Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TOBAȘ, METERHANEA, TOBIȚĂ, TROLIU, BRR, CIOCĂNEL, CONGA, DAIREA, DARABANĂ, DOBĂ, LINEAL ... Mai multe din DEX...

TOBĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TÓBĂ, tobe, s.f. 1. Instrument muzical de percuție, format dintr-un cilindru scurt, larg și gol, de lemn sau de metal, pe fundurile căruia este întinsă câte o membrană de piele, care, lovită (cu două baghete), produce sunete. * Expr. A bate toba = a) a bate ritmic cu degetele într-un obiect (din nervozitate sau din nerăbdare); b) (fam.) a avea accese de tuse, a tuși; c) (fam.) a divulga un secret, a lansa tot felul de știri. A bate toba (la urechea) surdului = a vorbi cuiva degeaba, a sfătui pe cineva zadarnic, a nu fi ascultat. A face (pe cineva) tobă de bătaie sau a face (cuiva) pântecele (sau spinarea) tobă = a bate zdravăn (pe cineva). A fi (sau a ieși) tobă de carte (sau de învățătură) = a fi foarte învățat. A umbla cu toba sau a-i bate (cuiva) toba sau a vinde averea (cuiva) cu toba = a vinde lucrurile sau averea cuiva la licitație publică. 2. Nume dat mai multor obiecte de lemn sau de metal, fixe sau mobile, în formă de cilindru gol. * Tobă de eșapament = cutie cilindrică la motoarele cu ardere internă, care amortizează zgomotul produs la evacuarea gazelor de ardere. ** Organ de mașină folosit pentru transmiterea unei forțe de tracțiune prin intermediul unui cablu sau al unui lanț. ** Cutie metalică de formă rotundă sau dreptunghiulară, în care se bobinează filmul pentru unele aparate de proiecție. 3. Mezel preparat din bucățele de carne, de slănină, de măruntaie etc. introduse în membrana care formează stomacul porcului. 4. (La jocul de cărți) Caro. [Var.: (înv. și pop.) dóbă s.f.] - Din magh. dob.

Sursa : DEX '98

 

TÓBĂ s. v. batoză, cuptor, timpan, treieră-toare.

Sursa : sinonime

 

TÓBĂ s. I. 1. (MUZ.) darabană, (rar) tambur, (înv. și reg.) baraban, barabancă, (înv.) tâmpină. (Bate \~.) 2. (TEHN.) tambur. II. (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) șfarcă. (Mezelul numit \~.) III. caro. (\~ la cărțile de joc.)

Sursa : sinonime

 

tóbă s. f., g.-d. art. tóbei; pl. tóbe

Sursa : ortografic

 

TÓB//Ă \~e f. 1) Instrument muzical de percuție, constând dintr-un cilindru gol pe dinăuntru, acoperit la ambele capete cu câte o membrană de piele întinsă, care, prin lovire, produce sunete înfundate. * A bate \~a a) a lovi ritmic cu degetele în ceva, fiind iritat sau lipsit de răbdare; b) a răspândi o știre; a divulga un secret. A fi \~ de carte (sau de învățătură) a poseda multe cunoștințe. A se face \~ a mânca pe săturate. A vinde (averea cuiva) cu \~a a vinde la mezat. 2) Piesă cilindrică, goală în interior, folosită în tehnică; tambur. \~ pentru cablu. * \~ de eșapament piesă la motoarele cu ardere internă care amortizează zgomotul produs în timpul evacuării gazelor de ardere. 3) Mezel preparat din carne de porc, măruntaie și slănină, puse în pielea stomacului, care se fierbe și se presează. 4) pop. (la jocul de cărți) Semn distinctiv având forma unui romb de culoare roșie; caro. 5) Carte de joc marcată cu acest semn. /<ung. dob

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TOBĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru TOBĂ.

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

... al tobei mari și efectele prodigioase ce se pot obține cu o frecuentă întrabuințare a acestui instrument de perfecție. Este adevărat că o tobă mare bună costă foarte mult și e foarte greu de acordat. E un instrument de o sensibilitate extremă: o schimbare cât de ușoară de temperatură ...

 

Ion Luca Caragiale - Vizită...

