Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SPAȚIU, CÂMP, LIMPEZIȘ, OCHI, ÎMPÂNZI, ÎNTINS, ȘES, ȘTOLUIRE, ALBĂSTRIME, ALONJĂ ... Mai multe din DEX...

ÎNTINDERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNTÍNDERE, (2) întinderi, s.f. 1. Faptul de a (se) întinde; extensiune în spațiu; dezvoltare, creștere; răspândire. ** (Med.; și în sintagma întindere musculară) Solicitare a fibrelor musculare (de obicei de la membre) peste posibilitățile lor de întindere, ajungând până la ruptură. 2. (Concr.) Suprafață a unui lucru sau a unui loc; loc, spațiu întins. ** Distanță. ** (Muz.) Ambitus. - V. întinde.

Sursa : DEX '98

 

ÎNTÍNDERE s. 1. încordare, tensionare, tragere. (\~ firelor textile.) 2. v. încordare. 3. lăbărțare, lărgire. (\~ puloverului după spălare.) 4. încor-dare, tensiune. (\~ mușchilor.) 5. v. extensiune. 6. lungire, prelungire. (\~ șirului până pe strada următoare.) 7. v. lungime. 8. v. suprafață. 9. v. cu-prins. 10. față, întins, suprafață, (înv.) surfață. (Pe \~ mării, a câmpiei.) 11. v. culcare. 12. v. expunere. 13. v. așternere. 14. v. ungere. 15. lungire, prelun-gire. (\~ banchetului până în zori.) 16. durată, lungime, mărime. (\~ unei zile.) 17. v. durată. 18. v. bogăție. 19. v. ambitus.

Sursa : sinonime

 

întíndere s. f., g.-d. art. întínderii; (suprafețe) pl. întínderi

Sursa : ortografic

 

ÎNTÍNDER//E \~i f. 1) v. A ÎNTINDE și A SE ÎNTINDE. 2) Loc întins; spațiu vast; cuprins. /v. a (se) întinde

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNTINDERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentruÎNTINDERE.

Alexandru Macedonski - Stepa

Alexandru Macedonski - Stepa Stepa de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I În zadar, asupritoare, omenirea-naintează, Stepa largă e și astăzi un domen necucerit; N-o despintecă nici pluguri, nici orașe n-o brăzdează. Pe sub iarba mătăsoasă, cu talaz nețărmurit, Se revarsă, fără margini, printre locuri mlăștinoase, Și de ceruri se izbește alergând spre răsărit. În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase,     O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund. II Și sub aripa ciudată ce mi-o simt trecând pe frunte, Mă revăd băiatul tânăr cu superbe-nsuflețiri, Blond copil, care cutează preursirile să-nfrunte. Liberat de-orășenismul subțiatelor simțiri, Diezată nu mai țipă nici o voce pătimașă, Stepa, stepa se îmbracă cu solare răzlățiri. Verdea papură vuiește pe câmpia uriașă Flori albastre și flori roșii, libelulă și țânțar, Scânteiază ca-ntr-un cântec de idilă drăgălașă,     Și întinderea sclipește, și sunt singurul ei țar. III Părul meu aprins de soare este tot o scânteiere... Caldul sânge prin artere năvălește, întețit... Pentru calul strâns în pulpe sunt sălbatică durere. ...

 

Alexandru Vlahuță - În zile grele

Alexandru Vlahuţă - În zile grele În zile grele de Alexandru Vlahuță Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei, Și nu mai știm de-ai noștri, nici ei de noi nu știu... Cu gândul doar, pe negre întinderi de pustiu, Ne căutăm, ca orbii, în volbura urgiei. Citeam, și-mi păreau basme, cum se lăsau pe țară Întunecate oarde, ca norii de lăcuste. Vuia-n văzduh năvala puhoaielor din puste, Cum răpăie pământul sub ploile de vară. Citeam de lanuri arse, de sate pustiite, Femei, cu prunci în brațe, prin codri rătăcind, Câte-un bătrân ce cată, din vârful unui grind, Cum trec, mânați în cârduri, ca turmele de vite, Cum trec, duși în robie, subt bici, feciori și fete, Și carele-ncărcate cu bogăția țării, Și-n urmă, cât bat ochii, în limpezișul zării, Grămezi de scrum din toată strânsura pe-ndelete... Citeam și-mi păreau basme. Și iată că destinul Vru să trăiesc aievea acele zile grele; Și văd cum calcă lifta pământul țării mele, Cum tot avutul nostru ni-l bântuie străinul: Să nu mai știu nimica de cei rămași acasă, Decât că e vrăjmașul stăpân pe soarta lor... Gândindu-mă la dânșii, muncit de ...

