|
|
||
Vezi și:CHIBZUIT,
CHIBZUINȚĂ,
CHIBZUIRE,
ÎNȚELEPT,
AȘEZAT,
CÂNTĂRI,
CÂNTĂRIT,
CALCULAT,
CHIBZUIALĂ,
CHITI
... Mai multe din DEX...
CHIBZUI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CHIBZUÍ, chibzuiesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A judeca o situație cumpănind toate eventualitățile; a se gândi, a reflecta, a medita. ** Refl. recipr. A se sfătui unul cu altul înainte de a lua o hotărâre. ** Tranz. A pune ceva la cale; a plănui. - Din magh. képezni "a forma". Cf. magh. %képzelni% "a-și imagina".Sursa : DEX '98 CHIBZUÍ vb. v. bănui, consulta, crede, ghici, gândi, imagina, închipui, întrezări, plănui, presupune, prevedea, proiecta, sfătui, socoti, ști, visa.Sursa : sinonime CHIBZUÍ vb. 1. a cugeta, a gândi, a judeca, a medita, a raționa, a reflecta, (înv.) a meditarisi, a mândri, a rezona, a semui. (Vrea să \~ în liniște.) 2. a (se) gândi, a judeca, a socoti, (înv. și reg.) a sămălui, (fig.) a cântări, a cumpăni, a drămui. (Să \~ cum e mai bine.) 3. a delibera, a dezbate, a discuta, (livr.) a pertracta. (Să stăm și să \~ cu atenție ce să facem.) 4. v. considera. 5. (fig.) a cumpăni, a măsura. (Își \~ cuvintele.)Sursa : sinonime chibzuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chibzuiésc, imperf. 3 sg. chibzuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. chibzuiáscăSursa : ortografic A SE CHIBZU//Í mă \~iésc intranz. A se consulta (unul cu altul), pentru a lua o decizie. /<ung. képezniSursa : NODEX A CHIBZU//Í \~iésc 1. tranz. 1) (acțiuni, situații etc.) A judeca luând în considerare eventualele posibilități; a cumpăni; a cântări. 2) (acțiuni) A prevedea din timp, elaborând un plan; a planifica. 2. intranz. 1) A gândi adânc; a cugeta; a medita; a reflecta. 2) A sta pe gânduri. /<ung. képezniSursa : NODEX chibzuí (-uésc, -ít), vb. - 1. A presupune, a face supoziții. - 2. A reflecta, a medita, a gîndi. - 3. A delibera, a schimba impresii. - 4. A dispune, a organiza, a plănui. Mag. képezni "a forma, a alcătui" (DAR). Miklosich, Fremdw., 97, se gîndea la mag. kobzoni, de unde rut. kobzovati. Berneker 498 pleacă de la mag. képzelni, cf. rut. kebzuvaty, slov. kebzovati. - Der. chibz, s.n. (preocupare; supoziție, calcul); chibzuială (var. chibzuință), s.f. (reflecție, supoziție; deliberare; conciliabul, opinie); nechibzuit, adj. (nesocotit, aiurit); chibzuitor, adj. (prudent, prevăzător).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CHIBZUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru CHIBZUI. Alecu Donici - Momița și două mâțe Alecu Donici - Momiţa şi două mâţe Momița și două mâțe de Alecu Donici În a momițelor țară (Ce mai nu are hotară) Odată judecătoare Era o momiță, care Chibzuia cu scumpătate Cumpăna cea de dreptate. Și iată că la momiță Se arată două mâțe, Zgâriate, încruntate, În prigonire de moarte, Părăsind al lor lăcaș, Pentr-un bulgăre de caș. Una strigă: "Socotește! Cașul eu l-am fost ochit." Alta țipă: "Hotărăște! Cașul eu l-am dobândit." — Stați! le zise lor momița. În cumpăna de dreptate Se va lămuri ființa Pricinii de caș urmate. Apoi cașul drept în două Rumpându-l ea prea frumos, Au pus întru amândouă Cumpene câte un boț. Dar când cumpăna ridică, Vede c-o parte-i mai mică; Mușcă, cearcă, chibzuiește Și bine nu nimerește. Acum partea cea mușcată Nu trăgea ca ceialaltă; Mușcând iar din acea grea, Tocmai drept nu nimerea. Și așa pân-în sfârșit Tot în cumpene au tras; Iar mâțele s-au trezit Că din caș n-au mai Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă Istoria se repetă de Ion Luca Caragiale 1897 Alegerea parțială de la Ploești m-a reîntinerit. Între altele, mi-a făcut deosebită plăcere revederea vechiului meu prietin, totdeauna verde și vesel, Stan Popescu, bravul garibaldian, care odinioară a luptat atâta pentru libertatea Poloniei. Dar nu, nu-i adevărat! Stan Popescu n-a fost în viața lui amant al libertății! Dacă o clipă ar fi fost sincer liberal, astăzi ar avea, numai din chirii și acareturi, 24 de mii de lei venit pe an, în loc de 200 de lei pe lună din slujbă! și ce slujbă! El! luptătorul pasionat pentru libertate, să ajungă la bătrânețe subdirector a ce? a unui stabiliment oficial de robie - pușcăria locală! O tempora! o mores! Am deplâns împreună cu bravul meu amic amăgirea vieții lui întregi. Și cu toate astea a fost, îl știu bine, un fervent! Alaltăieri mi-a adus aminte unul dintre episoadele vieții lui politice, pe care-l uitasem, și pe care nu-l pot lăsa nepovestit. Era în 76. Guvernul conservator căzuse și guvernul liberal era chemat să ... Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda Pastramă trufanda de Ion Luca Caragiale În portul Kavalei, de pe coastele Archipelagului — până nu se pomenea de vase cu abur — într-o dimineață se pregătea o corabie mare, încărcată cu mărfuri și cu mulți călători, să pornească spre coastele de răsărit, la Iafa, în Asia Mică. Între călătorii aceia, se afla și unul Iusuf, un negustoraș, mergând la Ierusalim după daraveri. Omul se suise de cu vreme pe corabie, să-și găsească loc bun și se așezase jos turcește, pe chilimul lui, mai la o parte, ca să nu stea în drumul corăbierilor, cari umblau de colo până colo serta-ferta, strângând fringhiile și-ntinzând pânzele, ca pe orce vas când mai sunt câteva clipe până să pornească dezlegat în largul apelor. Iusuf sta liniștit și trăgea ciubuc, cu gândul pe de o parte la drumul lung ce-l avea de făcut, pe de alta la casa pe care și-o părăsea de nevoie... Când erau toate aproape gata, și căpitanul se suia la locul său, să dea semn de plecare, s-aude de pe mal, pân zgomotul și forfoteala mulțimii de lume — unii cu treabă, alții numai așa gură- ... Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran Ion Luca Caragiale - Între Stan şi Bran Între Stan și Bran de Ion Luca Caragiale Nici Dumnezeu nu poate mulțumi pe toată lumea, de vreme ce chiar doi frați buni, unul grădinar și altul cărămidar, i se roagă totdeodată, unul de ploaie, și altul de secetă... Pe oricare l-o împăca mai întâi, o să-și auză vorbe dela celălalt... Dacă nici Dumnezeu nu poate, darmi-te bietul om muritor ! Când te pui, cum te trage inima, să faci, după putere, o slujbă spre folosul cuiva, să nu te mai gândești la ce are să zică altcineva despre fapta ta; căci folosul unuia poate fi spre paguba altuia, și, firește, dacă ai să cauți și la supărarea celui din dreapta, cât și la folosul celui din stânga, atuncea trebue să stai frumos la mijloc ținându-ți mâinile încrucișate și zâmbind cu nevinovăție, când ăstuia, când ăstuilalt. Cum am zice, nici nu jicnești, nici nu slujești, - rămâi om bun ca zahărul, pe gustul tutulor, și al lui Stan și al lui Bran, deopotrivă dulce, și nepăsător și nefolositor pentru amândoi. Și mulți cred că omul cuminte așa trebue să se poarte'n lume, și nu le merge rău. La o ... Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ... Antioh Cantemir - Șerpele și matca de albine Antioh Cantemir - Şerpele şi matca de albine Fabula II - Șerpele și matca de albine de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Otrăvitorul șerpe văzând pe-un teișor O matcă de albine, ca un lingușitor Începe să îi spuie: că este preafrumoasă, Că are multe daruri, că-i lumii prețioasă. Îi laudă puterea, așezământul blând, Cu care chibzuiește albinele la rând; Apoi folosul mare ce lumii se aduce Prin grele ostenele din fagurul cel dulce. Adăogând a zice: Tu foarte vrednic ești A ta împărăție că o învecinești; Dar îți lipsește arma acea de apărare, Cu care să-ți ții slava la orice întâmplare. Pre răi mai mult ațâță un bun decât un rău. Deci roagă să-ți dea ghimpe pre bunul Dumnezeu; Cruzia foarte prinde la fețe domnitoare. Albina la aceste cuvinte-nșelătoare Răspunde cu blândețe către acel viclean: — Nu-mi plac a tale sfaturi. Eu trebuință n-am De veninosul ghimpe, căci sunt încredințată, Că dușmani înăuntru nu pot avea vrodată; De cei pe dinafară copiii mă păzesc, Și eu prea mulțămită pre Dumnezeu slăvesc Că-n chipul meu arată cum trebuie să fie Un împărat pe lume: el răul să ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ... Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu Lauda lui Dumnezeu de Gavril Romanovici Derjavin Traducere de Constantin Stamati O! preaputernice și nemăsurate! Cel ce învii firea lumii nemărginite, Tu izvorăști secoli, vremi nenumărate, Față nevăzută, în trei fețe sânte. Spiritul, mișcarea de la tine vine, Tu început nu ai, te-ncepi de la sine, Nici că te pricepe mintea omenească, Te afli-n tot locul, plinești lucrul tău Și ai privighere nimic să lipsească, Căci tu ești stăpânul, unul Dumnezeu! Măcar să se poată omul prin ispite Să măsoare marea, să-i găsească fundul, Să numere colbul, stele și planete, Dar a ta măsură nu ajunge gândul; Omul cu-a sa minte, de-i și luminată, Ce chiar ca o rază de sus i-au fost dată, Să afle nu poate hotarele tale, Căci de îndrăznește ca să te-nțeleagă, În a ta mărire, părerile sale Se pierd ca un abur: nimic nu încheagă. Din haos lumină cu securitate, Și din noian secoli ai însemnat lumii, Căci mai înainte fu eternitate, Tot a ta ființă, o, Domnul vechimei, Pe sine cu sine te-nființezi, sânte, Singur de la sine ești, preastrălucite, Din tine ... Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu Lauda lui Dumnezeu de Gavril Romanovici Derjavin Traducere de Constantin Stamati O! preaputernice și nemăsurate! Cel ce învii firea lumii nemărginite, Tu izvorăști secoli, vremi nenumărate, Față nevăzută, în trei fețe sânte. Spiritul, mișcarea de la tine vine, Tu început nu ai, te-ncepi de la sine, Nici că te pricepe mintea omenească, Te afli-n tot locul, plinești lucrul tău Și ai privighere nimic să lipsească, Căci tu ești stăpânul, unul Dumnezeu! Măcar să se poată omul prin ispite Să măsoare marea, să-i găsească fundul, Să numere colbul, stele și planete, Dar a ta măsură nu ajunge gândul; Omul cu-a sa minte, de-i și luminată, Ce chiar ca o rază de sus i-au fost dată, Să afle nu poate hotarele tale, Căci de îndrăznește ca să te-nțeleagă, În a ta mărire, părerile sale Se pierd ca un abur: nimic nu încheagă. Din haos lumină cu securitate, Și din noian secoli ai însemnat lumii, Căci mai înainte fu eternitate, Tot a ta ființă, o, Domnul vechimei, Pe sine cu sine te-nființezi, sânte, Singur de la sine ești, preastrălucite, Din ... George Ranetti - Plugul și tunul ... recunoaște: fuși obraznic!â€� Sărmanul Plug rămase o clipă Îngândurat. Unui puternic îngâmfat E greu să-i dai răspuns în pripă. Dar, după ce se chibzui, Grăi: — „Mărturisesc cu resemnare:â€� „Puterea ta este mai mare,â€� „O Tunâ€� „Nebun!â€� „Și-și închină fața ... Grigore Alexandrescu - Barca Barca de Grigore Alexandrescu Pășește lin, o barcă, pe unda adormită! Respectă al naturii repaos trecător; Inima mea de zgomot cu totul obosită Ca la un scump tovarăș se-ncrede l-al tău zbor. Poartă-mă-n sus, în lături, oriunde vrei și-ți place, Unde te-mpinge vântul, sau unde tu dorești; Toate-mi sunt deopotrivă, dacă mă duci în pace, Dacă cu mulțumire vederea-mi rătăcești. Voi cunoașteți, o unde, cu câtă bucurie, De ce sfârșit pornită, cu ce cuget curat, Barca mea totdeauna pe-a voastră-mpărăție Ca-ntre-ale ei cuprinsuri jucând s-a preumblat. Înghițiți pe tâlharii a căror îndrăzneală, Cu trupuri sângerate, cu morți vă otrăvesc, Ce întocmesc comploturi, și fără de sfială, Aproape de pierzare, ucideri chibzuiesc. Însă melancolia, amorul și plăcerea, Priimiți-le vesel ca pe ai voștri fii; Eu vă cunosc mărirea, eu vă slăvesc puterea, Când alerg pe-ale voastre mult umede câmpii. Din rătăcita-mi barcă, ce-o las la întâmplare, Ochii mei către ceruri uimit îi ațintez; Seninul lor însuflă sfială și mirare; Eu mă rog în tăcere, vărs lacrimi și mă-ncrez. "Cerul o să ne-ajute", ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CHIBZUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru CHIBZUI. Proverbele Capitol 14 Proverbele 13 Proverbele Capitol 14 1 Femeia înțeleaptă își zidește casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseși mînile ei. - 2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocotește. - 3 În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înțelepți îi păzesc buzele lor. - 4 Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roduri. - 5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. 