Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MOȘIE, MOȘIRE, MOȘIT, MOȘNEAG, MOȘULEȚ, AUȘEL, BĂȘTINAȘ, BĂBĂLUC, BAȘTINĂ, BABĂ ... Mai multe din DEX...

MOȘ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MOȘ, moși, s.m. I. 1. Bărbat (mai) în vârstă; unchiaș, moșneag; p. restr. apelativ cu care cineva mai tânăr se adresează unui bărbat mai în vârstă. * Moș Martin sau (rar) moș Ursilă = ursul. * Expr. A-i veni moș Ene pe la gene = a i se face somn, a începe moțăie. 2. (Înv. și reg.) Bunic; (mai ales la pl.) ascendent (mai îndepărtat), înaintaș, strămoș. * Expr. De când cu moș Adam = din vremurile de demult. Din (sau de la) moși-strămoși = moștenit de la strămoși, păstrat din generație în generație; de demult, din vremuri străvechi. A spune (sau a înșira, a îndruga) moși pe groși (sau moși păroși) = a îndruga nimicuri, a spune vorbe fără temei, minciuni, a povesti lucruri fanteziste. La moșii cei verzi = niciodată, la paștile cailor. De când cu moșii verzi (sau roșii) = de foarte multă vreme. ** (Reg.) Unchi. 3. Personaj mascat, reprezentând un bătrân, care însoțește brezaia sau care apare în diferite creații dramatice populare; moșneag. 4. (Pop.; la pl.; de obicei art.) Ființe imaginare despre care se crede ar alunga iarna; fiecare dintre cele nouă zile din lună martie care urmează după zilele babelor. 5. (La pl.; în tradițiile populare) Nume dat mai multor sărbători religioase în care se fac slujbe și pomeni pentru morți. ** Bâlci tradițional organizat în sâmbăta dinaintea Rusaliilor; p. ext. târg care se ține în diverse localități și unde, pe un anumit loc, sunt amenajate și organizate o serie de distracții publice. * Expr. A se strânge (sau a se aduna) lumea ca la moși = a se aduna lume multă pentru a vedea ceva neobișnuit. II. Partea cu cârlig a unei copci. ** Disc al unei capse, care se îmbucă în celălalt disc. - Din moașă (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

MOȘ s. v. ascendent, bunic, ghiborț, înain-taș, naș, pălămidă-de-baltă, tată mare, unchi.

Sursa : sinonime

 

MOȘ s. 1. bătrân, moșneag, (pop.) unchiaș, (reg. și peior.) ghiuj, (reg.) bât, (Transilv. și Maram,) vâj. (Un \~ cu plete albe.) *2. (înv.) bătrân, stâlp, tei. (Primul deținător al unui pământ, cu titlu de moștenitor, se numea în trecut \~.) 3. moș Martin v. urs.

Sursa : sinonime

 

moș s. m., pl. moși

Sursa : ortografic

 

A MOȘ/Í \~ésc 1. tranz. 1) (femei) A ajuta în timpul nașterii în calitate de moașă. 2) (copii nou-născuți) A îngriji în primele ore după naștere; a tăia cordonul ombilical. 3) fig. A da sfaturi insistente și inutile. 2. intranz. A lucra încet și fără spor. /Din moașă

Sursa : NODEX

 

MOȘ \~i m. 1) (folosit și ca termen de adresare) Bărbat ajuns la o vârstă înaintată; moșneag. * \~ Martin urs. 2) rar Bărbat privit în raport cu nepoții săi; bunic. 3) pop. Frate (sau văr) al unuia dintre părinți, privit în raport cu copiii acestora; unchi. 4) Persoană care aparține generațiilor precedente. * Din (sau de la) moși-strămoși a) din vremuri foarte îndepărtate; b) (transmis) din generație în generație. 5) la pl. (în credințele religioase) Ziua din ajunul sărbătorii pogorârii duhului sfânt. * Sâmbăta \~ilor sâmbăta dinaintea Duminicii Mari. /Din moașă

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MOȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 220 pentru MOȘ.

Mihai Eminescu - Moș Iosif

... Mihai Eminescu - Moş Iosif Moș Iosif de Mihai Eminescu Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș ... și legat în pergament; îl aruncă cu nemulțumire peste o claie de cărți și-și netezi barba cu expresia unei profunde neîndestulări cu sine însuși. Moș Iosif avea un defect foarte mare. Cu o măiestrie rară el știa să se înșele pe sine însuși. Toate dezlegările pe care i le-nsufla ...