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Zadarnic, artiste

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Zadarnic, artiste Zadarnic, artiste de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Zadarnic, artiste, te crezi ziditor plăsmuirilor tale! Ele-n veci s-au purtat pe deasupra de ochi nevăzute. Nu, nu Phidias-nălțat-a vestitul Zeves Olympanul; El oare datu-i-a fruntea și coama aceea de leu, Buna privire domnească din fulgerul genelor aspre? Nu Goethe e faurul marelui Faust, cel care, În haina sa veche nemțească, ș-adânc adevăr omenesc Până-n fir se aseamănă chipului său dinainte de vremuri! Ori poate Beethoven, pe când își găsea al său marș de-ngropare, Din sine scotea acel rând de acorduri, ce sfâșie inimi, Plânsul din suflet zdrobit despre pierderea marelui cuget, Lumi de luceferi, căzând în prăpastia negrului haos? Nu, tremurat-au din veacuri acele plânsori în întinderi, Surd pentru noi, el a prins cu urechea cereștile plângeri. Multe-n văzduhuri sunt chipuri ș-acorduri de noi neatinse, Multe uniri de uniri minunate-n cuvânt și lumină, Însă le toarnă acel care știe să vadă, s-audă, Cel ce prinzând numai brazda, acordul, cuvântul, Zidirea întreagă ne-aduce cu ele în lumea mirată. O, te cufundă, poete, ...

 

Alexei Mateevici - Zadarnic, artiste

Alexei Mateevici - Zadarnic, artiste Zadarnic, artiste de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Zadarnic, artiste, te crezi ziditor plăsmuirilor tale! Ele-n veci s-au purtat pe deasupra de ochi nevăzute. Nu, nu Phidias-nălțat-a vestitul Zeves Olympanul; El oare datu-i-a fruntea și coama aceea de leu, Buna privire domnească din fulgerul genelor aspre? Nu Goethe e faurul marelui Faust, cel care, În haina sa veche nemțească, ș-adânc adevăr omenesc Până-n fir se aseamănă chipului său dinainte de vremuri! Ori poate Beethoven, pe când își găsea al său marș de-ngropare, Din sine scotea acel rând de acorduri, ce sfâșie inimi, Plânsul din suflet zdrobit despre pierderea marelui cuget, Lumi de luceferi, căzând în prăpastia negrului haos? Nu, tremurat-au din veacuri acele plânsori în întinderi, Surd pentru noi, el a prins cu urechea cereștile plângeri. Multe-n văzduhuri sunt chipuri ș-acorduri de noi neatinse, Multe uniri de uniri minunate-n cuvânt și lumină, Însă le toarnă acel care știe să vadă, s-audă, Cel ce prinzând numai brazda, acordul, cuvântul, Zidirea întreagă ne-aduce cu ele în lumea mirată. O, te cufundă, poete, în ...

 

Dimitrie Anghel - Gherghina, 2

Dimitrie Anghel - Gherghina, 2 Gherghina de Dimitrie Anghel Miresmele sunt graiul florilor. Ele călătoresc pe vînt, aleargă de ici-colo, se ridică peste zidurile grădinilor, te întîmpină cine știe unde în pustiuri, te urmăresc și merg cu tine, te lasă apoi la o răscruce și dispar cum au venit, fără să știi de ce. Suflete rătăcite colindă lumea, un norod de fantome de toate culorile călătorește căutînd poarta sufletelor noastre, stăruiesc într-un fald de rochie, se ascund sub adăpostul unei frunze, se strecoară pe ferești și pe uși și umblă pretutindenea fără să le putem vedea. Merg coloratele fantome sub formă de mireasmă, trec umbrele de buchete, alunecă albastrele spectre, aproape de noi, fără să le putem atinge, fără să le putem cuprinde forma, fără să le putem vedea. Trec procesiile dulcelor moarte, își încrucișează calea, se întreabă și își răspund poate, ducîndu-și în brațe urna, în care și-au pus sufletul lor mirositor, spre cine știe ce țintirim tăinuit al întinderilor albastre. Toate își au graiul lor. Gherghina singură, marmoreana și recea floare ce stăruie pînă tîrziu în grădini, cînd vine toamna, ținîndu-și pe frunte sus, pînă și în minutul morții, coroana de petale ca ...

