Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NUMĂRĂTOR, NUMĂRARE, NUMĂRAT, PRENUMĂRA, CÂTIME, CONTORIZA, CONTORIZAT, ENUMERA, INOMBRABIL, NENUMĂRAT, NUMĂRĂTOARE ... Mai multe din DEX...

NUMĂRA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NUMĂRÁ, númăr, vb. I. Tranz. 1. A socoti câte unități sunt într-un șir, într-o serie, într-un grup etc.; a determina numărul de elemente dintr-o mulțime; a afla, a înregistra, a verifica numărul unui șir de obiecte etc.; p. ext. (pop.) a socoti, a calcula. * Expr. A-i număra (cuiva) îmbucăturile (sau înghițiturile) = a ține cuiva socoteală de cât mănâncă, a da cuiva mâncarea cu zgârcenie. A număra pe degete = a fi în număr foarte redus. 2. A enunța pe rând un șir de numere în ordine crescândă sau descrescândă. * Expr. până numeri la trei = imediat, într-o clipă. 3. A da ceva cu număr, socotind; p.ext. a plăti(în bani). 4. A considera, a pune ceva sau pe cineva în același număr, în același grup; a cuprinde, a îngloba, a reuni un anumit număr. * Expr. A nu număra zile multe = a mai avea puțin de trăit. ** Refl. A face parte din..., a intra în categoria..., a se socoti printre... - Lat. numerare.

Sursa : DEX '98

 

NUMĂRÁ vb. v. achita, aprecia, boteza, calcula, chema, chibzui, considera, crede, denumi, enumera, găsi, gândi, intitula, înșira, înșirui, judeca, lichida, numi, onora, opina, plăti, porecli, so-coti, spune, supranumi.

Sursa : sinonime

 

NUMĂRÁ vb. 1. (MAT.) a socoti, (prin Transilv.) a sămălui. (\~ până la 10.) 2. v. cifra. 3. v. conține. 4. v. afla. 5. v. achita.

Sursa : sinonime

 

numărá vb., ind. prez. 1 sg. númăr, 3 sg. și pl. númără

Sursa : ortografic

 

A NUMĂRÁ númăr tranz. 1) (lucruri, ființe etc.) A socoti pe rând, unul câte unul, determi-nând întreaga cantitate; a evalua numeric. \~ banii. * A (putea) \~ (ceva) pe degete se spune despre obiecte sau despre ființe care sunt (foarte) puține la număr. Slab (sau gras) de-i numeri coastele se spune despre un om foarte slab. 2) (numerele) A înșira succesiv (de regulă, în ordine crescândă). \~ de la unu până la zece. 3) A considera ca făcând parte (dintr-un grup, dintr-o categorie etc.). 4) A face figureze într-un total, într-o entitate; a include. /<lat. numerare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru NUMĂRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 193 pentru NUMĂRA.

Veronica Micle - De ce-ți mai numeri anii...

Veronica Micle - De ce-ţi mai numeri anii... De ce-ți mai numeri anii... de Veronica Micle De ce-ți mai numeri anii să vezi de ești bătrân Când știi ce grea durere tu porți în al tău sân, Și pentru ce oglinda întrebi privind în ea Să-ți spună de nu-i încă zbârcită fața ta? Când știi c-a tale lucruri ce curg neîncetat Adânci și triste urme în suflet ți-au lăsat, Și crezi c-o vecinicie amară e de când O clipă fericită avut-ai pe pământ. Și ce-ți mai folosește să știi azi cum mai ești Când simți că tu pe lume de mult nu mai trăiești; Purtând cu moartea`n suflet străin în orice loc Viața ta pustie și fără de

 

Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit

Ion Luca Caragiale - Cănuţă om sucit Cănuță om sucit de Ion Luca Caragiale A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit. Mă-sii i-a abătut să nască tocmai despre ziuă la lăsata secului de postu mare, când se pornise o zloată grozavă. Paștele în anul acela cădea în iarnă de tot. Tată-său a alergat cu brișca la moașa satului tocmai în margine. Moașa dormea; d-abia se întorsese acasă de la arendașul moșiei, unde fusese chef. A trebuit vreme până s-o deștepte, până să se îmbrace femeia, până să se urce-n brișcă. Copilul a așteptat cât a așteptat și, până să-și piarză răbdarea mă-sa care se văita cumplit, și-a pierdut-o el p-a lui și s-a repezit așa fără socoteală în lume, tocmai când s-auzeau clopoțeii de la brișca lui tată-său la scară. Peste vreo patru săptămâni, a venit vremea să-l boteze: Radu, Răducanu, Canuță - fără praznic la călindar. După ce s- ...