6 Batjocoritorul caută înțelepciunea și n`o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor. - 7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi știința. - 8 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși. - 9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. - 10 Inima își cunoaște necazurile, și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. - 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13 De multe ori chiar ... Proverbele Capitol 10 Proverbele 9 Proverbele Capitol 10 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înțelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale. 2 Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte. 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi. 4 Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește. 5 Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine. 6 Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezește. - 8 Cine are o inimă înțeleaptă primește învățăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. - 10 Cine clipește din ochi este o pricină de întristare, și cine are o gură nesocotită se prăpădește singur. - 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viață, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. - 12 Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile. - 13 Pe buzele omului priceput se află înțelepciunea, dar nuiaua ... Proverbele Capitol 8 Proverbele 7 Proverbele Capitol 8 1 Nu strigă înțelepciunea, și nu-și înalță priceperea glasul? 2 Ea se așează sus pe înălțimi, afară pe drum, la răspîntii, 3 și strigă lîngă porți, la intrarea cetății, la intrarea porților: 4 ,,Oamenilor, către voi strig, și spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu. 5 Învățați-vă minte, proștilor, și înțelepțiți-vă nebunilor! 6 Asculați, căci am lucruri mari de spus, și buzele mi se deschid ca să învețe pe alții ce este drept. 7 Căci gura mea vestește adevărul, și buzele mele urăsc minciuna! 8 Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n`au nimic neadevărat nici sucit în ele. 9 Toate sînt lămurite pentru cel priceput, și drepte pentru ceice au găsit știința. 10 Primiți mai de grabă învățăturile mele decît argintul, și mai de grabă știința de cît aurul scump. 11 Căci înțelepciunea prețuiește mai mult de cît mărgăritarele, și nici un lucru de preț nu se poate asemui cu ea. 12 Eu, Înțelepciunea, am ca locuință mintea, și pot născoci cele mai chibzuite planuri. 13 Frica de Domnul este urîrea răului; trufia și mîndria, purtarea rea și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu. 14 Dela mine ... Proverbele Capitol 13 Proverbele 12 Proverbele Capitol 13 1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n`ascultă mustrarea. - 2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricați au parte de sîlnicie. - 3 Cine-și păzește gura, își păzește sufletul; cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. - 4 Leneșul dorește mult, și totuș, n`are nimic, dar cei harnici se satură. - 5 Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît și se acoperă de rușine. - 6 Neprihănirea păzește pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. - 7 Unul face pe bogatul, și n`are nimic, altul face pe săracul, și are totuș mari avuții, - 8 Omul cu bogăția lui își răscumpără viața, dar săracul n`ascultă mustrarea. - 9 Lumina celor neprihăniți arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. - 10 Prin mîndrie se ațîță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. - 11 Bogăția cîștigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, crește. - 12 O nădejde amînată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită este un pom de viață. - 13 Cine nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. - 14 Învățătura ... Proverbele Capitol 15 Proverbele 14 Proverbele Capitol 15 1 Un răspuns blînd potolește mînia, dar o vorbă aspră ațîță mînia. 