... pe două mese, pe canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o ... tac, adaog: — Și pe urmă, d-ta ești roșior, în cavalerie. — Maior! strigă mândrul militar. — Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; și maiorul nu cântă cu trâmbița; cu trâmbița cântă numai gradele inferioare; maiorul comandă și merge-n fruntea soldaților cu sabia scoasă. Explicația mea prinde ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt

Ştefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt de Ștefan Octavian Iosif Ștefan-voievod, Slăvit de norod, S-a sculat în zori, Pe la cântători, Și s-a mânecat, Măre, și-a plecat, C-un pâlc de curteni, Falnici moldoveni, Și s-a dus, s-a dus Prin Țara-de-Sus, Și-a ajuns voios În Țara-de-Jos. Iar dacă-a ajuns, I-a venit răspuns, Că dușmanii Țării, Cât nisipul mării, Năvălesc grămadă, Pustiesc și pradă... Ștefan-voievod, Slăvit de norod, Nu s-a-nspăimântat De câte-a aflat, Ci din bucium sună, Și gloate-și adună, Iar în Cel-de-Sus Nâdejdea și-a pus, Unde e nădejde La ceas de primejde... Domnul s-a-ndurat Și l-a bucurat, Și-a trimis o ceață Către dimineață... Ștefan, când văzu Ceața ce căzu, Repede-a-nțeles Repede-a ales Pe câțiva viteji, S-aștepte prilej În crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de ...

 

Ion Luca Caragiale - Un artist

Ion Luca Caragiale - Un artist Un artist de Ion Luca Caragiale Mai mult decât oricare alta, breasla bărbierească mi-este foarte simpatică... Briciul e rudă cu dalta, cu penelul, cu coturnul, arcușul, condeiul — mai știu eu cu ce! De aci, neînvinsa pornire către artele frumoase caracteristică la toți bărbierii. O sumă dintre dânșii, împinși de patima lor pentru teatru, s-au făcut artiști dramatici; mulți alții scriu poezii, de obișnuit lirice, mai adesea galante; mai toți trebuie să știe cânta cu un instrument, prin ajutorul căruia, în momentele pierdute, își traduc în melodii acea încărcare de simțiri ce ne-o dă, unora dintre noi, lumea cu lumina ei, cu formele, mișcările și zgomotul ei... Da, cum se rupe la vreme copilul din mamă, acea încărcare de simțiri caută să se rupă din sufletul nostru: trebuie înapoiată cui ne-a dat-o. Ascunsă-n noi, ne muncește, ne chinuie, nu ne dă pace pân' ce n-o întoarcem în dar lumii, care n-o recunoaște și n-o primește decât învăluită în fâșii smulse din sufletul nostru — pecetia sincerității darului. Dar e oare un mijloc mai puternic ca să ne scăpăm de toată haotica năvălire ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif) Pasteluri de Ștefan Octavian Iosif Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I E secetă, și de căldură Pe cîmp porumbul se usucă, Mor vitele în bătătură,   Și norii vin... ca să se ducă... Prin sat aleargă paparude, Țăranca apă le azvîrle : Își scutur pletele lor ude Și-s goale ca niște șopîrle... Țăranii-n cîrciumă s-adună ; Pe cîmp abia se mișc-o turmă, Tînguitor talanga sună — Ciobanul a rămas în urmă, Cu cotul rezemat în bîtă, El cată dus în depărtare. Dar seceta posomorîtă Se-ntinde fără de hotare... II Prin sat aleargă paparude Și se-nvîrtesc în danț vioaie : Își scutur' pletele lor ude, Cîntînd descîntece de ploaie. Un uliu sus, deasupra noastră, Din aripi bate ostenit, Pierdut în liniștea albastră A cerului nemărginit. Nori albi din zare se ridică — Par minunate jucării ; Se-nșiră, se desprind, se strică În praf de raze aurii... III Tresari din somn... Ce harmalaie ! Țigani cu șatra — ce mai vrei ? În car, sub rogojina spartă, Fumează, cîntă, rîd femei... O droaie de copii în zdrențe Fac roată și se bat, ...

 

Alexandru Macedonski - Aripi

Alexandru Macedonski - Aripi Aripi de Alexandru Macedonski Prin al vieții mare poate , mintea mea o rătăcesc, Și de bunăvoie singur cu speranțe m-amăgesc, Îmi creez năluci de aur, întâmplări nepomenite, Urmărindu-le sub farmec, cu privirile uimite. Poezie! Tu atuncea, și când umblu, și când stau, Îmi pui aripile-albastre ce avânturile-mi dau; Nu e stavilă pe care să n-o trec prin cugetare Și-ntâmplările-așteptate le aștept fără-ncetare! Aci dau de o comoară ce se află-n al meu drum Și mă-mbăt de bogăție cum te-mbeți de un parfum. Aci văd că tot poporul mă ridică la mărire, Fermecat de-o vorbă numai, de-o mișcare, de-o privire, Aci sutele de veacuri ce-au să nască vin pe rând Cu minuni strălucitoare ca să umple al meu gând. Aci-n fruntea unei oaste vitejești mă văd deodată, Coifurile scânteiază, tobele încep să bată... Aci statele din lume vânturându-le, în mine Simt din nou tumultul vieții și renasc dintre ruine. Aci singur și de lume izolat, adâncul cer Îmi deschide poarta sacră a obștescului mister Și cu gândul ce sclipește la lumina poeziei Văd în stelele de aur alfabetul ...