 

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea de Anton Pann Cuprins 1 ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN CAPUL TĂU 2 PÂINE, LA FOAME UDATĂ E CEA MAI DULCE BUCATĂ 3 CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI 4 GRIJILE-S LA CREDITORI MAI MULT DECÂT LA DATORI 5 CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE, TE-NTORCI CU INIMA RECE 6 DACĂ N-AI SĂ MERGI CĂLARE NU UMBLA LA-MPRUMUTARE 7 CASCĂ OCHII LA TOCMEALĂ IAR NU DUPĂ CE TE-NȘALĂ 8 UN NEBUN FĂGĂDUIEȘTE ȘI-NȚELEPTUL S-AMĂGEȘTE 9 HAINA MAI MULT E PRIVITĂ DECÂT PERSOANA CINSTITĂ 10 OMUL NU POATE SĂ FACĂ UN LUCRU LA TOȚI SĂ PLACĂ 11 CINE FURĂ AZI O CEAPĂ MÂINE FURĂ ȘI O IAPĂ DAR OR ÎN TEMNIȚĂ PLÂNGE, OR PICIOARELE ÎȘI FRÂNGE 12 TE PĂZEȘTE SĂ NU SUPERI P-ALTUL ÎNTRE PROȘTI SĂ-L NUMERI 13 MULȚI SUNT PROȘTI CARE LE PLACE P-ALȚII-N SOBOR SĂ ÎMPACE 14 CUI ÎI PLACE LINIȘTIRE SĂ-ȘI FACĂ ÎMPREJMUIRE 15 ÎNTR-ACEASTĂ LUME ORICE D-UNDE VINE SE ÎNTOARCE 16 PÂNĂ LA ANUL, OR MAGARUL, OR SAMARUL 17 Note ÎNVĂȚĂTURA DATĂ RĂU SE SPARGE ÎN ...

 

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ...

 

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

... începură să iasă, din rândurile poporului, o sumă însemnată de tineri a căror vocațiune era să fie intelectuali. Până aci, nu se știuseră număra, neavând un semnal de raliare, o eclesie. Aceasta a fost perioada clasică a intelectualilor. . În curând, potrivit principiului evoluțiunii, eclesia a ...

 

Urmuz - După furtună (Urmuz)

Urmuz - După furtună (Urmuz) După furtună de Urmuz Ploaia încetase și ultimele rămășițe de nouri se împrăștiaseră cu totul… Cu vestmintele ude și părul în dezordine, rătăcea în întunericul nopții căutând un lăcaș de adăpost… Ajunse, fără să știe, lângă cripta învechită și roasă de vremuri a mînăstirii, de care, apropiindu-se mai cu atenție, o mirosi și o linse de vreo 56 ori în șir, fără să obțină nici un rezultat. Contrariat, își scoase atunci spada și năvăli în curtea mînăstirii… Fu însă repede înduioșat de privirea blîndă a unei găini ce îi ieșise întru întîmpinare și care, cu un gest timid, dar plin de caritate creștină, îl pofti să aștepte cîteva momente în cancelarie… Calmat puțin cîte puțin, apoi emoționat pînă la lacrimi și cuprins de fiorii pocăinței, renunță el pentru totdeauna la orice planuri de răzbunare și, după ce sărută găina pe frunte și o puse la păstrare în loc sigur, se apucă de mătură toate chiliile și le frecă scîndurile cu moloz. După aceea își numără gologanii și se sui într-un copac spre a aștepta sosirea dimineții. “Ce splendoare! Ce măreție!â€� exclama el în extaz în ...

 

Ion Creangă - Prostia omenească

Ion Creangă - Prostia omenească Prostia omenească de Ion Creangă Povestire publicată prima dată în Învățătorul copiilor... , ed. III, Iași, 1874 A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe când poveștile, ci suntem mai dincoace cu vro două-trei zile, de pe când se potcovea purecele cu nouăzeci și nouă de ocă de fer la un picior și tot i se părea că-i ușor. Cică era odată un om însurat, și omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Nevasta lui, care avea copil de țâță, era cam proastă; dar și soacră-sa nu era tocmai hâtră. Întru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-și scăldă copilul, îl înfășă și-i dete țâță, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă și-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilașul meu, copilașul meu!" Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din ...

