Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: FIX

  Vezi și:FIX, JUR-FIX, OCHI, PIRONI, ÎNȘURUBA, ÎNȚEPENI, CONCOIDĂ, CONOID, FIXARE, NUTAȚIE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FIXA: FIXĂ.

 

FIXA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FIXÁ, fixez, vb. I. Tranz. 1. A așeza ceva (rar pe cineva) într-un loc determinat, astfel încât nu mai poată fi mișcat, clintit. ** A se uita țintă la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. ** Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o oră, un preț etc. anumit; a determina. ** Refl. A se hotărî, a se decide. 3. (Chim.) A aduce un corp într-o stare din care nu se mai schimbe, a împiedica se volatilizeze. 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la acțiunea luminii. 5. A face ca un colorant pătrundă în structura fibrei textile sau a pieii, astfel încât fibra sau pielea nu se mai decoloreze (ușor). ** A acoperi un desen cu un fixativ. - Din fr. fixer.

Sursa : DEX '98

 

FIXÁ vb. I. tr. 1. a face fie fix; a înțepeni, a întări (undeva). * a privi țintă pe cineva sau ceva. 2. a stabili, a hotărî un preț, un termen etc. 3. a dizolva sărurile de argint nedescompuse de lumină de pe un material fotosensibil. 4. a face intre colorantul într-o fibră textilă, astfel încât el reziste la spălare, la lumină etc. II. refl. 1. a se hotărî, a se decide. 2. a se stabili undeva. (< fr. fixer)

Sursa : neoficial

 

FIXÁ vb. 1. a imobiliza, a înțepeni, a pironi, a prinde, (reg.) a proțăpi. (A \~ ceva în cuie.) 2. a prinde, a pune. (\~ olanele pe casă.) 3. a înțepeni, a pecetlui. (\~ piatra pe mormânt.) 4. v. asambla. 5. a se agăța, a se prinde. (Vița de vie se \~ de araci.) 6. v. amplasa. 7. v. stabili. 8. v. posta. 9. v. aținti. 10. a-i rămâne, (fig.) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se pecetlui, a se săpa, (înv. fig.) a se tipări. (Cuvintele lui i s-au \~ în conștiință.) 11. v. ordona. 12. v. alege. 13. v. in-stitui. 14. v. stabiliza. 15. a determina, a hotărî, a preciza, a stabili, a statornici, (înv.) a defige, a însemna, a statori. (A \~ un nou termen.) 16. a preciza, a pune, a stabili. (A \~ un diagnostic.) 17. v. calcula. 18. a determina, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum aţi \~ concentrația vinului?) 19. v. consfinți.

Sursa : sinonime

 

fixá vb., ind. prez. 1 sg. fixéz, 3 sg. și pl. fixeáză

Sursa : ortografic

 

A SE FIX//Á \~éz intranz. rar 1) A se aranja cu traiul; a se statornici; a se stabili. 2) A alege dintre mai multe posibilități; a lua o hotărâre definitivă; a se decide; a se hotărî; a determina. /fixer

Sursa : NODEX

 

A FIX//Á \~éz tranz. 1) A face fie fix; a întări ca nu se miște. 2) A stabili din timp. \~ un preț. 3) (fibre textile, materiale fotografice developate etc.) A trata cu fixator. 4) (substanțe chimice) A împiedica se volatilizeze; a face rămână în aceeași stare. /fixer

Sursa : NODEX

 

FIXÁ vb. I. tr. 1. A face fie fix, nemișcat; a înțepeni, a întări (undeva). ** A privi țintă pe cineva sau ceva. ** refl. A se stabili undeva, a se statornici. 2. A stabili, a hotărî. 3. A dizolva sărurile de argint nedescompuse de lumină de pe un material fotografic. 4. A face intre colorantul într-o fibră textilă, astfel încât el reziste la spălare, la lumină etc. [< fr. fixer].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FIXA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru FIXA.

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... pălăria, nici umbrela, nu-mi fac nici o violență... Mă lasă să plec... E și vremea. În față, la Mitropolie, sună 5 antemeridiane... La 12 fix ziua, sună în față la Mitropolie 5 antemeridiane; la 12 fix noaptea, 5 postmeridiane - dar foarte regulat. Am plecat, spre marele regret al confraților, pe când potopul se-ntețește din ce în ce. Mă urc în ...

