Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CUNOAȘTE, ȘTI, ȘTIINȚĂ, ÎNVĂȚA, CUNOAȘTERE, ENCICLOPEDIE, EXPERIENȚĂ, NOȚIUNE, ÎNȘTIINȚA, ÎNAINTAT, ÎNCUNOȘTINȚA ... Mai multe din DEX...

CUNOȘTINȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUNOȘTÍNȚĂ, cunoștințe, s.f. 1. Cunoaștere (2). ** Expr. A avea (sau a lua) cunoștință de ceva = a ști, a fi informat. A aduce (ceva) la cunoștința cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). A aduce la cunoștința publică = a da de știre tuturor. În cunoștință de cauză = cunoscând bine ceva. A-și pierde cunoștința = a nu mai ști de sine, a leșina. ** (Rar) A-și veni în cunoștință = a se trezi din leșin. ** (Rar) Minte, rațiune. 2. (La pl.) Totalitatea noțiunilor, ideilor, informațiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare. 3. Persoană pe care vorbitorul o cunoaște. ** Expr. A face cunoștință cu cineva = a lega relații sociale cu o persoană. (Fam.) A face cuiva cunoștință cu cineva = a prezenta pe cineva cuiva. 4. (Înv.) Mulțumire, recunoștință. - Cunoaște + suf. -ință (cu sensul 3 după fr. connaissance).

Sursa : DEX '98

 

Cunoștință ≠ necunoștință

Sursa : antonime

 

CUNOȘTÍNȚĂ s. v. conștiință, cuget, gândire, judecată, minte, rațiune, recunoștință, spirit, suflet.

Sursa : sinonime

 

CUNOȘTÍNȚĂ s. 1. v. pregătire. 2. (la pl.) v. învățătură. 3. (la pl.) v. elemente. 4. v. știre. 5. (concr.) relație, (fam. fig.) pilă. (Ai vreo \~ la minister?)

Sursa : sinonime

 

cunoștínță s. f., g.-d. art. cunoștínței; pl. cunoștínțe

Sursa : ortografic

 

CUNOȘTÍNȚ//Ă \~e f. 1) Posedare a unor informații speciale. * A lua \~ de ceva a se pune la curent cu ceva. A aduce la \~ a informa pe cineva despre ceva. În \~ de cauză cu competență. 2) la pl. Totalitate a informațiilor pe care le deține cineva. \~e vaste. 3) Persoană cunoscută. * A face \~ a cunoaște pe cineva. [G.-D. cunoștinței] /a cunoaște + suf. \~ință

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CUNOȘTINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 228 pentru CUNOȘTINȚĂ.

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului

... ai să-naintezi. Niță a ajuns în Capitală și s-a pus să-și caute de lucru. A făcut cunoștință ba cu unul, ba cu altul, recomandându-și talentul și căpătând din toate părțile complimente și dovezi de admirațiune. Dar afară de acestea, n-a ... capete nimic mai mult. Niță nu și-a pierdut speranța și bine a făcut; căci iată că-ntr-o seară o cunoștință i-a spus: - Mâne dimineață, la ceasurile unsprezece, să te afli la Ministerul de Interne: se ține concurs pentru trei posturi de copiști ... gata... Dar, în ajunul concursului, se-ntâmplă, cum se-ntâmplă în orice poveste, să se-ntâlnească - cu cine? cu o veche a lui cunoștință, cu bunul său camarad de odinioară, cu Ghiță Nițescu, băiatul cu degetele degerate. - Ghiță! - Niță! Și din vorbă-n vorbă, află Niță că tata lui ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea de a face nu numai distracțiunea momentană a publicului amator de teatru, dar și instrucțiunea lui subt puntul de vedere muzical, de a contribui la cultivarea facultăței lui muzicale, la dezvoltarea și rafinarea gustului său, la întinderea cunoștințelor despre adevărata melodie și armonie. Numai prin posedarea acestor cunoștințe ar putea publicul nostru să ajungă la gradul de a simți bine și a înțelege opera în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n- ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

Mihai Eminescu - Moş Iosif Moș Iosif de Mihai Eminescu Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe umpleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturile lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurii se umflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregii fețe o arătare nemulțumită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul negru și crestat și lumina roșie și turbure în cămară, abia ajungând icoanele călugărești de pe pereți, adâncind umbrele din fața visătorului zahastru și îngălbenind părul său cel alb și trăsurile cele bătrâne a feței. Mâna mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse aăleî unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... Ion Luca Caragiale - Autoritate Autoritate de Ion Luca Caragiale Toamna trecută am făcut o cunoștință foarte interesantă — un tânăr poet și literat, fruct prețios al unui gimnaziu de provincie: tânărul meu a renunțat să termine cursurile, neputând ... confirmare deplină era pasul de umilire ce eu făceam. Am salutat și am plecat. Când să ies, iată că intră pe ușe, cine? vechea mea cunoștință, d. Nicu Ionescu. Toți încep să râză. Unul zice: când vorbești de lup, Nicu la ușe! nu înțelegeam... Am simțit însă numaidecât că d. Nicu ...

