Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:OCOL, CAMERĂ, CULOAR, MIORITIC, SPAȚIAL, ÎNDESA, ÎNTINDERE, ÎNTRU, ALBITURĂ, CÂMP, CEL ... Mai multe din DEX...

SPAȚIU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPÁȚIU, spații, s.n. 1. (Fil.; la sg.) Formă obiectivă și universală a existenței materiei, inseparabilă de materie, care are aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni și exprimă ordinea coexistenței obiectelor lumii reale, poziția, distanța, mărimea, forma, întinderea lor. ** (Mat.) Mulțime de puncte care prezintă anumite proprietăți. * Geometrie în spațiu = ramură a geometriei care studiază figurile ale căror elemente sunt situate în planuri diferite. 2. Întindere nemărginită care cuprinde corpurile cereşti; văzduh; porțiune din atmosferă; întinderea, locul care ne înconjură. * Spațiu aerian = porțiune din atmosferă corespunzătoare limitelor teritoriale ale unui stat și în care acesta își exercită suveranitatea. Spațiu cosmic = întindere nemărginită situată dincolo de atmosfera pământului. ** Perspectivă vastă, orizont larg. 3. Loc, suprafață, întindere limitată. ** Limitele între care se desfășoară o acțiune; cadru. ** Lungime luată de-a lungul traiectoriei unui corp mobil. 4. Loc (liber) între două obiecte, distanță, interval. * Spațiu verde = suprafață acoperită cu vegetație în perimetrul unei așezări. ** (Tipogr.) Interval alb lăsat între cuvintele sau rândurile culese; (p. ext.) unealtă cu care se realizează acest interval. ** (Muz.) Interval între liniile unui portativ. 5. Interval de timp, răstimp. - Din lat. spatium, fr. espace.

Sursa : DEX '98

 

SPÁȚIU s. 1. v. cuprins. 2. v. zonă. 3. v. distanță. 4. depărtare, distanță, interval, (Transilv.) scopot. (Ce \~ este între cei doi stâlpi?) 5. v. văzduh. 6. v. perioadă.

Sursa : sinonime

 

spáțiu s. n. [-țiu pron. -țiu], art. spáțiul; pl. spáții, art. spáțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

SPÁȚI//U \~i n. 1) Întindere nelimitată care cuprinde toate corpurile cereşti. 2) Întindere a universului cu excepția atmosferei terestre. * \~ aerian parte din atmosferă, care se întinde asupra teritoriului unui stat. \~ locativ suprafața camerelor de locuit. 3) Distanță între două puncte sau între două obiecte. \~ între cuvinte. 4) Durată care separă două momente. 5) filoz. Formă fundamentală de existență a materiei în cadrul căreia are loc mișcarea acesteia. [Sil. -țiu] /<lat. spatium, it. spazio, fr. espace, germ. Spatium

Sursa : NODEX

 

SPÁȚIU s.n. 1. Formă fundamentală a existenței materiei, inseparabilă de aceasta, având aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni și care exprimă ordinea în care sunt dispuse obiectele și procesele existente concomitent. 2. Întindere nemărginită care cuprinde corpurile cereşti; văzduh. 3. Loc, suprafață, întindere limitată. * (Mil.) Spațiu de siguranță = distanța minimă până la care se pot apropia trupele proprii de obiectivul asupra căruia se trage fără a risca fie lovite de focul propriu. 4. Loc (liber) între două obiecte; distanță, interval. * Spațiu verde = teren plantat situat pe teritoriul unei așezări. ** Distanță cuprinsă între două linii orizontale ale portativului. ** (Poligr.) Interval alb lăsat între cuvintele sau rândurile culese; (p. ext.) instrument care serveşte la obținerea acestei spațieri. 5. (Mat.) Mulțime de elemente (puncte) având anumite proprietăți. ** (Cib.) Totalitatea semnelor acceptate la intrarea sau produse la ieșirea unui element de sistem. [Pron. -țiu, pl. -ii. / < lat. spatium, cf. germ. Spatium, it. spazio].

