Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul TERMENI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: TERMEN

  Vezi și:TERMEN, LIFTĂ, MINOR, NENE, RAȚIE, TRANZITIVITATE, BADE, BEZMEN, DEÎMPĂRȚIT, MAMĂ, RECURENȚĂ ... Mai multe din DEX...

TERMENI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TÉRMEN, (1, 2, 3) termene, s.n., (4, 5, 6, 7, 8) termeni, s.m. 1. S.n. Dată fixă la care, potrivit unei învoieli, unei decizii sau unei dispoziții prealabile, se execută o obligație (bănească) sau se realizează ceva; soroc. * Loc. adv. În (sau la) termen = la data fixată, prevăzută. ** Condiție, clauză într-un tratat, într-un acord. 2. S.n. Interval de timp, stabilit dinainte, în limita căruia trebuie se înfăptuiască sau se întâmple ceva. * Loc. adv. În termen de... = în timp de... 3. S.n. (Înv.) Limită, hotar, sfârșit. 4. S.m. (În loc. și expr.) În termen = care își face serviciul militar în condițiile prevăzute de legi. A fi în termen = a-și face stagiul militar. 5. S.m. Cuvânt; expresie. 6. S.m. Fig. (În expr.) A fi în termeni buni (sau răi) cu cineva = a fi în relații bune (sau rele) cu cineva. 7. S.m. (Mat.) Fiecare dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele care alcătuiesc o progresie sau un raport. 8. S.m. Fiecare dintre cuvintele care au o accepție specifică unui anumit domeniu de activitate. - Din lat. termen, -inis (cu unele sensuri după fr. terme).

Sursa : DEX '98

 

TÉRMEN s. v. cap, capăt, final, fine, graniță, hotar, încheiere, limită, margine, sfârșit.

Sursa : sinonime

 

TÉRMEN s. 1. v. dată. 2. v. scadență. 3. interval, perioadă. (Un \~ de garanție de 6 luni.) 4. v. clauză. 5. v. cuvânt.

Sursa : sinonime

 

térmen (cuvânt, monom) s. m., pl. térmeni

Sursa : ortografic

 

térmen (dată fixă, interval de timp) s. n., pl. térmene

Sursa : ortografic

 

TÉRMEN^1 \~e n. Limită fixată în timp printr-o dispoziție sau printr-o învoială la care urmează se execute ceva; soroc. * În (sau la ) \~ la data fixată. În \~ în curs de satisfacere a serviciului militar. /<lat. termen, \~inis, fr. terme

Sursa : NODEX

 

TÉRMEN^2 \~i m. 1) Unitate normativă cu sens delimitat care desemnează o noțiune proprie unui anumit domeniu de activitate. 2) Cuvânt sau expresie proprii unui vorbitor. * A fi în \~i buni (sau răi) cu cineva a fi în relații bune (sau rele) cu cineva. /<lat. termen, \~inis, fr. terme

Sursa : NODEX

 

TÉRMEN s.m. 1. Cuvânt, vorbă expresie; exprimare. 2. Fiecare dintre elementele unei comparații. 3. (Mat.) Fiecare dintre monoamele unui polinom. 4. Fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism. ** Elementele unui enunț sau sistem logic. 5. (Fiz.) Termen spectral = mărime proporțională cu energia oricăreia dintre stările în care se poate afla un atom. [Var. termin s.m. / < lat. terminus, cf. fr. terme].

Sursa : neologisme

 

TÉRMEN s.n. 1. Dată dinainte fixată pentru executarea unei plăți, a unei obligații etc.; scadență. 2. Interval de timp (dinainte stabilit) în limita căruia trebuie se înfăptuiască, se întâmple ceva. [< fr. terme, cf. lat. terminus].

Sursa : neologisme

 

TÉRMEN I. s. n. 1. dată dinainte fixată pentru executarea unei plăți, obligații etc.; scadență. 2. interval de timp (dinainte stabilit) în limita căruia trebuie se înfăptuiască, se întâmple ceva. 3. eveniment viitor și sigur în ce privește producerea lui, dar incert în ceea ce privește data la care se va produce. 4. (despre ostași) în ~ = în curs de satisfacere a serviciului militar. II. s. m. 1. cuvânt, vorbă, expresie. 2. fiecare dintre elementele unei comparații. 3. (mat.) fiecare dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele ce alcătuiesc o progresie sau un raport. 4. element primar al unui enunț sau sistem logic. * fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism. 5. (fiz.) ~ spectral = mărime proporțională cu energia oricăreia dintre stările în care se poate afla un atom. 6. (fig.; pl.) relație (bună sau rea) cu cineva. (< lat. termen, după fr. terme)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TERMENI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 95 pentru TERMENI.