 

Emil Gârleanu - Fricosul

Emil Gârleanu - Fricosul Fricosul de Emil Gârleanu Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din povești: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Și-n cuprinsul larg, uriașul policandru al cerului își aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Viețuitoarele pustietății sunt îmbătate de farmecul acesta: păsările zbor ca ziua; lupul poposește pe labe, în hățișuri, și privește nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se-ndură să meargă la vânat; veverița pleacă creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea-ntreagă. Iar iepurele a zbughit-o la jucat. Încet, ascultând, ispitind, a ieșit tiptil-tiptil din curătură, și când a ajuns la margine și-a văzut întinderea lucie de zăpadă, a-nceput să sară de bucurie: „Poate mai întâlnesc un prietenâ€�, își zise iepurașul. Și gândul îi răspunse: „Poate mai întâlnești un prieten...â€� Și iar țupai-țupai, iepurele sare vesel: „Poate dau și peste o prietenă.â€� Și gândul: „Poate dai și peste o prietenă.â€� Și mergând așa, iepurașul cu gândul își vorbesc: „Ce lumină, și totuși luna încă nu a ...

 

George Topîrceanu - M. Sadoveanu

George Topîrceanu - M. Sadoveanu M. Sadoveanu de George Topîrceanu „Hm! făcu primarele, ridicându-se în capul oaselor. Vinul Corjoaii este bun, care nu se mai află...â€� În tăcerea odăii, luna sclipea cu luciri tainice pe podele. De undeva, dintr-un ungher, se auzi un zgomot nelămurit; un cocoș trâmbiță prelung, departe. „Hm, bun! Care va să zică iar m-am îmbătat. Strașnic m-am îmbătat! Sunt un ticălos...â€� rosti el încet, c-o mlădiere de durere în glas. Se coborî din pat, deschise fereastra. Apoi zâmbi și-și clătină capul cu amărăciune. Aburiri de răcoare îi mângâiau obrazul. Din livadă pătrundeau domol înfiorările nopții. Lilieci negri treceau prin pulberea de argint a luminișurilor. O învăluire ușoară de vânt mișca frunzișul și prin țesătura de ramuri luna strecura fâșii palide de lumină. În depărtare, ca niște văluri de ceață pluteau peste întinderi. Primarele răsuflă adânc miresmele nopții și rămase așa, ca-ntr-o visare, cu ochii ațintiți în

 

George Topîrceanu - Somnul

George Topîrceanu - Somnul Somnul de George Topîrceanu Când numai luna singură din noapte Veghează din întinderea albastră, Și când o rază albă, visătoare, S-a strecurat sfioasă prin fereastră Și-a adormit pe pernă, lângă tine, — Atunci din cer, cu aripi nevăzute, Copilul morții — somnul — tainic vine, Pe ochii-nchiși, ușor să te sărute... Tu, dragul meu, dacă te simți prea singur Și n-ai pe nime-n camera săracă Decât un nou dușman și oaspe: foamea... Închide ochii! Foamea o să-ți treacă, Și fără veste somnul îți aduce O masă cu împărătești bucate, — Belșugul unei lumi mai fericite, Cu soare cald și parcuri, și palate... Și nu te miri, așa firesc îți pare, Când vin din trista lor singurătate Icoane scumpe de odinioară, Ființe dragi, de mult înmormântate. ................ O, înger blând, alinător durerii! De pe cernita sufletului-zare, Ridică-mi vălu-n fiecare noapte Să văd splendoarea lumii viitoare!... Mi-aduc aminte...-n serile de iarnă, La gura sobei, — fără să-mi dau seama, Mă cuprindeai în brațe moi de visuri, Când îmi spunea povești frumoase mama... Și-acuma simt singurătatea rece Și tot pustiul nopților târzii. Te ...

