A avea chef de ceva. - 12. A face ceva de mîntuială, a da rasol. - 13. (Arg.) A avea relații sexuale cu o femeie. - Mr. ardu, ardire, megl. ard, istr. ordu. Lat. *ard?re, în loc de ard?re (Pușcariu 114; Candrea-Dens., 78; REW 620; DAR); cf. vegl. ardar, it. ardere, prov., v. fr. ardre (cf. v. fr. ardoir ‹ ard?re), cat., sp., port. arder. Cf. arșiță, arsură. Der. ardească, s.f. (dans tipic din Bucov.), dans legat de obiceiurile populare ale focurilor de Bobotează, și al cărui nume vine de la pericolul de a-și arde hainele la care s-ar expune cei care îl joacă, dacă nu ar fi atenţi (DAR nu cunoaște originea acestui cuvînt); ardei, s.m., pe care Körting 826 îl deriva de la lat. *ardivus (respins de Densusianu, Rom., XXXIII, 274) este probabil un pl. vechi de la *ardel, formație dim.; ardeia, vb. (a condimenta cu ardei); ardeietură, s.f. (boia de ardei); arzător, adj. (fierbinte, puternic, intens, palpitant). Din. rom. a trecut în. mag. árdelj "ardei" (Edelspacher 8).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ARZÂND

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 580 pentru ARZÂND.

Alexei Mateevici - Iuda

... Hristos se roagă. Sânge cade Din fruntea lui în picături Pentru a lumii răutate, A omului păcate, uri. Dumnezeiasca-nsuflețire Îi arde-n ochii Lui senini, Și cu o jalnică zâmbire El rabdă-a crucii chinuire, Cununa aspră cea de spini. Pe lângă cruce stau ... Pe buze vede și citește Iuda dreapta judecată; Dreptatea sfântă, mâniată, Iertare nu-i mai dăruiește... ,,Vedere-amară, fugi departe, Căci pieptul meu de muncă arde, Măcar un ceas ori o clipire Tu vezi: ființa vânzătoare Îți scaldă Sfintele picioare În lacrimi... Doamne miluiește Și iartă... Vezi, necazu-mi crește Cu ...

 

Vasile Alecsandri - Horea și Cloșca

... şi Cloşca Horea, Cloșca-s la un loc Ș-au aprins un mare foc Și cântă voios în joc: ,,Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un foc de noi aprins. Las' să ardă și să crească, Ca-i în țara ungurească! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc ...

 

Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar

... Norodul tău îl mântuiește, La chinuire mă-ntărește, În fața celor orbi și muți, Ș-atunci cu dragoste la moarte Jertfi-voi inima ce-mi arde!" Au zis — și mâinile în sus Întins-a Domnul Iisus. Și s-a făcut tot rugăciune... Și foc în față ...

 

Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar

... Norodul tău îl mântuiește, La chinuire mă-ntărește, În fața celor orbi și muți, Ș-atunci cu dragoste la moarte Jertfi-voi inima ce-mi arde!" Au zis — și mâinile în sus Întins-a Domnul Iisus. Și s-a făcut tot rugăciune... Și foc în față ...

 

Mihai Eminescu - Ondina

... mormânt.    Care-i scopul vieții mele,    Întreb sufletu-mpietrit?    Ochiu-i stins, buzele mele    De dureri a-nvinețit.    Crucea-mi pare gânditoare,    Parcă arde-a vieții-mi tort    Și prin neguri mormântare    Privesc fața mea de mort.    Dar atunci când albe zâne    S-or privi-n sufletul ... soarte,        C-atunci m-ai lua,        La mine-ai căta Gândindă, cum e trecătoare        O floare. Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n o inimă jună, Un glas de pe buze aprinse de dor, O minte pustie, nebună        Și dulce descânt        Pe coarde de-argint, Când palida ...

 

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)

... mormânt.    Care-i scopul vieții mele,    Întreb sufletu-mpietrit?    Ochiu-i stins, buzele mele    De dureri a-nvinețit.    Crucea-mi pare gânditoare,    Parcă arde-a vieții-mi tort    Și prin neguri mormântare    Privesc fața mea de mort.    Dar atunci când albe zâne    S-or privi-n sufletul ... soarte,        C-atunci m-ai lua,        La mine-ai căta Gândindă, cum e trecătoare        O floare. Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n o inimă jună, Un glas de pe buze aprinse de dor, O minte pustie, nebună        Și dulce descânt        Pe coarde de-argint, Când palida ...

