Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:IEȘIT, SCOATE, IEȘITURĂ, MIȘCA, ÎNTÂMPINA, ȚÂȘNI, DEREGLA, DEZINHIBA, GROZĂVENIE, GROZĂVIE ... Mai multe din DEX...

IEȘI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IEȘÍ, ies, vb. IV. Intranz. 1. A părăsi un loc, o încăpere, un spațiu închis, limitat, plecând afară; a trece din interior în exterior. * Expr. A ieși afară = a defeca (2). A-i ieși (cuiva) înainte sau a ieși în calea cuiva = a întâmpina pe cineva. ** A se duce, a pleca de acasă. 2. A se ivi, a apărea, a se face văzut sau auzit. * Expr. A ieși în relief = a) a fi mai în afară decât cele din jur, a fi proeminent; b) a se remarca, a se releva. A-i ieși (cuiva) ochii din cap (sau sufletul), se zice când cineva depune un efort extrem de mare. ** (Despre semănături) A răsări, a crește. ** A se naște din..., a-și trage originea; a proveni. 3. A părăsi o poziție, o situație, o stare; a se desprinde, a se elibera. * Expr. A-și ieși din sărite (sau din fire, din răbdări, din pepeni, din țâțâni, din balamale) = a se enerva foarte tare, a se mânia. ** A se abate de la o hotărâre, de la o decizie etc.; a încălca, a nu respecta. 4. A ajunge, a izbuti, a reuși (într-un anumit fel). A ieșit primul. * Loc. vb. A ieși biruitor (sau învingător) = a birui, a învinge. * Expr. A-i ieși (cuiva ceva) după plac = a-i reuși (ceva cuiva) așa cum a dorit. Cum o ieși, (numai) iasă, exprimă indiferența sau resemnarea față de un rezultat (nefavorabil) așteptat. ** A promova, a avansa, a ajunge. A ieșit ofițer. 5. A rezulta de pe urma unui efort, a unei activități etc.; a obține un câștig material. ** (Despre calcule, socoteli) A da rezultat (bun), a se încheia cu o concluzie. 6. A se decolora; a se spălăci. - Lat. exire.

Sursa : DEX '98

 

A ieșia intra, a vârî

Sursa : antonime

 

IEȘÍ vb. 1. a merge, (înv. și pop.) a purcede. ( \~ puțin în grădină.) 2. a se elibera, a se libera, a scăpa. (A \~ din închisoare.) 3. a ajunge, a da. (Drumul \~ în sat.) 4. v. germina. 5. v. apărea. 6. a-i apărea, a-i da. (Copacului îi \~ frunzele.) 7. v. țâșni. 8. a se naște, a proveni. (Ce \~ din pisică șoareci mănâncă.) 9. v. defeca. 10. v. urina. 11. a ajunge, a deveni. (A \~ doctor.) 12. v. apărea. 13. v. decolora. 14. a se isprăvi, a se sfârși, a se termina. (Cum o \~, iasă.)

Sursa : sinonime

 

IEȘI interj. afară!, marș!, pleacă!

Sursa : sinonime

 

ieșí vb. (sil. ie-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ies, 3 sg. iése, imperf. 3 sg. ieșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. iásă

Sursa : ortografic

 