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Iubirea de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa pentru a desprețui iubirea de patrie. El zice: „Patria mea este lumea. Ungheriul cel mic, în carile sunt născut, nu poate avea drept de a fi preferat înaintea alegerei mele, fiindcă nu este mai presus de atâte alte țări, unde-i de asemene bine, ba poate și mai mult. Iubirea de patrie este numai un egoism obștesc a unui număr de oameni, carii locuiesc într-o țară și întru care și fac dreptăți pentru a urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru a descuviința toate plecările omului cele nobile și toate întreprinderile lui privitoare ...

 

Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere)

Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) Tismana (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Iată cea mai veche și mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt. Începută de Radu al II-lea Basarab, la 1366, ea se săvârși de fiul său, Dan, și mult mai târziu se prefăcu de Neagoe Basarab, în semn de recunoștință că și-a găsit acolo scăparea când se afla gonit de Radu cel Mare, pentru găzduirea ce dăduse sfântului Nifon. Dar prietenul unui sfânt, religiosul și blândul Neagoe, n-avea trebuință de acestă nenorocire ca să înnoiască biserica. Oricum va fi, el a fost unul din prinții cei mai buni; dar virtuțile lui au pierit cu dânsul și n-au adus nici un bine statornic la nația în care au strălucit. Atât este de adevărat că calitățile personale nu pot aduce nici un folos temeinic, când toate lucrările se întemeiază pe voință, iar nu pe legi. "Când Marcu Aurelie muri, zice Chateaubriand ­ romanii se readânciră în relele năravuri cu o astfel de înfocare, încât i-ar fi luat cineva de oameni care și-au dobândit de curând libertaea, ei însă nu scăpaseră decât de virtuțile celor din urmă stăpânitori." Ca să zidească Tismana, ...

 

Mihai Eminescu - Melancolie (Eminescu)

Mihai Eminescu - Melancolie (Eminescu) Melancolie de Mihai Eminescu Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă. - O, dormi, o, dormi în pace printre făclii o mie Și în mormânt albastru și-n pânze argintie, În mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc, Tu adorat și dulce al nopților monarc! Bogată în întinderi stă lumea-n promoroacă, Ce sate și câmpie c-un luciu văl îmbracă; Văzduhul scânteiază și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar. Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghează, O cucuvaie sură pe una se așează, Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca, Și străveziul demon prin aer când să treacă, Atinge-ncet arama cu zimții-aripei sale De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale.                               Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin fereste sparte, prin uși țiuie vântul - Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul - Năuntrul ei pe stâlpii-i, păreți, iconostas, Abia conture triste și umbre au rămas; Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur, Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur. ....................................................................... Credința zugrăvește icoanele-n biserici - Și-n sufletu-mi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNTINDERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruÎNTINDERE.

Genesa Capitol 1

... seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua întîi. 6 Dumnezeu a zis: ,,Să fie o întindere între ape, și ea să despartă apele de ape.`` 7 Și Dumnezeu a făcut întinderea, și ea a despărțit apele cari ...

 

Ezechiel Capitol 48

... prin sorț semințiilor lui Israel, și acestea sînt părțile lor, zice Domnul Dumnezeu.`` 30 ,,Iată ieșirile cetății. În partea de miază noapte, care are o întindere de patru mii cinci sute de coți, - 31 și porțile cetății se vor numi după numele semințiilor lui Israel-trei porți la miază noapte: o ... lui Ruben, o poartă a lui Iuda, și o poartă a lui Levi. 32 În partea de răsărit care are o întindere de patru mii cinci sute de coți, cu trei porți: o poartă a lui Iosif, o poartă a lui Beniamin, și ... a lui Simeon, o poartă a lui Isahar, și o poartă a lui Zabulon. 34 În partea de apus, cu o întindere de patru mii cinci sute de coți și trei porți: o poartă a lui Gad, o poartă a lui Așer, și ...