 

Ion Luca Caragiale - Meteahnă

Ion Luca Caragiale - Meteahnă Meteahnă de Ion Luca Caragiale 1909 În general, o stațiune de aer curat este un loc mai mult sau mai puțin pitoresc, unde te plictisești, până la înecăciune, dacă nu știi danța, ca să poți respira seara praful din salonul de bal de la Kurhaus. Însă astă-vară, fiind osândit să respir o lună aer curat, chiar dacă nu știu danța, am avut norocul să petrec împreună cu un tip de om foarte ciudat, un fel de maniac, și aș fi nedrept dacă aș zice că am petrecut prost. E adevărat că până la urmă, cu câteva zile înainte de a ne despărți, începuse să mă cam obosească cu atâtea - cum să zic? - cu atâtea prostii; dar cele două-trei săptămâni de la-nceput, nici nu știui când trecură, atât mi se părea tipul de interesant. Mai întâi era un om foarte cumsecade - ungur. Pentru un român ordinar ca mine, adică nu un extraordinar român, se găsesc și printre unguri foarte cumsecade oameni; vreau adică să spun că un român cât de ordinar se deosibește în aceasta mult de ungurii imbecili - sunt mulți de aceștia și la unguri - care nu ar fi-n ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

... de a se cunoaște unul pe altul și pentru ce se va cere cu necesitate un timp îndelungat până să poată ajunge la această cunoștință, și încă în margini destul de restrânse? Cauza proprie a greutății de a ne cunoaște unii pe alții este următorul fapt ...

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere)

... rugăciune; când femeia cea dintâi își întoarse capul, văzui niște trăsuri care îmi aduceau aminte o persoană ce am cunoscut altă dată. Dar vechea mea cunoștință avea un chip însuflețit de culorile dimineții, ochii plini de foc și de vioiciune și un ce zâmbitor în toate mișcările; acesta dimpotrivă avea suferința ...

 

Ion Luca Caragiale - Așa să mor!

... peste cinci mii de kilometri în drum-de-fier. Am ostenit destul; dar nu-mi pare rău... cu prilejul acesta am făcut o foarte plăcută cunoștință un drum rar O zi întreagă, până la Budapesta, l-am admirat numai de la distanță; neștiind bine decât limba noastră, n-am avut îndrăzneala ... o pasăre; era o minte cugetătoare, înavuțită cu frumoase învățături știa tot ce se petrece în lumea mare și-n cea mică. Vorbea, în perfectă cunoștință de cauză și cu egală competență, despre greva sindicalistă din Franța; despre reforma financiară a Germaniei; despre mișcarea sufragetelor din Englitera; despre expoziția ...

 

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit de Antim Ivireanul Veniți după mine și voiu face pre voi păscari1 de oameni. Doftorii cei desăvârșit și înțelepți atunci mai mult măresc lauda meșteșugului lor, nu când cu hier și cu foc luptă patima să o supue, după cum iaste liagia războiului, ce numai când acĂ©ia ce pătimĂ©ște cu apipăeri mângăioase și cu doftorii dulci vor afla leacul bolnavului și cĂ©le înfricoșate porunci ale meșteșugului doftoresc să le oprească și oarecare zile cu mâncări doftorești și hrănitoare potolind durerile, să arate pre acela ce pătimĂ©ște mântuit de boală. Așa și preaînțeleptul doftor al sufletelor și al trupurilor noastre, împăratul împăraților Hristos, Dumnezeul nostru, văzând lumea că bolnăviia cu patimile necredinții și să umfla ca o rană cu înșălăciunile cĂ©le lumești spre închinăciunea idolilor, au socotit cu multe feliuri de mijloace și au purtat de grijă pentru mântuirea oamenilor și a neamului omenesc, de vrĂ©me ce acesta iaste lucrul cel dintâi al bunătății lui, a mântui pre omul din mâinile vrăjmașului și a-l aduce la frumusĂ© ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea

Constantin Stamati-Ciurea - În vis şi aievea În vis și aievea de Constantin Stamati-Ciurea I ... Dulcea armonie a orchestrei, ce cânta un vals fermecător, îmi gâdilea auzul și, când am intrat în salonul de bal al cazinei de la Spaa, dansul era în cea mai mare înfocare. Sute de perechi se învârteau în acea volbură atrăgătoare, și dinaintea ochilor mei treceau atâtea femei frumoase ce semănau cu un legion de îngeri coborâți din nouri cu aripile ascunse sub stofele bogate ale rochii­lor și horbotelor de mătase. Ele abia atingeau cu piciorușele lunecosul parchet. În coafurile lor străluceau diamante, care pare că, trecând prin bolta cerească, se aninaseră în mândul lor păr ca stele din cortegiul nopții. Iată, gândeam eu privindu-le, aici este lumea unde femeia împărățește, unde ea ca o zeiță în capiștea sa este înconjurată și tămâiată de adoratori, unde cu o căutătură zdrobește pave­zele rațiunii noastre, îmbătându-ne nu cu vin, ci cu nectarul ne-văzut al amorului, în care ea plutește ca steaua în razele sale de lumină. La așa baluri poetul se însuflețește și inspirația lui se aprinde, până și ascetul, îngenunchind, mărturisește că femeia este cea mai aleasă ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna assoluta (reangageată); Carolina Ghedini, prima donna contralta assoluta (reangageată); Fani Giovanoli, prima donna; Giorgio Stigelli, primo tenore assoluto; Enrico Giusti, primo tenore assoluto; Francesco Steller, primo baritone assoluto (reangageat); Giulio Colombo, primo baritone assoluto; Nicola Benedetti, primo basso profondo assoluto; Giovanni Capponi, primo buffo assoluto; Enrico Topai, primo buffo assoluto (reangageat); Alessandro Manetta, secondo tenore; Casimiro Biscontini, maestro direttore d’orchestra . Iaca sirenile și Orfeii cari au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare, sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plîngem banii. O zicem și aceasta, fiindcă am fost prea de multe ori amăgiți în ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUNOȘTINȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 126 pentru CUNOȘTINȚĂ.