 

Vasile Alecsandri - Nevasta harnică

... Nevasta harnică Iaca mândra de pe vale! Cu rochița în paftale Cum mă-ntâmpină în cale. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Ea aleargă-n fuga mare, Seceră orz de prânzare, Și-l usucă-ntr-o căldare. Of, of, of și ... suflețelul meu! Până un copil să sugă, Se azvârle ca vârlugă Și râșnește tot în fugă. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Într-o clipă ea frământă, Se roșește, se-nfierbântă Și de bucurie cântă. Of, of, of și aoleu, Arde ...

 

Alexandru Macedonski - Ocnele

... muncă fioros! Aci fumurile lumii nu pot să se mai scoboare, Și nici vaiete, nici lacrimi nu pot să reurce-afar', Iar pe ceruri de-arde încă binefăcătorul soare, Pentru cei ce sunt năuntru strălucește în zadar! Scările în lungi spirale tremură ș-abia te poartă, Pasul ți se-mpleticește, spiritul ... au trecut! Am văzut și tinerețea în deplina-i bărbăție, Cu suavele ei forme și cu mușchii ei de fier, Cu privirea ei în care arde-o stea de poezie, Ridicând de disperare pumni nemernici către cer! În zadar sunt însă toate. Cel ce intr-aci o dată, Vinovat, sau poate ... mulți în două frântă, Cu o mână tremurândă ridicând greul ciocan Cum își plimbă împrejuru-i ochii care te-nspăimântă. Ochi în care nu mai arde nici-un simțământ uman! Am văzut... și-n taină sfântă întrebatu-m-am atunce, Ce sunt oare-acele umbre și de ce sunt ele-aci ...

 

George Coșbuc - Sulamita

George Coşbuc - Sulamita Sulamita de George Coșbuc La nucii din livezi m-am dus, Să văd ce e prin vale, Am mers la vii pe deal în sus Și mi-am făcut o cale Pe câmpii de către Damasc De ce m-am dus eu oare La locul unde turme pasc? Vă jur, fete fecioare, Să nu cercați voi a trezi Iubirea-n piept cu sila, Căci ea de sine va veni! Cunoașteți voi copila Sionului? Cine-i ca ea? Frumoasă ca ea, cine? Frumoasă ești, iubita mea, Nici roza nu-i ca tine! Vai, las să te mai văd, căci fierb Vii, scumpă porumbiță, Sărind pe deal ca pui de cerb, Jucând a ta cosiță Prin crinii câmpului, dar las Să-ți văd obrajii, dragă, S-aud fermecătorul glas; Să tremur ziua-ntreagă Căci te aseamăn, roza mea, Cu roibii de la carul Lui Faraon și-am zis: Ca ea Nici una n-află harul! Oh, cât de drag știi să zâmbești, Plăcută ești ca luna, Ca soarele curată ești, Tu singură-a mea una! Al tău sunt eu, a mea ești tu! Am optzeci de regine. Dar nu-mi ...

 

Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie

... să arzi globul ce noi îl locuim? El, drept, mult nu plătește, dar tot avem cuvinte Viața-i păcătoasă cîtva să prelungim.    De ne vei arde-acuma, să știi că or să nască În locu-ne ființe mai rele decît noi, Ce-n grab or să-ntărîte mînia ta stelească, Prin ... n-o merita viață, Poți să-l prăjești în voie-ți, eu nu mă-mprotivesc, Dar azi, topește numai a inimilor gheață, Și arde

 

Iacob Negruzzi - Dor

... Iacob Negruzzi Informații despre această ediție O! voi pe care-amorul    Cu focu-i v'a muncit, Voi singuri știți cum dorul    Te arde de cumplit. Iubita e departe    De peptul meu aprins, Și sufletul meu arde    De dor, de foc nestins. Zadarnic peptu-mi plânge    Adânc suferitor, Ah! Dorul nu se stinge    În lacrime de dor. O! voi pe care-amorul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARZÂND

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru ARZÂND.