 

Exodul Capitol 10

Exodul Capitol 10 Exodul 9 Exodul Capitol 10 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, căci i-am împietrit inima lui și a slujitorilor lui, ca să fac semnele Mele în mijlocul lor, 2 și ca să istorisești fiului tău și fiului fiului tău cum M`am purtat cu Egiptenii, și ce semne am făcut în mijlocul lor. Și veți cunoaște că Eu sînt Domnul.`` 3 Moise și Aaron s`au dus la Faraon, și i-au zis: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul Evreilor: ,Pînă cînd ai de gînd să nu vrei să te smerești înaintea Mea? Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 4 Dacă nu vrei să lași pe poporul Meu să plece, iată, voi trimete mîne niște lăcuste pe toată întinderea țării tale. 5 Ele vor acoperi fața pămîntului, de nu se va mai putea vedea pămîntul; vor mînca ce a mai rămas nevătămat, vor mînca ce v`a lăsat piatra, vor mînca toți copacii, cari cresc pe cîmpiile voastre, 6 îți vor umplea casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi și casele tuturor Egiptenilor. Părinții tăi și părinții părinților tăi n`au văzut ...

 

Ezechiel Capitol 45

... lung și cinci sute de coți în lat, în patru laturi; și cinci zeci de coți ca loc slobod de jur împrejur. 3 Din această întindere să măsori o bucată lungă de douăzeci și cinci de mii și lată de zece mii, pentru sfîntul Locaș, pentru Locul prea sfînt. 4 Aceasta ...

 

Deuteronomul Capitol 28

Deuteronomul Capitol 28 Deuteronomul 27 Deuteronomul Capitol 28 1 Dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, păzind și împlinind toate poruncile Lui pe cari ți le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți va da întîietate asupra tuturor neamurilor de pe pămînt. 2 Iată toate binecuvîntările cari vor veni peste tine și de cari vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău: 3 Vei fi binecuvîntat în cetate, și vei fi binecuvîntat la cîmp. 4 Rodul pîntecelui tău, rodul pămîntului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor și oilor tale, toate acestea vor fi binecuvîntate. 5 Coșnița și postava ta vor fi binecuvîntate. 6 Vei fi binecuvîntat la venirea ta, și vei fi binecuvîntat la plecarea ta. 7 Domnul îți va da biruință asupra vrăjmașilor tăi cari se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor ieși împotriva ta, dar pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta. 8 Domnul va face ca binecuvîntarea să fie cu tine în grînarele tale și în toate lucrurile pe cari vei pune mîna. Te va binecuvînta în țara pe care ți -o dă Domnul, Dumnezeul tău. 9 Vei fi pentru Domnul un popor sfînt, cum ți -a jurat El, ...

 

Exodul Capitol 8

Exodul Capitol 8 Exodul 7 Exodul Capitol 8 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, și spune -i: ,Așa vorbește Domnul: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 2 Dacă nu vrei să -l lași să plece, am să aduc broaște pe toată întinderea țării tale. 3 Rîul va mișuna de broaște; ele se vor sui, și vor intra în casa ta, în odaia ta de dormit și în patul tău, în casa slujitorilor tăi și în casele poporului tău, în cuptoarele și în postăvile de frămîntat pînea. 4 Ba încă broaștele se vor sui și pe tine, pe poporul tău, și pe toți slujitorii tăi.`` 5 Domnul a zis lui Moise: ,,Spune lui Aaron: ,Întinde-ți mîna cu toiagul peste rîuri, peste pîraie și peste iazuri, și scoate broaște din ele peste țara Egiptului!`` 6 Aaron și -a întins mîna peste apele Egiptului; și au ieșit broaștele și au acoperit țara Egiptului. 7 Dar și vrăjitorii au făcut la fel prin vrăjitoriile lor: au scos și ei broaște peste toată țara Egiptului. 8 Faraon a chemat pe Moise, și pe Aaron, și ...