 

Alexandru Macedonski - Cântecul ploaiei

Alexandru Macedonski - Cântecul ploaiei Cântecul ploaiei de Alexandru Macedonski     Plouă, plouă, Plouă cât poate să plouă. Cu ploaia ce cade, m-apasă Durerea cea veche, cea nouă... Afară e trist ca și-n casă, —     Plouă, plouă.     Plouă, plouă... — Plouă cât poate să plouă... Zadarnic vor cântece clare Ca florile umezi de rouă     Cei vecinic scutiți de-ntristare... —     Plouă, plouă.     Plouă, plouă... Plouă cât poate să plouă... Ființa mea și simțirea Sufăr și plâng amândouă... Viața-și urmează-ndârjirea...     Plouă, plouă.     Plouă, plouă, Plouă cât poate să plouă... Rapănă-n geamuri ca-n tobe... Spintecă inima-n două Cântecul ploaiei de cobe... —     Plouă, plouă...

 

Alexandru Macedonski - Lupta și toate sunetele ei

Alexandru Macedonski - Lupta şi toate sunetele ei Lupta și toate sunetele ei de Alexandru Macedonski Armonie imitativă Țip — trâmbițe. Țepeni pe cai, cavalerii Răriră-ale rânduri. Redeșteptat-a Titanica frunte a munților antici Sunetul repede. — Tobe bat; — tabăra Arboră flamure splendide! — Soarele PĂ³leie armele-armatelor. — Zgomotul Urcă, semnalul de luptă, lovitura Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele; Trapăt scadroanele și se amestecă. -- Gloanțele ciuruie-n piepturi și sabia Șuieră. — Piepturi de piepturi se sfărâmă, Coifuri de coifuri se țandără. — Inima Bate pe inimă, și-mbrățișările Nu se dezlănțuie până ce sufletul Zboară printr-însele. — Stânga vrăjmașilor Fuge-n dezordine. — Steagul pe Grivița Fâlfâie. — Tunetul tunului duduie... Bun drum, obuzelor!... Drum bun victoriei! Tunetu-obuzelor este:

 

Alexandru Vlahuță - No. 4

... Alexandru Vlahuţă - No. 4 No. 4 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 50, 11 august 1891 Sander, fantele de tobă, Sportmen, cavaler vestit, Trist, se cată în oglindă Și găsește c-a slăbit. Răsturnată-ntr-un fotoliu Și gătită ca la bal, Doamna ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ștefan și Radul

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ştefan şi Radul Ștefan și Radul de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. I, nr. 41, 23 august 1870. Cântec Bătrânesc Bate toba la Craiova Și s-aude în Moldova .        Zicătoare oltenească Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Ștefan cel Mare, Acela care Păreche n-are Sub sfântul soare, Duce o ceată Moldovenească În loc de plată Să-și dobândească Pradă bogată Și voinicească. Radu cel Mare, Acela care Păreche n-are Sub sfântul soare, I-a pus în cale, Păzind moșia, În deal și-n vale, Câtu-i câmpia, Cetele sale Din Muntenia. Mare-i și-i mare Din ei orcare Și samăn n-are Sub sfântul soare; Dar din păcate, Doi fii d-un tată, Meniți a bate, Lifta spurcată, Frate cu frate Stau să se bată... II Ștefan-Vodă pleacă-n zbor Pe cea iarbă de mohor Denaintea oștilor, Pân' ce iată că-ntâlnește Întâlnește și chitește, Și chitește vitejește, C-un stejar de buzdugan Pe cel Radu, domn muntean; Și-l chitește, mări, drept Lângă inimă în piept: Parcă fulgeră și tună, Sună greu și greu răsună! Radul stă nevătămat, Căci la sân ...

 

Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii

... acul și pe care n-am putut s-o sărut niciodată ? Ce vers înduioșat a încremenit negrele mărgele, cine știe !... Și brusc, o tobă a sunat rupînd canavaua visului meu, și toată ograda, ca prin farmec, s-a umplut de figuri răpitoare. Canaturile ușilor s ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru TOBĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru TOBĂ.