CUNOAȘTE

... CUNOÁȘTE , cunósc , vb . III . 1. Tranz . A lua cunoștință de obiectele și de fenomenele înconjurătoare , reflectate în conștiință ; a stabili în chip obiectiv natura , proprietățile unui lucru , relațiile dintre fenomene , a ... interpretare conformă cu adevărul . 2. Tranz . A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului , experienței ; a fi luat cunoștință de ceva . 3. Tranz . A ști , a afla cine este cineva , a identifica ceva ; a fi făcut ...

 

ȘTI

... ȘTI , știu , vb . IV . I. 1. Tranz și intranz . ( Folosit și absol . ) A avea cunoștință ( de . . . ) , a fi informat ( în legătură cu . . . ) , a cunoaște . 2. Tranz . A lua cunoștință de . . . ; a afla , a auzi . 3. Tranz . A cunoaște pe cineva ( din toate punctele de vedere ) . 4. Intranz . A ...

 

ȘTIINȚĂ

... ȘTIÍNȚĂ , științe , s . f . I. 1. Faptul de a avea cunoștință ( de ceva ) , de a fi informat ; cunoaștere . 2. Conștiință . II. 1. Pregătire intelectuală , instrucție ; învățătură , erudiție . 2. Ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură ...

 

ÎNVĂȚA

ÎNVĂȚÁ , înv ? ț , vb . I . 1. Tranz . A transmite cuiva ( sistematic ) cunoștințe și deprinderi dintr - un domeniu oarecare ; a iniția pe cineva într - o meserie , știință , artă etc . 2. Tranz . A sfătui , a povățui pe cineva să facă ceva ( arătându - i cum să procedeze ) . 3. Tranz . A dobândi cunoștințe prin studiu , a ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie , o artă , o limbă etc . ; a studia . 4. Tranz . și refl . A ( se ) deprinde , a ( se ) obișnui , a ( se ) familiariza . 5. Tranz . A trage o învățătură , a căpăta

 

CUNOAȘTERE

... conștiință a realității existente independent de subiectul cunoscător . 2. Faptul de a poseda cunoștințe , informații , date asupra unui subiect , asupra unei probleme ; cunoștință

 

ENCICLOPEDIE

ENCICLOPEDÍE , enciclopedii , s . f . 1. Tip de lucrare lexicografică de proporții diferite care tratează sistematic termeni de bază ( nume comune și proprii ) , noțiuni din toate domeniile sau dintr - un anumit domeniu de cunoștințe , fie în ordine alfabetică , fie pe probleme sau pe ramuri . 2. Ansamblu multilateral de cunoștințe

 

EXPERIENȚĂ

EXPERIÉNȚĂ , experiențe , s . f . 1. Totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii social - istorice , al interacțiunii materiale dintre om și lumea exterioară . 2. Verificare a cunoștințelor pe cale practică , prin cercetarea fenomenelor din realitatea

 

NOȚIUNE

... s . f . 1. Formă logică fundamentală a gândirii omenești , care reflectă caracterele generale , esențiale și necesare ale unei clase de obiecte ; concept . 2. Cunoștință generală despre valoarea , sensul , însemnătatea unui lucru ; idee , concepție despre ceva . 3. ( La pl . ) Cunoștințe , principii generale de bază într - un anumit domeniu . [ Pr . : - ți ...

 

ÎNȘTIINȚA

... ÎNȘTIINȚÁ , înștiințez , vb . I . Tranz . A aduce la cunoștință

 

ÎNAINTAT

ÎNAINTÁT , - Ă , înaintați , - te , adj . 1. Care este situat în față . 2. Care se detașează de ceilalți , situându - se înaintea lor prin cunoștințele și prin nivelul său intelectual ; care se conduce după concepția cea mai avansată ; progresist . 3. Avansat în timp ;

 

ÎNCUNOȘTINȚA

... ÎNCUNOȘTINȚÁ , încunoștințez , vb . I . Tranz . A face cunoscut ; a înștiința , a comunica ceva . - În + cunoștință

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...