Sursa : neologisme

 

SPÁȚIU s. f. 1. formă fundamentală de existență a materiei, inseparabilă de aceasta, având aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni și care exprimă ordinea în care sunt dispuse obiectele și procesele. 2. întindere nemărginită care cuprinde corpurile cereşti; văzduh. o ~ aerian = spațiul de deasupra unui stat, supus suveranității acestuia; ~ cosmic = spațiul în afara stratosferei Pământului; ~ maritim = spațiu geografic cuprinzând apele mărilor și oceanelor, fundul și subsolul acestora. 3. loc, suprafață, întindere limitată. o (mil.) ~ de siguranță = distanță minimă până la care se pot apropia trupele proprii de obiectivul asupra căruia se trage fără a risca fie lovite de focul propriu; ~ mort = porțiune de teren dinapoia unei creste sau a unui obstacol în care un obiectiv nu poate fi lovit prin trageri directe. 4. loc între două obiecte; distanță, interval. o ~ verde = teren plantat, în perimetrul unei așezări. * distanță cuprinsă între două linii orizontale ale portativului. * (poligr.) interval alb lăsat între cuvintele sau rândurile culese; (p. ext.) instrument care serveşte la obținerea acestei spațieri. 5. (mat.) mulțime de elemente (puncte) având anumite proprietăți. * (cib.) totalitatea semnelor acceptate la intrarea sau produse la ieșirea unui element de sistem. (< lat. spatium, după fr. espace)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSPAȚIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 119 pentruSPAȚIU.

Gelu Vlașin - Spațiul

Gelu Vlaşin - Spaţiul Spațiul de Gelu Vlașin dacă vii să-mi fii împotrivirea mea dragă spațiul care mă separă spațiul care mă unește care mă face să nu mai sper spațiul în care-mi ești numai a mea spațiul care te

 

Gelu Vlașin - Space phobia

Gelu Vlaşin - Space phobia Space phobia de Gelu Vlașin sînt spații albe lîngă fereastră cînd somnul tău vorbește despre visul meu minciuna cu pînze pictate în mov sau mașina de spălat păcate altora sînt spații pentru care alaltăieri te-aș fi iubit mi-aș fi aruncat neputința în groapa comună unde tu ești regina sînt spații albe lîngă fereastră și eu încă te mai

 

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor

Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor Alaiul vechiturilor de Dimitrie Anghel Publicată în Scara , II, 520, 25 iunie 1911, p. 1—2. Regina Mab încă singură a rămas stăpînă pe spațiul infinit. În cărucioara primitivă, ea sfidează fără frică, întîlnind în calea ei păsările cu aripi de trestie și pînză, pe care le-a făcu omul în setea lui de libertate. Ea singură aleargă stăpînă pe vînturi, călătorește pe drumuri de nouri ce i se aștern, face popasuri pe poduri de senin, trece triumfală sub arcurile multicolore ale curcubeilor. Că o aripă frîntă de furtună a fîlfîit cu deznădejde undeva, în univers, și că o viață mai mult s-a stins, ei prea puțin îi pasă... Și un zbor întreg de aripi se avîntă cu toate acestea după ea, care ține recordul spațiului. Moartea nu-i decît un cuvînt van, căci e și ea o înălțare. Scăpați de greul lest al lutului, ne vom înălța cu toții și vom pluti ca și Mab, frumoasa regină, în sferile albastre. Fascinați de infinit ori de aurul care strălucește la capătul fiecărei etape, cei ce țin aripele merg fără să întoarne capul înapoi, să vadă dacă ...

 

Gelu Vlașin - Bubuk III

Gelu Vlaşin - Bubuk III Bubuk III de Gelu Vlașin să mor dacă de foame să mor dacă în lumea dacă eu nu sunt dac eu sunt ipohondrie hipocondrie sunt o fobie cu spații cu toate spațiile populate cu tine cu cu cu poate că nu — zice — stai într-un loc stai în locuri comune stai în comune primitive stai mai stai — zice — nu nu nu vremea trece vremea ca o ghiulea vremea care te-a avut vremea care te vrea vreau să te vreau vreau să vreau să să-ți spun să-ți adun să-ți compun să-ți aduc piatra albă din lună — asta-i bună zici — asta-i prea

 