 

Ion Luca Caragiale - Moșii

Ion Luca Caragiale - Moşii Moșii de Ion Luca Caragiale 1901 Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comĂ©dii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob : cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești -mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - ...

 

Vasile Alecsandri - Moș bătrân

... Vasile Alecsandri - Moş bătrân Na păcatul! ce văzui Pe colnic, lângă Vaslui? Fată mare, moș bătrân Cerând fetei măr din sân! ,,Fugi la naiba, ghiuj bătrân, Nu-ți dau nici un măr din sân. Chiar degeaba ți l-aș da ...

 

Ion Creangă - Moș Nichifor Coțcariul

... Târgul Neamțului, dinspre satul Vânătorii Neamțului. Cam pe vremea aceea trăia moș Nichifor în Țuțueni, pe când bunicul bunicului meu fusese cimpoiaș la cumătria lui moș Dediu din Vânători, fiind cumătru mare Ciubăr-vodă, căruia moș Dediu i-a dăruit patruzeci și nouă de mioare, oacheșe numai de câte un ochi; iară popă, unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc Clopotarul ... tinere și curățele; asta era slăbiciunea lui. Mă veți întreba, poate: De ce iepe, și totdeauna albe? Vă voi spune și aceasta: iepe, pentru că moș Nichifor ținea să aibă prăsilă; albe, pentru că albeața iepelor, zicea el, îi slujea de fanar noaptea la drum. Moș Nichifor nu era dintre aceia care să nu știe "că nu-i bine să te pui viziteu la cai albi și slugă la femei"; el ... s-a hotărât el ca de-acum înainte să aibă a face mai mult cu parte negustorească. — Numai negustorul, zicea moș Nichifor, trăiește din seul său și pe seama lui. Când întrebai: "Pentru ce?" moș Nichifor răspundea, tot glumeț: "Pentru că n-are Dumnezeu stăpân". De glumeț, glumeț era moș ...

 

Ion Creangă - Moș Ion Roată

... Ion Creangă - Moş Ion Roată Moș Ion Roată (Anecdotă) de Ion Creangă Anecdotă tipărită prima oară în Albumul macedo-român , București, 1880; retipărită în Convorbiri literare , nr. 11, 1 febr. 1885 ... răspunseră mai toți. Dumnezeu să vă ajute la cele bune! — Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moșul Ion Roată. — Dumnezeu să mă ierte, moș Ioane, dar dumneata, cum văd, ești cam greu de cap; ia haidem în grădină, să vă fac a înțelege și mai bine. Moș ... un jilț în mijlocul țăranilor. — S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu șagă. — Ia cearcă și vezi. Moș Ion Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. — Ia du-te și dumneata, moș Vasile, și dumneata, bade Ilie, și dumneata, bade Pandelachi. În sfârșit, se duc ei vro 34 țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri ... puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ați înțeles și răsînțeles. — Ba eu, unul, să iertați dumneavoastră, cucoane, încă tot n-am înțeles, răspunde moș Roată. — Cum se face asta, moș ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

Ion Luca Caragiale - La Moşi La Moși de Ion Luca Caragiale 1900 Vagoane de tramvai galbene și albastre, tramcare, trăsuri boierești, căruțe mitocănești și biciclete și lume multă pe jos... De pe atâtea strade și căi, ca de pe atâtea brațe ale unui fluviu uriaș, se varsă ca-ntr-o mare zgomotoasă, pe bariera de la capul podului Târgului de Afară, valuri peste valuri de omenire. Precum este greu să se mai întâlnească două picături de apă o dată ce au apucat să intre fiecare după soarta ei în largul mării, așa ar fi și pentru două persoane să se mai găsească, rătăcite o dată în învălmășeala Moșilor, dacă n-ar fi cuminți să-și hotărască mai dinainte locul și momentul de întâlnire. De aceea, foarte cuminte au făcut madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister și cu tanti Lucsița, moașa diplomată, de și-au dat rendez-vous: la trei ceasuri fix în pavilionul central la berărie - cine vine întâi așteaptă pe ceilalți. În interiorul unui vagon închis al tramvaiului vechi, stau înghesuite, pe banchete și-n picioare, treizeci și patru de persoane suferind foarte ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului

... ulciorul? — Cum îl vezi, cu ochii verzi, ș-o lingură de păsat, să nu zacă de vărsat. Sub castani, oamenii stau de vorbă. Numai moș Doroftei judecă cel din urmă clondir și-l stoarce, picătură cu picătură. — Așa să se scurgă ochii fetelor după mine. — Ei, aș! ți ... Scoica. — Hudurabaie-baie, bună de bătaie? — Toba. — Ce e mic, mititel, își îndreaptă Vodă hainele pentru el? — Puricele. — Eh! grăi moș Doroftei cam supărat, am să v-astup cloanța la toate. Ghiciți acuma, de vă taie capul, de nu, să-l tăieți voi pe el: Din ...