 

Exodul Capitol 13

Exodul Capitol 13 Exodul 12 Exodul Capitol 13 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Pune-Mi deoparte ca sfînt pe orice întîi-născut, pe orice întîi născut dintre copiii lui Israel, atît dintre oameni cît și dintre dobitoace: este al Meu.`` 3 Moise a zis poporului: ,,Aduceți-vă aminte de ziua aceasta, cînd ați ieșit din Egipt, din casa robiei; căci cu mînă puternică v`a scos Domnul de acolo. Să nu mîncați pîne dospită. 4 Astăzi ieșiți, în luna spicelor. 5 Cînd te va duce Domnul în țara Cananiților, Hetiților, Amoriților, Heviților și Iebusiților, pe care a jurat părinților tăi că ți -o va da, țară unde curge lapte și miere, să ții următoarea slujbă în luna aceasta. 6 Timp de șapte zile, să mănînci azimi; și în ziua a șaptea, să fie o sărbătoare în cinstea Domnului. 7 În timpul celor șapte zile, să mîncați azimi; să nu se vadă la tine nimic dospit, nici aluat, pe toată întinderea țării tale. 8 Să spui atunci fiului tău: ,Aceasta este spre pomenirea celor ce a făcut Domnul pentru mine, cînd ...

 

Deuteronomul Capitol 16

Deuteronomul Capitol 16 Deuteronomul 15 Deuteronomul Capitol 16 1 Păzește luna spicelor, și prăznuiește sărbătoarea Paștelor în cinstea Domnului, Dumnezeului tău; căci în luna spicelor te -a scos Domnul, Dumnezeul tău, din Egipt, noaptea. 2 Să jertfești Paștele în cinstea Domnului, Dumnezeului tău, jertfele tale de oi și boi, în locul pe care -l va alege Domnul ca să-Și așeze Numele acolo. 3 În timpul sărbătorii, să nu mănînci pîne dospită, ci șapte zile să mănînci azimi, pînea întristării, căci ai ieșit în grabă din țara Egiptului: așa să faci, ca să-ți aduci aminte toată viața ta de ziua cînd ai ieșit din țara Egiptului. 4 Să nu se vadă aluat la tine, pe toată întinderea țării tale, timp de șapte zile; și nicio parte din vitele pe cari le vei jertfi în seara celei dintîi zile să nu fie păstrată peste noapte pînă dimineața. 5 Nu vei putea să jertfești Paștele în vreunul din locurile pe cari ți le dă Domnul, Dumnezeul tău, ca locuință; 6 ci în locul pe care -l va alege Domnul, Dumnezeul tău, ca să-Și așeze Numele în el, acolo să jertfești Paștele, seara, la apusul soarelui, pe vremea ...

 

Iov Capitol 11

Iov Capitol 11 Iov 10 Iov Capitol 11 1 Țofar din Naama a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Să rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, și să creadă limbutul că are dreptate? 3 Vor face vorbele tale deșerte pe oameni să tacă? Și-ți vei bate joc de alții, fără să te facă cineva de rușine? 4 Tu zici: ,Felul meu de a vedea este drept, și sînt curat în ochii Tăi.` - 5 A! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Și-ar deschide buzele să-ți răspundă, 6 și de ți-ar descoperi tainele înțelepciunii Lui, ale înțelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ți răsplătește totuș după fărădelegea ta. 7 Poți spune tu că poți pătrunde adîncimile lui Dumnezeu, că poți ajunge la cunoștința desăvîrșită a Celui Atot puternic? 8 Cît cerurile -i de înaltă: ce poți face? Mai adîncă decît Locuința morților: ce poți ști? 9 Întinderea ei este mai lungă decît pămîntul, și mai lată decît marea. 10 Dacă apucă, dacă închide și cheamă El la judecată, cine -L poate opri? 11 Căci El cunoaște pe făcătorii de rele, vede ușor pe ...

 

Iov Capitol 37

Iov Capitol 37 Iov 36 Iov Capitol 37 1 La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot, și sare din locul ei. 2 Ascultați, ascultați trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui! 3 Îl rostogolește pe toată întinderea cerurilor, și fulgerul Lui luminează pînă la marginile pămîntului. 4 Apoi se aude un bubuit, tună cu glasul Lui măreț; și nu mai oprește fulgerul, de îndată ce răsună glasul Lui. 5 Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri mari pe cari noi nu le înțelegem. 6 El zice zăpezii: ,Cazi pe pămînt!` Zice acelaș lucru ploii, chiar și celor mai puternice ploi. 7 Pecetluiește mîna tuturor oamenilor, pentruca toți să se recunoască de făpturi ale Lui. 8 Fiara sălbatică se trage într`o peșteră, și se culcă în vizuina ei. 9 Vijelia vine dela miazăzi, și frigul, din vînturile dela miazănoapte. 10 Dumnezeu, prin suflarea Lui, face ghiața, și micșorează locul apelor mari. 11 Încarcă norii cu aburi, și -i risipește schinteietori; 12 mișcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea a tot ce le poruncește El pe fața pămîntului locuit. 13 Îi face să pară ca o nuia cu care ...