 

Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului

Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Fiica haosului de Duiliu Zamfirescu A fost odată un voinic, Coborâtor din ginte veche, Crescut pe cal încă de mic Și vânător făr’ de pereche. Era din mamă, pământean, Iar despre tată, spuneau unii Că se trăgea de la Traian Și amintea, prin chip, străbunii. Trăit în munți de mititel, Crescuse chipeș și voios, Încât vorbea lumea de el Ca de un nou Făt-Frumos. Când se pornea la vânătoare Cu șoimi aduși de prin străini, Țipau vultanii la izvoare Și puii de prin vizuini, Și dau năvală neam de neamuri Prin văgăunile adânci: Vânatul ușurel prin ramuri Iar vulturii pe vârf de stânci. Și rămâneau să-i steie-n cale Doar băietanele din sat. Dar nu-i ardea măriei-sale De un asemenea vânat. Prin munții plaiului vecin De-un cârd de vreme se zvonise De Filip de la Severin Că dintr-un vis înnebunise, De ani întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să se coboare-ntr-o fântână. Se tânguise tuturor ...

 

Ion Luca Caragiale - La conac

Ion Luca Caragiale - La conac La conac de Ion Luca Caragiale Din Poenița vine domol la vale Silviu cel tânăr în buiestru țâcanit... N-are de ce să gonească; soarele nu s-a ridicat nici de două sulițe; înainte de nămiezi, are să ajungă la conac, la Sălcuța, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunțe calului; până la toacă, e-n oraș la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu banii stă bine. A trecut de cotul dealului la câmp deschis. E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea umblată, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Epigrame (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Epigrame (Iosif) Epigrame de Ștefan Octavian Iosif Cuprins 1 I - Amicilor 2 II - Unui pesimist 3 III - Volumului de "epigrame" 4 IV - Imitație 5 V - Catren I - Amicilor Vă-ntreb, amici, încă o dată: La ce-mi tot dați târcoale? Oh! da, am inimă bogată, Dar buzunare — goale. II - Unui pesimist Vorbește, râde cu măsură! Arată-ți ochii plânși și triști! Căci nu uita:-n literatură Te numeri printre pesimiști. III - Volumului de "epigrame" Pe orice filă, patru versuri, Ce de-aurite cercevele! Le-am cercetat cu de-amănuntul Dar n-am găsit o pânză-n ele. IV - Imitație Toți laudă pe-Alecsandri. Câți au citit ceva din el? Prefer să fiu mai mult citit Și lăudat mai puțintel. V - Catren Mor iluziile toate, Cad cu cât te faci mai om: Precum cad roadele coapte Scuturate dintr-un

 

Alexei Mateevici - Dumnezeu

... pătrunde duhul meu, Ce toate-n Sine împlinește, Zidește, cuprinzând păzește, Al Cărui nume-i Dumnezeu! A măsura adânca mare, A număra a Ta făptură, Chiar de-ar putea o minte tare, Tu n-ai nici număr, nici măsură. Nici duhurile luminate De Tine-n ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NUMĂRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru NUMĂRA.

NUMĂRĂTOR

... care servește la numărare . 2. S . m . și f . ( Rar ) Persoană care numără , care socotește , care calculează ceva , care are profesiunea de a număra . 3. S . m . Termen al unei fracții ordinare , scris deasupra liniei de fracție și reprezentând deîmpărțitul operației de împarțire . - Număra

 

NUMĂRARE

... NUMĂRÁRE , numărări , s . f . Acțiunea de a ( se ) număra și rezultatul ei ; numărat ^1 , numărătură , numărătoare ; numerație . - V. număra

 

NUMĂRAT

... NUMĂRÁT^2 , - Ă , numărați , - e , adj . Evaluat numeric , socotit , calculat , verificat ; p . ext . care se află în număr exact , fără nici o aproximație . V. număra . NUMĂRÁT^1 s . n . Numărare . - V. număra

 

PRENUMĂRA

... PRENUMĂRÁ , prenúmăr , vb . I . Refl . și tranz . ( Rar ) A ( se ) număra printre . . . , a ( se ) socoti între . . . - Pre ^2 + număra

 

CÂTIME

... CÂTÍME , câtimi , s . f . ( Rar ) Ceea ce se poate măsura sau număra

 

CONTORIZA

... CONTORIZÁ , contorizez , vb . I . Tranz . A număra

 

CONTORIZAT

CONTORIZÁT , - Ă , contorizați , - te , adj . Numărat , înregistrat prin contor . - V.

 

ENUMERA

... ENUMERÁ , enúmer , vb . I . Tranz . A număra

 

INOMBRABIL

INOMBRÁBIL , - Ă , inombrabili , - e , adj . ( Rar ) Care nu poate fi numărat ;

 

NENUMĂRAT

NENUMĂRÁT , - Ă , nenumărați , - te , adj . Care este în cantitate atât de mare încât nu poate fi numărat ; fără număr ,

 

NUMĂRĂTOARE

... NUMĂRĂTOÁRE , numărători , s . f . 1. Numărare ; socoteală , calcul . 2. Abac . - Număra

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...