 

Cincinat Pavelescu - Moș Teacă și cu-a lui consoartă

... Cincinat Pavelescu - Moş Teacă şi cu-a lui consoartă Moș Teacă și cu-a lui consoartă de Cincinat Pavelescu Moș

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ...

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

... țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moș Ion Roată, după câte văzuse și după câte pățise el în viața sa, nu prea punea temei pe vorbele boierești și avea gâdilici la limbă ... bătrân cade în genunchi dinaintea domnitorului, sărutându-i mâna, cu lacrimile în ochi, și dându-i o hârtie scrisă pe toate fețele. — He, he! moș Ion Roată, prietenul și tovarășul meu cel vechi din Divanul ad-hoc, lucru negândit! Ridică-te, moș Ioane, și spune-mi, fără sfială, ce durere ai. Ți-a făcut cineva vrun neajuns? Moș Ion Roată, văzând că, după atâția ani de zile, nu l-a uitat colonelul Alexandru Cuza și că l-a primit ... a plânge cu hohot și a-l ruga să-i citească hârtia. Vodă, fiind gata de plecare și văzând că hârtia lui moș Roată cuprinde multă polologhie, zise cu blândețe: — Spune, moș ...

 

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

... fiecare stih), De-s cu ceru-asemănate. Dar în ele cine-mi șade? Șade Bunul Dumnezeu Și cu Maica Precista. Lângă Bunul Dumnezeu Șade moșul, moș Crăciun. Lângă moșul, moș Crăciun, Șade sfânt, sfântul Ștefan. Lângă sfânt, sfântul Ștefan Șade sfânt, sfântul Vasile, Lângă sfânt, sfântul Vasile. Șade sfânta Bobotează. Lângă sfânta Bobotează Șade sfânt ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MOȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru MOȘ.

MOȘIE

... MOȘÍE , moșii , s . f . 1. Mare proprietate ( funciară ) dobândită de cineva ( prin cumpărare , donație etc . ) ; proprietate ( mare ) de pământ cultivabil . 2. ( Înv . ) Pământ strămoșesc ; patrie . - Moș

 

MOȘIRE

MOȘÍRE , moșiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a moși ( 1 ) ; moșit . - V.

 

MOȘIT

MOȘÍT , moșituri , s . n . Faptul de a moși ; ocupația , îndeletnicirea de moașă . - V.

 

MOȘNEAG

... MOȘNEÁG , moșnegi , s . m . 1. Bărbat în vârstă ; moș . 2. Unul dintre personajele jocului popular numit capra , brezaia sau turca , reprezentând un bărbat bătrân ; moș

 

MOȘULEȚ

... MOȘULÉȚ , moșuleți , s . m . Diminutiv al lui moș ( I 1 ) ; moșic , moșulică . - Moș

 

AUȘEL

... 2. Pasăre din familia pițigoiului , cu coada și aripile negre , spatele roșu - aprins , creștetul și gușa albe . ( Aegithalus pendulinus ) . [ Pr . : a - u - ] - Auș ( " moș

 

BĂȘTINAȘ

BĂȘTINÁȘ , - Ă , băștinași , - e , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se află din moși - strămoși pe pământul pe care locuiește ; autohton , indigen , aborigen . - Baștină + suf . -

 

BĂBĂLUC

BĂBĂLÚC s . m . Din băbăluc ( Reg . ; în loc . adj . și adv . ) = ( care datează ) din moși - strămoși , din timpuri

 

BAȘTINĂ

BÁȘTINĂ s . f . De baștină ( În loc . adj . și adv . ) = originar , autohton ; din moși -

 

BABĂ

... unei copci în formă de toartă ( numită și femeiușcă ) în care se prinde cealaltă parte a copcii , în formă de cârlig ( numită și moș

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...