Marius Marian Șolea - Starea normală de om

Marius Marian Şolea - Starea normală de om Starea normală de om de Marius Marian Șolea Lumina are spații prin care poți trece mai puțin văzut și spațiile se schimbă după cum vrea universul... veți descoperi asta și-o veți folosi în lupte. dar neatingerea înțelesului își soarbe porția de aer din aerul care se cuvine înțelepților. prin gura de cer, rămasă mirată, se varsă lumini, dar fără de țintă. întîmpinate sînt de umerii mei goi... se împietrifică uitat peste ei, lăsîndu-mă neterminată statuie în

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului

... umeri cenușa celuilalt o plictiseală  măreață O B I Ș N U I N Ț A (după un străvechi obicei) umple sudoarea acestui spațiu interzis vagi amintiri despre o ființă incertă pe o planetă incertă într-un timp incert slăvind un punct despovărat de sens fără curaj mai mult ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Existenței

Elena Liliana Popescu - Imn Existenţei Imn Existenței de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Dacă s-ar putea vreodată să auzi neauzitul, să privești în nevăzut și să afli neștiutul, ar urma iar începutul? I Ne-am întâlnit Odată, pe când întreaga Fire se concentrase-n Punctul atotcuprinzător – Atunci noi eram Unul, cuprinși în neclintire și nerostit Cuvântul de viață dătător, Fiindcă însuși Gândul din care să purceadă poruncă nu primise să poată fi gândit, Atunci când Ochiul nostru nu trebuia să vadă, când Lumea nu țâșnise în Spațiul neivit. Pe vremea-aceea Spațiul se contopea cu Timpul în liniștea adâncă din nemanifestat, Iertarea nu venise, de vreme ce Olimpul nu se născuse încă, neexistând Păcat. Impulsul de iubire nu hotărâse Clipa, o alta să-i urmeze, să-nsemne Început. Deplina armonie își măsura risipa, știind să guverneze tărâmul nenăscut. II Necunoscând tristețea și nici discernământul, sclav în eternitate, un univers închis lipsit de întuneric, cu Cerul și Pământul formând îngemănate un tainic Paradis, Pe când nu se trezise, în germene, mișcarea visând în așteptare la viața neștiută și prima zi din lume nu zămislise Zarea ca Soarelui cărare să-i fie așternută, Atunci, aflat el însuși ...

 

Mihai Eminescu - Archaeus

Mihai Eminescu - Archaeus Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Archaeus de Mihai Eminescu Netăgăduit că sunt multe lucruri la priceperea cărora nu-l ajunge capul pe-un membru gros de la primărie sau pe-un subcomisar de poliție — deși aceștia sunt în genere oamenii cari pricep tot. Cel puțin când e vorba de espropriarea unei găinării , de insuflarea de respect în cetățeanul măcelari cu măsuri false, oameni mai îndemânatici decât cei doi de sus nu cunosc. Totuși ni se pare — se 'nțelege că nu impunem nimănui părerea — că, afară de cumpene strîmbe și găinării în fața uliții, mai există oarecari lucruri , de-o însămnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele , tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea să 'nceapă de la az buchi . Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne . Privirea cânelui e inteligentă , el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul ; ...

 

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop A. Mirea: Caleidoscop de George Topîrceanu Cuprins 1 Unei fosile 2 Bustului meu 3 Răspunsul micilor funcționari 4 Răspunsul cometei 5 Sonete 5.1 La cinematograful mut 5.2 Sonet teatral 5.3 Un romantic 6 Sahara Unei fosile De-atâtea ori noi ți-am făcut ovații, ți-am pregătit mândria ta pedantă. Salută dar sinteza ambulantă A celei mai nebune generații! Căci la atâtea mari evenimente Eu am luat o glorioasă parte: Doar am avut principii conștiente Și capul spart la 13 marte! Nu vezi ce iute mă deprind cu zborul? Aeroplanul visurilor mele Vertiginos mă duce către stele, Cum îl ducea pe BlĂ©riot motorul. Iubesc și cânt!... Nepăsător cultiv A sufletului gratuită zestre, — Căci eu sunt tânăr și-mi bat joc, maestre, De prognosticul tău definitiv. Tu ai ajuns de mult fatalul termen Și te-a orbit sterila ta splendoare; Eu port în suflet durerosul germen Al operelor mele viitoare. Bustului meu Tu, "cap de studiu", mobilă intactă, Discret tovarăș de proiecte mari, Tu reprezinți persoana mea abstractă, — Un alter ego fără ochelari. Și laolaltă noi trăim ca frații... ...