Ion Luca Caragiale - A zecea muză

... templu al lui Phoibos, statuele celor trei muze. Ctitorii templului au comandat la trei sculptori cu renume să lucreze cele trei statue până la un termen anume, rezervându-și dreptul să aleagă pe cele mai reușite. Ce s-a întâmplat însă? Cei trei artiști celebri au venit la termen ... ne! — Și astfel, onor. Direcțiune Generală a Teatrelor publică anual un concurs cu un premiu de 1.200 de lei și cu termen de trei luni, — muza, care va să zică, vine câte 100 lei pe lună, — pentru o muză modernă si pentru o mică națiune ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... nsemneze un repaos, semistihul arătând; Îngrijiți ca o vocală, repede într-al său drum Alergând, p-altă vocală să nu-mpingă nicidecum. Fericiți când orice termen l-alegeți armonios; Fugiți d-al asprelor sonuri întâmpin prea urâcios. Un cuget oricât de nobil, versul cel mai bun făcut Minții nu mai pot ... le mai strânge, ambițioasele-emfazi, Înțelesul ici nu-i place, colo — vicioase frazi. Construcția ta îi pare puțin a se-ntuneca Ast termen nu se-nțelege, cată a-l mai lumina. Astfel vede și corige amicul însuflețit; Dar un autor adesea, d-a sa ...

 

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... nsemneze un repaos, semistihul arătând; Îngrijiți ca o vocală, repede într-al său drum Alergând, p-altă vocală să nu-mpingă nicidecum. Fericiți când orice termen l-alegeți armonios; Fugiți d-al asprelor sonuri întâmpin prea urâcios. Un cuget oricât de nobil, versul cel mai bun făcut Minții nu mai pot ... le mai strânge, ambițioasele-emfazi, Înțelesul ici nu-i place, colo — vicioase frazi. Construcția ta îi pare puțin a se-ntuneca Ast termen nu se-nțelege, cată a-l mai lumina. Astfel vede și corige amicul însuflețit; Dar un autor adesea, d-a sa ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

... este obscur pentru că ni-i străin fondul, pentru că ceea ce spune poetul nu poate găsi ecou în sufletul nostru, pentru că -- cu un termen

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu

... Basarabia niciodată n-au lipsit dintre studenții acestei Academii. Vă rog, stimate domnule, să va grăbiți cu trimiterea sau cu răspunsul. Am la dispoziție un termen foarte mărginit, numai 2 săptămâni. De nu voi da până atunci răspuns sigur despre subiectul ales,— iar fără nici o carte românească nu-l ...

 

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame Patru epigrame de Cincinat Pavelescu Pe când eram magistrat în Brăila, un prieten, judecător, mă roagă, la clubul Rally, să-l împrumut cu 25 lei, ca să ponteze la bacara. Neavând la mine această sumă, el m-a silit să fac câteva versuri unui simpatic bancher, pe care-l auzise cu câteva minute mai înainte lăudându-mă, și să-i cer, pe departe, douăzeci și cinci de lei. Îi trebuia numai atât ca să-și completeze suta de lei, hotărât s-o piardă. Șaptezeci și cinci se și duseseră. Bancherul îmi spusese că în țara asta e o crimă să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi de jucător. Pe când bancherul da ceea ce se cheamă, în termeni de club, o chouete de Ă©cartĂ©, a primit din parte-mi, pe un petic de hârtie, aceste rânduri: În țara asta de nimic, Unde talentul e o crimă, Mai lesne-i ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Cahul

... Într-o mare ceată d-armie păgână. Cei mai bravi îi urmă, iar pe calea lor Turcii rânduri, rânduri cad zdrobiți și mor. Noaptea pune termen într-a lor zdrobire. Domnul se retrage cu puțină-oștire. După niște șanțuri toți se grămădesc Și se bat trei zile până flămânzesc ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ziorina