 

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului

... mâne concursul, că ministrul l-a primit foarte bine și i-a spus că a doua zi, la ceasul fix, să se prezente la minister, să ia parte negreșit la concurs. - Tu? la concursul de mâne? a zis pufnind de râs Niță. - Da ... sută, o pune-n buzunar, și cei doi camarazi se despart, amândoi foarte mulțumiți, dându-și întâlnire pe a doua zi la minister, fix la unsprezece. A doua zi, printr-o întâmplare neexplicabilă, nu s-au prezintat la concursul de perfect caligraf decât doi candidați: firește erau ...

 

George Topîrceanu - Demostene Botez: Cobe

George Topîrceanu - Demostene Botez: Cobe Demostene Botez: Cobe de George Topîrceanu Tu care mă citești cu voie bună, Necunoscut prieten inocent, Tu vei muri la noapte, peste-o lună Sau peste zece ani, — indiferent. Un mare potentat ce stă departe (Și nimeni nu-i mai mare decât El) Te-a osândit nevinovat la moarte, Rostind sentința-i fără drept de-apel. Și dacă, liber ca într-un ospiciu, Te lasă încă-un pic să mai respiri, O face doar așa, dintr-un capriciu: Tu nu poți evada pe nicăiri. Zadarnic l-ai ruga, că nu te-aude, Zadarnic te-ai piti, te-ai face mic. La EL nu merge cu protecție, cu rude; Nu te salvează nimeni și nimic... Tu vei muri și-n urma ta ograda Va sta sub soare-a doua zi la fel. Și factorul postal va trece strada, Lătrat de-aceeași jarvă de cățel. Apoi pe-aceeași stradă solitară Vor trece îndrăgostiți pe-nserat, Visând în fiecare primăvară Un vis pe care și tu l-ai visat. De dimineață-aceleași servitoare Vor scoate așternutul pe balcon, Și fiecare doamnă, la culcare, Va da pe nas cu cremă ,,Tokalon"... Iar tu, ...

 

Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aș spune ei

Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aş spune ei Basmul ce i l-aș spune ei de Mihai Eminescu O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul stâng, Ochii tăi se plec cu teamă, Tu roșești ­ glasu-mi te cheamă, Coardele încet te plâng! Vino dar, palidă zână, Pune fața pe-al meu piept, Gâtul tău pe brațu-mi drept, Tu, a ochilor lumină, Mă iubești, tu? Spune drept! Mă iubești! Surâzi șireată Și îți pleci ochii în jos! O, lumină prea curată, De-ai cunoaște vreodată Sufletul meu dureros; De ai ști, palide înger, Cât de mult te iubesc eu, Câte nopți de-amor și rău Am vegheat zdrobit de plângeri, Scumpa mea, odorul meu! O, atunci mi-ai cere seama Ca să-ți spun câte-am visat, M-ai fixa fără de teamă, Ai da-ncet neagra maramă De pe păru-ți blond, curat; Netezind cu mâna-ți albă Tâmpla ta ­ tu m-ai privi, Cu durere mi-ai zâmbi, Eu, jucându-mă cu salba De pe sânii-ți, aș vorbi. Și ți-aș spune, a mea iubită, Că de mult eu te-am cătat; În cărarea ...

 

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit

Paul Zarifopol - O biografie, în sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa lor grosolan falsă și de gust mitocănos. Fusese lungă vreme modă serioasă printre literați și artiști, chiar de bună calitate, să disprețuiască batjocoritor pe erudiți și metoda lor în întregime; acum, în zilele noastre, acest dispreț a fost pedepsit, ironic, prin invazia biografiilor romanțate. Pare, orișicum, că a pregăti meticulos un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a îngăla dialoguri de dragoste pe seama poeților, artiștilor sau personajelor politice ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi

... c u l u i de-a te susține centripet un salt mortal și-ai fi putut fi T U – Centrul punctul Fix – buricul pământului cu care începe fisura perfectă c.) și totuși ceva s-a schimbat mărturisești în fiecare dimineață despre TINE micul ritual ...

 

Ion Luca Caragiale - C.F.R.

... pe șeful și pe soția d-tale! (Cu duioșie): Ce-or fi făcând ei acuma? A.: Dorm tun... Câte ceasuri ai? N.: Trei fix. A.: A intrat în Pitești... La Pitești stă treiștrei de minute... (Cei doi amici îl îmbrățișează pe rând și-l pupă cu ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

... Petrescu a lui d. Guță de la minister și cu tanti Lucsița, moașa diplomată, de și-au dat rendez-vous: la trei ceasuri fix în pavilionul central la berărie - cine vine întâi așteaptă pe ceilalți. În interiorul unui vagon închis al tramvaiului vechi, stau înghesuite, pe banchete și-n ...