2 Limba înțelepților dă știință plăcută, dar gura nesocotiților împroașcă nebunie. - 3 Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi și pe cei buni. - 4 Limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul. - 5 Nesocotitul disprețuiește învățătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înțelept. - 6 În casa celui neprihănit este mare belșug, dar în cîștigurile celui rău este turburare. - 7 Buzele înțelepților samănă știința, dar inima celor nesocotiți este stricată. - 8 Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. - 9 Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubește pe cel ce umblă după neprihănire. - 10 Cine părăsește cărarea este aspru pedepsit, și cine urăște mustrarea va muri. - 11 Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! - 12 Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți. - 13 O inimă veselă înseninează fața; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. - 14 Inima celor pricepuți caută știința, dar gura nesocotiților ... Proverbele Capitol 22 Proverbele 21 Proverbele Capitol 22 1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. - 2 Bogatul și săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut și pe unul și pe altul. - 3 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sînt pedepsiți. - 4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața. - 5 Spini și curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-și păzește sufletul se depărtează de ele. - 6 Învață pe copil calea pe care trebuie s`o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. - 7 Bogatul stăpînește peste cei săraci, și cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. - 8 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, și nuiaua nelegiuirii lui este gata. - 9 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui. 10 Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta. - 11 Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. - 12 Ochii Domnului păzesc pe cel ... Proverbele Capitol 24 Proverbele 23 Proverbele Capitol 24 1 Nu pismui pe oamenii cei răi, și nu dori să fii cu ei; 2 căci inima lor se gîndește la prăpăd, și buzele lor vorbesc nelegiuiri. - 3 Prin înțelepciune se înalță o casă, și prin pricepere se întărește; 4 prin știință se umplu cămările ei de toate bunătățile de preț și plăcute. 5 Un om înțelept este plin de putere, și cel priceput își oțelește vlaga. 6 Căci prin măsuri chibzuite cîștigi bătălia, și prin marele număr al sfetnicilor ai biruința. - 7 Înțelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. - 8 Cine se gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. - 9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. - 10 Dacă slăbești în ziua necazului, mică îți este puterea. - 11 Izbăvește pe cei tîrîți la moarte, și scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiați. - 12 Dacă zici: ,,Ah! n`am știut!``... Crezi că nu vede Celce cîntărește inimile și Celce veghează asupra sufletului tău? Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? - 13 Fiule, mănîncă miere, căci este bună, și fagurul de ... Proverbele Capitol 27 Proverbele 26 Proverbele Capitol 27 1 Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu știi ce poate aduce o zi. - 2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale. 3 Piatra este grea, și nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuiește nebunul este mai grea de cît amîndouă. - 4 Furia este fără milă și mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? - 5 Mai bine o mustrare pe față de cît o prietenie ascunsă. - 6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase. - 7 Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. - 8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, așa este omul plecat din locul său. 9 Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima, așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. - 10 Nu părăsi pe prietenul tău și pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. - 11 Fiule, fii înțelept, și înveselește-mi inima, și atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocorește. - 12 Omul chibzuit ... Fapte Capitol 25 Fapte 24 Fapte Capitol 25 1 Festus, cînd a venit în ținutul său, după trei zile s`a suit dela Cezarea în Ierusalim. 