 

Alecu Donici - Zmeul

... ce nu cutezi oare să te ridici ca mine, Să răspândești în aer miroase și fiori? Mi-e milă, zău, de tine, Căci în întinsul spațiu abia te mai zăresc. — O, nu-ți mai fie milă, lui fluturul îi zice. Eu soarta-ți n-o doresc. Tu zbori legat, Eu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSPAȚIU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 328 pentruSPAȚIU.

OCOL

... ocoluri , ( 1 ) ( 2 , 3 , 4 , 5 , 6 ) ocoale , s . n . 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau de jur - împrejurul unui loc ; deplasare în spațiu care nu urmează calea cea mai dreaptă ; înconjur , ocolire , ocoleală , ocoliș . 2. ( Înv . ) Linie care delimitează un spațiu ; p . ext . spațiul delimitat , cuprins . 3. ( Concr . ) Gard făcut în jurul unui loc ; împrejmuire , îngrăditură ; p . ext . loc îngrădit ( uneori acoperit ) , unde se închid vitele ...

 

CAMERĂ

... sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră ... umflă cu aer ; p . ext . recipient cu pereți extensibili în care se introduce aer sub presiune . II. ( Zool . ; în sintagmele ) Cameră paleală sau camera mantalei = spațiu

 

CULOAR

... culoare , s . n . 1. Încăpere îngustă și lungă în interiorul unei clădiri , care servește ca loc de trecere între încăperile situate pc același plan . 2. Spațiu îngust și liber de - a lungul unui vagon de cale ferată , prin care se circulă și din care se intră în compartimente . 3 ... a lungul unei piste de atletism sau al unui bazin de natație , pe care aleargă sau înoată un singur concurent sau o singura echipă . 4. Spațiu delimitat pe o șosea pentru un anumit tip de circulație . 5. ( Geogr . ; în sintagma ) Culoar depresionar = depresiune alungită și îngustă , semiînchisă , care separă masive sau ...

 

MIORITIC

... MIORÍTIC , - Ă , mioritici , - ce , adj . 1. ( Despre personaje , peisaje etc . ) Din balada populară " Miorița " . 2. ( În sintagma ) Spațiu mioritic = spațiu geografic românesc al cărui relief ondulat cu munți și văi este prielnic păstoritului ; univers spiritual specific românesc a cărui matrice o reprezintă spațiul ...

 

SPAȚIAL

... SPAȚIÁL , - Ă , spațiali , - e , adj . Care ține de spațiu , privitor la spațiu , din spațiu

 

ÎNDESA

... ÎNDESÁ , îndés , vb . I . 1. Tranz . A apăsa , a presa ca să încapă cât mai mult într - un spațiu restrâns , a vârî cu forța ( într - un spațiu limitat ) ; a înghesui , a bucși . 2. Tranz . A - și așeza pălăria , căciula , șapca , trăgând - o cât mai mult pe ...

 

ÎNTINDERE

... ÎNTÍNDERE , întinderi , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a ( se ) întinde ; extensiune în spațiu ; dezvoltare , creștere ; răspândire . 2. ( Concr . ) Suprafață a unui lucru sau a unui loc ; loc , spațiu

 

ÎNTRU

... urmat de " un " , " o " etc . , cu elidarea vocalei finale ) În . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu ) A locui într - un sat . 2. ( Arată intrarea sau mișcarea în interiorul unui spațiu ) A intra într - o pădure . 3. ( Arată direcția sau ținta mișcării ) A se da într - o parte . II. ( Introduce un complement ...

 

ALBITURĂ

... rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac . 4. ( Tipogr . ) Mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere , cuvinte sau rânduri ; p . ext . spațiu

 

CÂMP

... Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes , câmpie ; spec . întindere de pământ cultivată , semănată ; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune . 2. Loc . Spațiu , porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate . Câmp de luptă . 3. ( Fiz . ) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime fizică determinată ; mărime care caracterizează o asemenea regiune . Câmp sonor . 4. Formă a materiei ...

 

CEL

... adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe , în spațiu sau în timp , de vorbitor ) . Ia în brațe cea căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv ... relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...