A IEŞÍ ies intranz. 1) (în opoziție cu a intra) A trece din interior în exterior; a pleca afară; a părăsi un spațiu sau un mediu (închis). \~ din clădire. \~ din pădure. Ies la plimbare. * \~ cuiva înainte a întâmpina pe cineva. 2) A ajunge undeva. \~ la marginea șoselei. \~ primul la finiș. * \~ la liman v. LIMAN. 3) A-și face apariția; a se lăsa văzut; a deveni vizibil. Soarele ieși de după nori. * \~ la lumină (sau la iveală) a deveni cunoscut. \~ la suprafață a) a deveni vizibil; a apărea; b) a deveni cunoscut. \~ de sub tipar a fi editat; a apărea pe calea tiparului. A nu-i \~ din cap (ceva) a fi urmărit în permanență (de un gând, de o idee); a fi obsedat. A-i \~ vorbe rele (cuiva) a fi vorbit de rău. 4) A trece de anumite limite. Apa a ieșit din maluri. Aluatul a ieșit din formă. 5) A-și face apariția prin creștere. Grâul iese. Copilului i-au iesit dintii. 6) A se trage dintr-un neam oarecare; a fi de o anumită origine; a-și avea obârșia; a proveni; a coborî; a deriva. \~ dintr-o familie de țărani. * \~ din comun a fi neobișnuit. 7) A înceta de a mai fi într-o stare, poziție sau funcție. \~ din directorie. \~ din criză. * A-și \~ din sărite (sau din fire, din răbdări, din țâțâni) a-și pierde calmul; a se enerva. \~ din joc a) a înceta mai participe la un joc; b) a nu mai fi părtaș la o acțiune. \~ basma curată a scăpa cu bine dintr-o situație dificilă. A-și \~ din minți a) a-și pierde calmul; b) a înnebuni. 8) A rezulta în urma unui efort; a da rezultatul scontat. Scenariul îi iese. * A-i \~ cuiva ceva după plac a-i reuși cuiva ceva. Cum va ieși cum va fi. \~ din mâna cuiva a fi realizat de cineva. A-i \~ pe nas v. NAS. 9) (despre calcule, probleme etc.) A fi rezolvat corect; a da rezultatul cerut. 10) A-și pierde culoarea inițială (la spălat, la soare); a se decolora; a se șterge; a se spălăci. Rochia a ieșit în apă. /<lat. exire

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru IEȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1141 pentru IEȘI.

Mihai Eminescu - Luna iese dintre codri

Mihai Eminescu - Luna iese dintre codri Luna iese dintre codri de Mihai Eminescu Luna iese dintre codri. Noaptea toată stă s-o vadă. Zugrăvește umbre negre Pe lințolii de zăpadă. Și mereu ea le lungește Și suind în cer le mută, Parcă fața-i cuvioasă E cu ceară învăscută. Ce gândește? ­ numai norii Lin se-mbină, se dezbină Ca fășii de gaz albastru, Ca și aburi cu lumină. Lin pin iarbă scotocește Apa-n prund și-n pietricele. Florile surâd în taină, Oare ce-or surâde ele? Și-s cu neguri îmbrăcate Lac, dumbravă și pădure. Stele palid tremurânde Ard pin negurile sure. Lumea-n rouă e scăldată, Lucioli pe lacuri zboară. Luna umbrei, umbra lunei Se amestec, se-nfășoară. Lunecând pe ceruri, norii Negri-acopăr tot seninul. Se sting una după alta Și icoana și suspinul. Înfășat în întuneric, Eu nu văd, nu aud șoapte. Ah, mă simt atât de singur! Este noapte, noapte,

 

Alexandru Macedonski - Rondelul lui Saadi ieșind dintre roze

Alexandru Macedonski - Rondelul lui Saadi ieşind dintre roze Rondelul lui Saadi ieșind dintre roze de Alexandru Macedonski Saadi, dintre roze ieșind, Uită să-și blesteme amanul... Sădise pe veci Gulistanul Și sufletu-și dete zâmbind. Aflai ca și el talismanul Tot raiul să pot să-l cuprind. Saadi, dintre roze ieșind, Uită să-și blesteme amanul. Turbat-a în voie dușmanul. -- El cupa de fiere golind S-a dus în amurg șovăind, Ș-a fost mai slăvit ca sultanul Saadi, dintre roze

 

Ion Luca Caragiale - Vizită...

Ion Luca Caragiale - Vizită... Vizită... de Ion Luca Caragiale M-am dus la sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorții agriculturii — d. Popescu tatăl este mare agricultor — despre criză ș.cl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii. — Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu știți dv. ...

 

Dimitrie Anghel - Hefaistos

... înapoi norii de fum, și șăgalnicul zeu, cu toată obișnuința plămînilor lui încercați, simțind că se covîrșește, își înfipse creștetul și, ridicînd cu totul coperișul, ieși afară sub cerul liber, uimind cu strălucirea lui nenumăratul norod al celor de sus, ca și al celor de jos, care se adunase ca să ... podoabe inutile, cel batjocorit de fete voia să arate lumii că prin puterea și voința lui însăși, răscolind jăratecul ce doarme în sufletul lui, poate ieși și se înălța atunci cînd vrea sub marele cer liber cu fantasmagorii de lumini, de umbre, de culori, de nuanțe, de forme și de păreri ...