2 Preoții cei mai de seamă și fruntașii Iudeilor i-au adus plîngere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință, 3 și i-au cerut, ca un hatîr pentru ei, să trimeată să -l aducă la Ierusalim. Prin aceasta îi întindeau o cursă, ca să -l omoare pe drum. 4 Festus a răspuns că Pavel este păzit în Cezarea, și că el însuș are să plece în curînd acolo. 5 ,,Deci``, a zis el, ,,cei mai de frunte dintre voi să se coboare împreună cu mine, și, dacă este ceva vinovat în omul acesta, să -l pîrască.`` 6 Festus n`a zăbovit între ei decît opt sau zece zile; apoi s`a coborît la Cezarea. A doua zi, a șezut pe scaunul de judecător, și a poruncit să fie adus Pavel. 7 Cînd a sosit Pavel, Iudeii, cari veniseră dela Ierusalim, l-au înconjurat, și au adus împotriva lui multe și grele ... Fapte Capitol 26 Fapte 25 Fapte Capitol 26 1 Agripa a zis lui Pavel: ,,Ai voie să te aperi!`` Pavel a întins mîna, și a început să se apere astfel: 2 ,,Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta, pentru toate lucrurile de cari sînt pîrît de Iudei; 3 căci tu cunoști foarte bine toate obiceiurile și neînțelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculți cu îngăduință. 4 Viața mea, din cele dintîi zile ale tinereții mele, este cunoscută de toți Iudeii, pentrucă am petrecut -o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu. 5 Dacă vor să mărturisească, ei știu dela început că am trăit, ca Fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiunii noastre. 6 Și acum, sînt dat în judecată, pentru nădejdea făgăduinței, pe care a făcut -o Dumnezeu părinților noștri, 7 și a cărei împlinire o așteaptă cele douăsprezece seminții ale noastre, cari slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi și noapte. Pentru această nădejde împărate, sînt pîrît eu de Iudei! 8 Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morții? 9 Și eu, ce -i drept, credeam că trebuie ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CHIBZUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru CHIBZUI. ... CHIBZUÍT , - Ă , chibzuiți , - te , adj . Care judecă o situație cumpănind toate eventualitățile ; socotit , cumpănit . - V. chibzui ... CHIBZUÍNȚĂ s . f . Examinarea atentă a împrejurărilor , judecată cumpănită ; însușire care caracterizează pe omul chibzuit . - Chibzui ... CHIBZUÍRE s . f . Acțiunea de a ( se ) chibzui ; judecată cumpănită , deliberare . - V. chibzui ÎNȚELÉPT , - EÁPTĂ , înțelepți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este înzestrat cu înțelepciune , care are mintea clară ; cuminte , deștept . 2. Prevăzător , chibzuit , AȘEZÁT , - Ă , așezați , - te , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Cumpătat , serios , cuminte , chibzuit . - V. ... cu ajutorul cântarului , al balanței , al basculei . 2. Tranz . Fig . A aprecia , a judeca ; a cumpăni , a chibzui CÂNTĂRÍT^2 , - Ă , cântăriți , - te , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Cumpănit , chibzuit , socotit . - V. cântări . CÂNTĂRÍT^1 s . n . Faptul de a cântări . - V. CALCULÁT , - Ă , calculați , - te , adj . ( Despre persoane ) Chibzuit , socotit ; preocupat de interesul personal . - V. ... CHIBZUIÁLĂ , chibzuieli , s . f . Faptul de a ( se ) chibzui ... privire ; a alege din ochi . CHITÍ^1 , chitesc , vb . IV . ( Pop . ) 1. Tranz . , intranz . și refl . A socoti , a chibzui Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||