1 Cronici Capitol 13

1 Cronici Capitol 13 1 Cronici 12 1 Cronici Capitol 13 1 David a ținut sfat cu căpeteniile peste mii și peste sute, cu toți mai marii. 2 Și David a zis întregei adunări a lui Israel: ,,Dacă găsiți cu cale, și dacă lucrul acesta vine dela Domnul, Dumnezeul nostru, să trimetem în toate părțile la frații noștri cari au rămas în toate ținuturile lui Israel, și la preoți și Leviți în cetățile și împrejurimile lor, ca să se strîngă la noi, 3 și să aducem la noi chivotul Dumnezeului nostru, căci nu ne-am mai îngrijit de el de pe vremea lui Saul.`` 4 Toată adunarea a hotărît să facă așa, căci lucrul acesta a părut bun întregului popor. 5 David a strîns pe tot Israelul, dela Șilhor în Egipt, pînă la intrarea Hamatului, ca să aducă din Chiriat-Iearim chivotul lui Dumnezeu. 6 Și David, împreună cu tot Israelul, s`a suit la Baala, la Chiriat-Iearim, care este al lui Iuda, ca să ridice de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului care șade între heruvimi. 7 Au pus ...

 

Iov Capitol 21

... și nu leapădă. 11 Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi, și copiii se sbeguiesc în jurul lor. 12 Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13 Își petrec zilele în fericire, și se pogoară într`o clipă în locuința morților. 14 ...

 

Psalmii Capitol 81

... al lui Asaf.) Cîntați cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălțați strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov! 2 Cîntați o cîntare, sunați din tobă, din arfa cea plăcută și din alăută! 3 Sunați din trîmbiță la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre! 4 Căci aceasta este ...

 

Psalmii Capitol 149

Psalmii Capitol 149 Psalmii 148 Psalmii Capitol 149 1 Lăudați pe Domnul! Cîntați Domnului o cîntare nouă, cîntați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui! 2 Să se bucure Israel de Cel ce l -a făcut, să se veselească fiii Sionului de Împăratul lor! 3 Să laude Numele Lui cu jocuri, să -L laude cu toba și cu arfa! 4 Căci Domnul are plăcere de poporul Său, și slăvește pe cei nenorociți, mîntuindu -i. 5 Să salte de bucurie credincioșii Lui îmbrăcați în slavă, să scoată strigăte de bucurie în așternutul lor! 6 Laudele lui Dumnezeul să fie în gura lor, și sabia cu două tăișuri în mîna lor, 7 ca să facă răzbunare asupra neamurilor, și să pedepsească popoarele; 8 să lege pe împărații lor cu lanțuri, și pe mai marii lor cu obezi de fer, 9 ca să aducă la îndeplinire împotriva lor judecata scrisă! Aceasta este o cinste pentru toți credincioșii Lui. Lăudați pe Domnul! Psalmii

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TOBĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru TOBĂ.

TOBAȘ

... TOBÁȘ , tobași , s . m . ( Reg . ) Toboșar . [ Var . : dobáș s . m . ] - Tobă

 

METERHANEA

... METERHANEÁ , meterhanele , s . f . ( Înv . ) Muzică turcească în care predominau tobele ; p . restr . tobă

 

TOBIȚĂ

... TOBÍȚĂ , tobițe , s . f . Diminutiv al lui tobă ( 1 ) . - Tobă

 

TROLIU

... una sau din două tobe care se pot roti în jurul axelor lor și pe care se înfășoară un cablu fixat cu un capăt de tobă

 

BRR

BRR interj . I. 1. Exclamație pe care o scoate cel căruia îi este frig ; bruh . 2. Exclamație care exprimă spaima . 3. Exclamație care exprimă dezgustul sau greața . II. Exclamație cu care oile sunt îndemnate la mers . III. ( De obicei repetat ) Cuvânt care imită sunetul tobei . -

 

CIOCĂNEL

CIOCĂNÉL , ciocănele , s . n . Diminutiv al lui ciocan ^1 ; spec . ciocan ^1 mic cu care se lovesc coardele țambalului , xilofonului , toba , toaca etc . ; ciocănaș ^1 . - Ciocan ^1 + suf . -

 

CONGA

... CÓNGA s . f . 1. Dans cu ritm sincopat , inspirat din folclorul afro - cubanez . 2. Tobă

 

DAIREA

... DAIREÁ , dairele , s . f . Instrument muzical popular oriental de percuție , asemănător cu tamburina , format dintr - o piele de tobă

 

DARABANĂ

... DARABÁNĂ , darabane , s . f . 1. Tobă

 

DOBĂ

... DÓBĂ s . f . v . tobă

 

LINEAL

... cusut , care servește la formarea cusăturilor paralele cu marginea materialului . 4. Element al unei mașini de cardat bumbac , folosit la pieptănarea fibrelor scurte de pe tobă

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...