ARDE

... A încinge , a încălzi ( tare ) . III. Intranz . 1. A răspândi lumină ; a luci , a străluci . Lampa arde . 2. ( Despre soare ) A răspândi căldură mare ; a dogori ; a fi fierbinte . IV. 1. Refl . și tranz . A ...

 

ARZĂTOR

... ARZĂTÓR , - OÁRE , arzători , - oare , adj . , s . m . , s . n . I. Adj . 1. Care arde , care dogorește ; fierbinte ; torid . 2. Fig . Puternic , intens ; deosebit ( de mare , de important ) . Document de o arzătoare actualitate . II. S . m . Muncitor calificat care încinge ...

 

COMBUSTIBIL

... COMBUSTÍBIL , - Ă , combustibili , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre materiale ) Care are însușirea de a arde . 2. S . m . Materie , de obicei organică , care arde

 

IGNIFUG

... IGNIFÚG , - Ă , ignifugi , - ge , adj . ( Despre materiale ) Care se aprinde și arde foarte greu sau care nu arde

 

MOCNI

... MOCNÍ , mocnesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre foc ) A arde înăbușit , fără flacără ; a arde sub cenușă ; a fi pe punctul de a se stinge . 2. Fig . A - și trece vremea fără folos , a ...

 

PÂRJOLI

... Tranz . A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A arde , a mistui în flăcări o ființă . 3. Intranz . ( Despre soare ) A încălzi peste măsură ; a arde , a dogorî . 4. Tranz . ( Despre soare ) A ofili , a veșteji , a usca din cauza arșiței prea mari ...

 

POTOLI

... se domoli , a ( se ) calma , a ( se ) alina ; a ( se ) îmblânzi . 2. Refl . ( Despre foc sau o materie care arde ) A arde

 

STINGE

STINGE , sting , vb . III . 1. Tranz . A face să nu mai ardă , a opri din ardere focul sau obiectele care ard . 2. Tranz și refl . A face să nu mai lumineze , să nu mai radieze etc . sau a înceta să lumineze , să radieze . 3. Refl . și tranz . A slăbi în intensitate ; a se auzi sau a face să se audă tot mai puțin sau deloc . 4. Refl . A înceta din viață ; a muri . 5. Tranz . A șterge de pe fața pământului ; a distruge , a nimici . 6. Tranz . A pune capăt unei obligații , unei acțiuni penale , unui împrumut , unui privilegiu . 7. Tranz . A turna apă ( sau alt lichid ) peste anumite preparate culinare încinse ( lăsând în continuare preparatul la

 

ÎN

ÎN prep . 1. ( Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune , unde se află ceva , spre care are loc o mișcare ) Intră în casă . 2. ( Indică timpul în care se petrece o acțiune ) În iunie se culeg cireșele . 3. ( Indică o cauză ) Din pricina . . . ; în urma . . . Pomul se clătina în vânt . Ochii - i ard în friguri . 4. ( Indică scopul ) Se duce în pețit . 5. ( Indică instrumentul , relația ) S - au înțeles în scris . 6. ( Indică o comparație ) În formă de . . . , ca . . . Fumul se ridică în spirală . 7. Conform cu , potrivit cu . . . Fiecare în legea lui . 8. ( Introduce un complement indirect ) Adâncit în gânduri . Casă transformată în

 

ÎNĂBUȘI

ÎNĂBUȘÍ , în ? buș , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira ; a ( se ) sufoca . 2. Tranz . ( Despre buruieni ) A împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor ; a năpădi . 3. Tranz . Fig . A potoli , prin violență , manifestări , acțiuni sau mișcări sociale ; a reprima . 4. Tranz . ( în expr . ) A înăbuși focul = a stinge focul sau a - l face să ardă mocnit . - În +

 

ÎNCINGE

... înconjura ( din toate părțile ) , a împresura . [ Perf . s . încinsei , part . încins ] ÎNCÍNGE^1 , încíng , vb . III . 1. Refl . ( Despre foc ) A arde cu flacără mare , a se aprinde bine . 2. Refl . și tranz . A ( se ) înfierbânta , a ( se ) încălzi tare . 3 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...