 

Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure

... rouă Soarbe o privighetoare. Pune-n scorburi vîntul strună Doina-n ea să se alinte; Cîntă tot, văzduhul sună Hramul învierii sfinte. Lună, tu, ce ieși din vremuri Și plutești peste abisuri, Cum de luminezi și tremuri Fața gîndului de visuri? Raza ta, lucind ușoară, Pune-n mintea-mi fermecată Amintiri ...

 

Ion Creangă - Acul și barosul

Ion Creangă - Acul şi barosul Acul și barosul de Ion Creangă Povestire publicată prima oară în Învățătorul copiilor... , ed. a III-a, Iași, 1874 Acul: — Moșule, de ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă, de-mi țiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, și nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!... da de unde-ai ieșit, Pâcală? — De unde-am ieșit, de unde n-am ieșit, eu îți spun că nu faci bine ceea ce faci. — Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să știi că din sfădălia noastră ai ieșit; ș-apoi tu ni cauți pricină? — Mă rog, iertați-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura și omul care să vă facă să vă deie nume, ați fi rămas mult și bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi. — Măsură-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? — Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. — Vorba ceea, soro: "Șede hârbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" Teatrul cel Mare – "Urâta satului" de Ion Luca Caragiale vodevil în 2 acte, prelucrat de d. E. Carada, muzica de d. A. Flechtenmacher Joia trecută, 22 decembre, pe scena Societății dramatice naționale s-a jucat cu succes Urâta satului, piesă cu muzică în două acte. Subiectul acestei piese este tras din un roman de George Sand, Petite Fadette dramatizat în franțuzește de un fabricant vodevilist cu un nume puțin cunoscut și localizat pe românește, încă de mult, de d. Carada, același d. Carada (fost redactor al Românului, fost deputat, fost consilier municipal al capitalii, fost general de brigadă în garda națională, fost poet dramatic și liric național român) care acum, dupe retragerea din viața politică și literară, ține negustorie de spirtoase și face pe samsarul la Paris. Nu-i vorba, omul de treabă, fie ce-o fi, tot om de treabă rămâne. Astfel, prin urmare, George Sand — Mr. Chose— D. Carada: se deslușește prea ușor cum subiectul acestei piese este foarte frumos, planul sec și ordinar, iar stilul, sau, cum am zice, redacția... este— este d. Carada. Urâta satului s-a mai jucat ...

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Boris Sarafoff de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Pe vremea conflictului româno-bulgar... La cunoscuta ospătărie Enache, în compartimentul popular, unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătatea de porție, se află, cătră ora două după amiazi - oră la care toată lumea de rând a plecat de la dejun - o companie de patru tineri, urmând o dispută destul de animată. Cine sunt acești tineri? Asta puțin importă. Să zicem că-i cheamă A, B, C și D. Ce sunt acești tineri? Asta importă mai mult, și asta o s-o înțelegem, dacă vom urma cu atenție călduroasa lor dispută. Să ascultăm... A. (cătră D.): Poftim! două fără douăzeci și cinci! Unde e?... D. (foarte îngrijat): Știu eu?... în orice caz, nu stric eu! A. (cătră D.): Da' cine? eu?... B. (cătră D.): Dumneata strici, firește! Dacă nu erai dumneata, nu-i pierdeam urma! nu ne scăpa așa! C. (cătră D.): Dacă dumneata nu te simțeai capabil să-l aduci negreșit, de ce te-ai băgat? D.: Domnilor, eu vă spun că vine, mi-a zis că vine, dar că nu ne ...

 

Anton Pann - Împrumutul

Anton Pann - Împrumutul Împrumutul de Anton Pann Pînă la cheful bogatului iese sufletul saracului Unul avînd trebuință Să ceară bani în credință, C-un prieten să-ntîlnește, Îl roagă, i să jelește, Mergînd p-alături cu dînsul, Suspină, îl trece plînsul, Îi propune vorbe multe Ca să-l plece, să-l asculte. Prietenul gros în burtă Da cîte o vorbă scurtă : Că acuma n-are vreme Și cum că să-i dea să teme, Poate cumva nu-i plătește, Or că mult îl zăbovește. Să facu că are treabă Și să depărtă în grabă, După dîn-sul cu un cîine, Zicîndu-i : să vază mîine. Bietul om iară să duce La casa lui să-l apuce. Bogatul, cum îl zărește De plecare să gătește. Pînă a suit pe scară, El a și ieșit afară, S-a-ntîlnit fața în față, I-a dat bună dimineață. El cum i-a dat mulțămire, Cam cu chiorușă privire, Nu stă pleacă să se ducă, Cellalt după el apucă, Silește-n rînd să se puie, Nevoile să-și mai spuie. Acesta ținea cărarea, Cellalt cu împiedecarea Călca noroaie și gloduri, Înghițind destule noduri; ...