Dimitrie Bolintineanu - Ziorina Ziorina de Dimitrie Bolintineanu Armia de țară de trei zile bate, Arde și fărâmă străinii-n cetate. Prin pulberea deasă vine-un cal ușor. Astfel trece-un vultur învelit în nor. Către domn se-ndreaptă... Cavalerul sare... E Ziorina, fiica-i, dulce la cătare. Ea ridică coifu-i; păru-i grațios, Ca lung fluviu d-aur se revarsă-n jos, Pe sub gene-i scântei două lăcrimele Cum sub nori lumină două dalbe stele, Și râuritoare, p-al ei chip senin, Cad din roză-n roză și din crin în crin. Bunul domn o mustră pentru ce să vie Să-și expuie viața... Să se-nturne-o-nvie. Rara-i frumusețe reunea, răpiți, Împrejuru-i bravii cei mai străluciți. Ea pricepe lesne cât era dorită. Despre-a lor simțire grațios profită. Smulge de la sânu-i o plăpândă floare Umedă d-a sale line lăcrimioare Și cu niște termeni dulci și răpitori Ea vorbește-ntr-astfel către-adoratori: — ,,Cine va purcede dup-această floare, Udă de suspine și de lăcrimioare, Îi voi da, pe viață și pe Dumnezeu, Mâna și junețea sufletului meu!" Zice, — aruncă floarea dincolo-n cetate, Dincolo ...

 

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui „întreținutâ€� care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând în pragul bătrâneții, se vede părăsit pentru întâia oară de amanta întâmplătoare care-l hrănește. Tot atât de impresionantă e criza sufletească prin care trece acest tip, țesută din gelozie, tristeță sfâșietoare și spaimă pentru viitor, pe cât sunt de interesante viața pe care o duce și „concepțiaâ€� lui asupra acestei vieți. Căci tipul filozofează pe alocurea. Cu această schiță (ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca Gonea Bobocel, alcătuiesc un fel de breaslă aparte, certată cu morala și aproape întotdeauna și cu legile societății. Pentru ei lumea e împărțită în „șmecheriâ€� și „fraieriâ€�. Șmecherii sunt acei care au înțeles rostul acestei vieți (!), au înțeles adică, din vreme, că trebuie să trăiască fără muncă pe spinarea altora, să tragă chiulul vieții. Iar „fraieriiâ€� sunt proștii de oameni cinstiți, care ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TERMENI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 216 pentru TERMENI.

TERMEN

... căruia trebuie să se înfăptuiască sau să se întâmple ceva . 3. S . n . ( Înv . ) Limită , hotar , sfârșit . 4. S . m . ( În loc . și expr . ) În termen = care își face serviciul militar în condițiile prevăzute de legi . A fi în termen = a - și face stagiul militar . 5. S . m . Cuvânt ; expresie . 6. S . m . Fig . ( În expr . ) A fi în termeni buni ...

 

LIFTĂ

... LÍFTĂ , lifte , s . f . 1. Termen injurios dat în trecut de românii ortodocși popoarelor de altă religie ; p . ext . termen de ocară dat cotropitorilor . 2. Termen

 

MINOR

... dispuse între treptele a doua și a treia , a șasea și a șaptea . 4. ( Log . ; în sintagmele ) Termen minor = termen

 

NENE

... NÉNE s . m . 1. ( Pop . și fam . ) Termen de respect cu care se adresează un copil sau o persoană mai tânără unui bărbat mai în vârstă sau unui frate mai mare ; neică . 2 ...

 

RAȚIE

... un animal într - un timp determinat și care conține toate substanțele necesare desfășurării funcțiilor vitale ale organismului . 2. Număr constant care se adaugă la un termen al unei progresii aritmetice sau cu care se înmulțește un termen

 

TRANZITIVITATE

... 2. Proprietate a unor relații logice sau matematice de a se transmite ca atare , prin termenii intermediari , între primul și ultimul termen

 

BADE

... BÁDE s . m . ( Pop . ) 1. Termen politicos de adresare către un om matur sau mai vârstnic ( de la țară ) ; nene . 2. Termen

 

BEZMEN

... BEZMÉN s . n . ( Înv . și reg . ) Închiriere pe termen lung sau fără termen

 

DEÎMPĂRȚIT

... DEÎMPĂRȚÍT s . n . sg . ( Mat . ) Primul termen al unei împărțiri , număr care urmează să fie împărțit la cel de - al doilea termen

 

MAMĂ

... pe care i - l dau copiii acestei femei când i se adresează sau când vorbesc despre dânsa ; maică , muică , mamaie , mamacă , neneacă . 2. ( La voc . ) Termen ( afectuos ) cu care o femeie se adresează copiilor ei sau , p . ext . unei persoane mai tinere . Florico , mamă , să ne scrii ! . 3. ( În sintagmele ) Mamă ...

 

RECURENȚĂ

... recurențe , s . f . 1. Caracterul a ceea ce este recurent ^1 ; revenire . 2. ( Mat . ; în sintagma ) Formulă de recurență = formulă care exprimă un termen

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...