 

Iov Capitol 38

Iov Capitol 38 Iov 37 Iov Capitol 38 1 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, și a zis: 2 ,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere? 3 Încinge-ți mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, și tu să Mă înveți. 4 Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere. 5 Cine i -a hotărît măsurile, știi? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el? 6 Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului, 7 atunci cînd stelele dimineții izbucneau în cîntări de bucurie, și cînd toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie? 8 Cine a închis marea cu porți, cînd s`a aruncat din pîntecele mamei ei? 9 Cînd i-am făcut haina din nori, și scutece din întunerec; 10 cînd i-am pus hotar, și cînd i-am pus zăvoare și porți; 11 cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ți se oprească mîndria valurilor tale?` 12 De cînd ești, ai poruncit tu dimineței? Ai arătat zorilor ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNTINDERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 104 pentruÎNTINDERE.

SPAȚIU

... de materie , care are aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni și exprimă ordinea coexistenței obiectelor lumii reale , poziția , distanța , mărimea , forma , întinderea lor . 2. Întindere nemărginită care cuprinde corpurile cerești ; văzduh ; porțiune din atmosferă ; întinderea , locul care ne înconjură . 3. Loc , suprafață , întindere

 

CÂMP

... CÂMP , câmpuri , s . n . și ( 1 , astăzi mai ales în expr . ) câmpi , s . m . 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes , câmpie ; spec . întindere de pământ cultivată , semănată ; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune . 2. Loc . Spațiu , porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate . Câmp ...

 

LIMPEZIȘ

... LIMPEZÍȘ , limpezișuri , s . n . ( Rar ) 1. Întindere

 

OCHI

... dintre aceste spații . 2. S . n . Porțiune de loc , în formă circulară , acoperită cu altceva ( apă , nisip , zăpadă etc . ) decât mediul înconjurător . 3. S . n . Întindere de apă în formă circulară , în regiuni mlăștinoase , mărginită cu papură ; loc unde se adună și stagnează apa . 4. S . n . și m . Orificiu făcut ...

 

ÎMPÂNZI

... ÎMPÂNZÍ , împânzesc , vb . IV . 1. Tranz . A acoperi ( ca o pânză ) o întindere

 

ÎNTINS

... 5. ( Despre elemente care formează un șir ) Care prezintă o succesiune neîntreruptă . 6. Cu suprafață mare , vast . ÎNTÍNS^1 , întinsuri , s . n . Spațiu larg ; suprafață ; întindere

 

ȘES

... ȘES , ȘEÁSĂ , ( 1 ) șese , adj . , ( 2 , 3 ) șesuri , s . n . 1. Adj . ( Despre pământuri , regiuni ) Neted , întins ; plan . 2. S . n . Întindere vastă de pământ , fără diferențe ( mari ) de nivel , situată la mică altitudine ; câmpie ; suprafață plană de pământ situată într - o depresiune . 3. S . n . Parte ...

 

ȘTOLUIRE

ȘTOLUÍRE , ștoluiri , s . f . Operație aplicată pieilor fine , care constă în efectuarea mai multor întinderi în diferite direcții și care dă pieilor moliciune și suplețe . - V.

 

ALBĂSTRIME

... ALBĂSTRÍME , albăstrimi , ( 2 ) s . f . 1. Calitatea de a fi albastru ; culoare albastră . 2. Întindere

 

ALONJĂ

... ALÓNJĂ , alonje , s . f . 1. Piesă mobilă sau demontabilă care servește la prelungirea unor obiecte . 2. ( Sport ) Mișcare de întindere

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...