 

Ion Luca Caragiale - Mici economii...

... iute, Iancu și eu, și dăm doamnei Verigopolu mâna. Femeia sare jos ca o căprioară: — ‘ erssi! Apoi, cătră muscal: — La unsprece fix, Ivanușca! Intrăm... Minunată mâncare și mai ales veselă petrecere!... Păcat că trec așa de repede ceasurile de mulțumire!... Când au trecut trei ceasuri? — Coconiță ...

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată După această întâmplare minunată de Mihai Eminescu ........................................ ...După această întâmplare minunată, Cavalerul meu își grăbi calul spre măgura unui deal depărtat, ca să treacă bălțile și mlaștinele periculoase ale Bugeagului. Dar abia isprăvise jumătatea drumului și drumuri multe veneau în cruce și ori încotro se-ntorcea nu vedea în zare decât ponor, ponor pustiu și sur îl înconjura și nici nu mai știa încotro s-o apuce. Îl apucă noaptea. Era una din acele nopți negre în care luna plutește ca o pată abia văzută pe cer. Numai din când în când ea reînvia deodată în toată puterea ei, pentru a lumina șesul sur și pustiu, pentru a dispărea iar pe ceasuri întregi. Îi era frică de hârtopuri și gropi, calul era obosit, lui însuși îi venea să cadă din șea. Se dădu jos de pe cal și-și puse urechea la pământ. Stătu multă vreme astfel, când auzi parecă, încet, dogit, adânc un sunet de clopot... el tresări. Își întoarse ochii de unde i se păru c-auzise sunet și văzu o lumină turbure și pâlpâitoare parecă. Apucă atunci calul de frâu și-ncepu să meargă în pas ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

Mihai Eminescu - Moş Iosif Moș Iosif de Mihai Eminescu Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe umpleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturile lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurii se umflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregii fețe o arătare nemulțumită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul negru și crestat și lumina roșie și turbure în cămară, abia ajungând icoanele călugărești de pe pereți, adâncind umbrele din fața visătorului zahastru și îngălbenind părul său cel alb și trăsurile cele bătrâne a feței. Mâna mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse aăleî unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIXA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 203 pentru FIXA.

FIX

FIX

 

JUR-FIX

... JUR - FIX - FIX

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

PIRONI

PIRONÍ , pironesc , vb . IV . Tranz . 1. A bate , a prinde , a înțepeni , a fixa cu ( sau în ) piroane . 2. A împiedica pe cineva sau ceva să se miște ; a obliga să stea pe loc ; a fixa , a imobiliza . 3. A - și fixa , a - și îndrepta , a - și concentra ochii , privirea , atenția , gândul etc . într - o anumită direcție ; a

 

ÎNȘURUBA

ÎNȘURUBÁ , înșurubez , vb . I . Tranz . A strânge un șurub prin învârtire pentru a fixa , a prinde ceva ; p . ext . a fixa în locașul ei o piesă cu

 

ÎNȚEPENI

ÎNȚEPENÍ , înțepenesc , vb . IV . 1. Intranz . A deveni țeapăn , a nu - și mai putea mișca membrele , a rămâne imobil , rigid , inert ; a încremeni , a înlemni . 2. Tranz . și refl . A ( se ) prinde bine în ceva ; a ( se ) fixa . 3. Tranz . A face ca un obiect să nu mai aibă joc în locașul lui , a - l fixa , a - i asigura stabilitatea ; a întări . - În +

 

CONCOIDĂ

... CONCOÍDĂ , concoide , s . f . Curbă plană obținută dintr - o curbă dată , cu ajutorul unui punct fix și al unei secante care se rotește , sprijinindu - se pe punctul fix

 

CONOID

CONOÍD , - Ă , conoizi , - de , adj . , s . n . ( Mat . ) 1. Adj . Conoidal . 2. Suprafață generată de o dreaptă care se menține paralelă cu un plan dat și se sprijină pe o dreaptă fixă și pe o curbă

 

FIXARE

FIXÁRE , fixări , s . f . Acțiunea de a ( se ) fixa și rezultatul ei . - V.

 

NUTAȚIE

... pe care o exercită Soarele și Luna asupra ecuatorului . 2. ( Fiz . ) Una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și face să oscileze axa de rotație proprie a corpului , apropiind - o și depărtând - o de axa fixă . 3. Mișcare a unor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...