 

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia? Pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IEȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 325 pentru IEȘI.

IEȘIT

... În expr . ) Ieșit de soare ( sau la spălat ) = decolorat . 3. ( În expr . ) Ieșit din minți = nebun . - IEȘÍT^1 s . n . Faptul de a ieși . - V. ieși

 

SCOATE

SCOÁTE , scot , vb . III . Tranz . I. 1. A lua ceva ( afară ) dintr - o cantitate mai mare sau din locul unde se află . 2. A extrage dintr - un spațiu , dintr - un înveliș etc . pentru a elibera sau a utiliza . 3. A pune la vedere ; a da la iveală , a înfățișa , a expune . 4. A ( - și ) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte , de podoabă etc . 5. A trage afară cu forța ; a smulge , a extrage , a extirpa . I - a scos o măsea . 6. A izgoni , a alunga , a da pe cineva afară dintr - un anumit loc . 7. A îndepărta pe cineva dintr - o funcție , a da afară . 8. A face pe cineva să iasă dintr - o anumită stare , a schimba starea cuiva . 9. A conduce pe călători într - un anumit loc ; a duce până într - un loc . O potecă i - a scos din pădure . 10. ...

 

IEȘITURĂ

... IEȘITÚRĂ , ieșituri , s . f . Partea ieșită în afară ( la o construcție , la o piesă etc . ) ; proeminență , ieșind . - Ieși

 

MIȘCA

... MIȘCÁ , mișc , vb . I . 1. Intranz . , refl . și tranz . A ieși sau a face să iasă din starea de repaus , de imobilitate ; a ( - și ) schimba locul , poziția ; a ( se ) clătina ... A porni din loc , a începe să se deplaseze în spațiu , a înainta . 3. Refl . și intranz . A ieși din pasivitate ; a acționa ; a se strădui . 4. Intranz . Fig . ( Fam . ) A dovedi ( oarecare ) pricepere , a ști ...

 

ÎNTÂMPINA

... ÎNTÂMPINÁ , înt ? mpin , vb . I . 1. Tranz . A - i ieși cuiva înainte pentru a - l primi . 2. Tranz . Fig . A i se ivi cuiva necazuri , obstacole în calea unei realizări . 3 ...

 

ȚÂȘNI

... ȚÂȘNÍ , țâșnesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre lichide , aburi ; la pers . 3 ) A ieși cu presiune printr - o crăpătură sau printr - o deschizătură . 2. ( Despre ființe ) A apărea , a sări , a ieși de undeva pe neașteptate ; a intra brusc undeva , a da buzna . 3. A se ivi deodată , a izbucni ...

 

DEREGLA

... DEREGLÁ , deregléz , vb . I . Tranz . și refl . A face să iasă sau a ieși

 

DEZINHIBA

... DEZINHIBÁ , dezinhíb , vb . I . Tranz . și refl . A face să iasă sau a ieși

 

GROZĂVENIE

... fam . ) 1. Faptul de a fi groaznic ; aspect groaznic , situație groaznică . 2. ( Concr . ) Lucru sau ființă înfricoșătoare . 3. Faptul de a ieși cu totul din comun prin calitățile sale ; însușirea unui lucru cu deosebite calități ; grozăvie . 4. ( Concr . ) Lucru sau ființă care întrunește calități deosebite , ieșite din ...

 

GROZĂVIE

... groaznic , de a inspira groază ; faptă , situație , întâmplare îngrozitoare ; oroare , urgie . 2. ( Concr . ) Lucru sau ființă îngrozitoare . 3. Faptul de a ieși cu totul din comun prin calitățile sale ; însușirea unui lucru cu deosebite calități ; grozăvenie . 4. ( Concr . ) Lucru sau ființă care întrunește calități deosebite , ieșite din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...