Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ASTUPAT, ASTUPĂTOARE, ASTUPARE, ÎNFUNDAT, DOP, PLOMBA, ÎMBUȘONA, ÎMBUȘONAT, ÎMPĂPURI, ÎNCAPSULA ... Mai multe din DEX...

ASTUPA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ASTUPÁ, astúp, vb. I. Tranz. A închide, a acoperi, a înfunda o gaură, o deschizătură etc., a face nu se mai vadă (acoperind). * Expr. (Fam.) A astupa găuri = a reuși realizeze unele lucruri strict necesare; a plăti (din) datorii. A-și astupa urechile = a nu voi audă, cunoască ceva. A-i astupa cuiva ochii = a nu lăsa pe cineva vadă realitatea. ** A face nu se mai audă ceva. ** A șterge, a face dispară o urmă. - Din lat. *asstuppare.

Sursa : DEX '98

 

A astupaa destupa

Sursa : antonime

 

ASTUPÁ vb. v. constipa.

Sursa : sinonime

 

ASTUPÁ vb. 1. v. obtura. 2. a (se) acoperi, a (se) închide. (\~ o deschizătură.) 3. (MED.) v. obtura. 4. v. bloca. 5. a umple. (\~ o gaură, un șanț.)

Sursa : sinonime

 

astupá vb. (sil. mf. -stu-), ind. prez. 1 sg. astúp, 3 sg. și pl. astúpă

Sursa : ortografic

 

A SE ASTUPÁ se astúpă intranz. (despre șanțuri, conducte etc.) A se închide prin depuneri (de noroi, de nisip etc.); a se înfunda. /<lat. asstuppare

Sursa : NODEX

 

A ASTUPÁ astúp tranz. 1) (găuri, crăpături, adâncituri etc.) A face nu se vadă (acoperind cu ceva sau aplicând ceva). 2) (uși, ferestre, vase) A face nu mai aibă deshizătură. * A-și \~ urechile a nu vrea audă ceva. \~ cuiva gura a face pe cineva tacă. \~ cuiva ochii a nu lăsa pe cineva vadă realitatea. 3) (zgomote, melodii, sunete etc.) A face nu se audă, depășind în intensitate; a acoperi. 4) fig. (urme) A face dispară. /<lat. asstuppare

Sursa : NODEX

 

astupá (-p, -át), vb. - 1. A acoperi. - 2. A închide, a înfunda, a bloca. - 3. A acoperi, a ascunde, a îngropa. - Mr. astup, astupare, megl. (a)stup, hăstup. Lat. *adstupp?re, de la stuppa (Philippide, Principii, 99; Crețu 372; Pușcariu 154; REW 8333; DAR); cf. it. stoppare, fr. étouper, v. sp. estopar (› sp. estropajo). Este posibil se fi întîlnit cu lat. *extuph?re (› fr. étuver). Cf. destupa. - Der. astupătoare, s.f. (dop; capac); astupător, adj. (care obturează); astupătură, s.f. (obturație); astupuș, s.n. (dop).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruASTUPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 108 pentruASTUPA.

George Coșbuc - Fresco-ritornele

George Coşbuc - Fresco-ritornele Fresco-ritornele de George Coșbuc 1 Viața mea de mult s-a stins și-am îngropat-o. Sunt beat de cad în gropi, și-a cui e vina ? A obrăjorilor cei cu gropiți, șireato ! 2 Ea sta, cu sânul plin de pere, la fântână — Și ea mi-a dat s-aleg pe plac din sân o pară. Și m-am trezit că-mi dă deodată peste mână ! 3 Pe punte-am sărutat mai ieri o fată, Și-acum au dat sătenii jalbă la prefectul, Că fetele stau cârd pe punte ziua toată ! 4 Psaltirea popii o sărut, dar aș lăsa-o, Sărut și mâna preotesei, și-aș lăsa-o, Pe fata popii n-o sărut, și-aș săruta-o! 5 Cu ochi frumoși, cu piept rotund, așa zglobie, Tu, Doamne, ai fäcut-o numai ca să mintă Și numai ca să-mi faci necazuri mie ! 6 Pendru drăguțe ne-am certat vro trei la coasă, — Din ceartă m-am ales cu părul smuls și mâna ruptă, Da-ncalte a rămas că-a mea e mai frumoasă ! 7 Cu șorțu-n ...

 

Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei

... mai întreba nu mai blestema, că vânt s-o porni, în pământ te-a trânti, pân-om alerga, mi te-a astupa

 

Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului

Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului Pentru păzirea auzului de Mihai Eminescu Dacă auzi în aer cântare dulce, veche, O taie chiar cu sila de la a ta ureche ­ Căci cântecele-acestea te-nchină dezmierdării Și-ți leagănă simțirea pe undele uitării; Se varsă înlăuntru-ți a aerului miere Slăbănogindu-ți mintea și mândra ei putere Și acea socoteală măreață-mbărbătată A sufletului mândru o-ntunecă îndată. Prea dulce adormire în aer curge miere Și inima-ți bărbată devine de muiere, Iar mintea ta cu partea ei cea nălucitoare Nu încetează-n forme a plămădi, ușoare, Acele chipuri mândre în cântec înțelese: Cu chipuri pătimașe se umple ea adese. Când cântăreții nu-i vezi ș-a fi muieri se-ntâmplă, Atunci se bate-n tremur sângele tău sub tâmplă Și-n primitorii creieri îndată el încheagă Poftite chipuri albe ­ femei cu firea dragă. Nu fluierați de-aceea urechea-n versul iambic: Picioru-ușor se mișcă în saltul ditirambic, Fără de rânduială, și dulce și molatec, Ca ceara ea îți face sufletul muieratec. De vrei să scapi de ele, de-urmarea lor amară, Astup-a ta ureche ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nocturnă (Iosif-Anghel)

Ştefan Octavian Iosif - Nocturnă (Iosif-Anghel) Nocturnă de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui G. Arghirescu Cu șvarțul meu stau singur și e pustiu localul. Pe-un scaun lăturalnic stă dus pe gânduri țalul. Un chelnăr dormitează cu coatele pe masă. Patroana, ca un Buddha, troneaza sus, la casă, Umplând cu cifre golul fatalului registru ... Prin ochiul lui de sticlă, ca un ciclop sinistru, Ceasornicul deasupra îi cată peste umăr ... Bănuitor scrutează al șirurilor număr Și vede că în vreme ce-și mișcă-a lui pendulă, Treptat și capitalul sporește cu o nulă ... Surâde sus, pe rafturi, o gamă colorată De sticle-n care doarme, hermetic astupată, Facticea veselie așa de scump plătită ... Supt orice etichetă pândește o ispită ... De fum pălite-atârnă afișele din cuie, De sus, lămpile-aruncă lumina lor verzuie, Pe-oglinzile murdare, făcând să repercute La infinit macabrul acestei scene

 

Ștefan Octavian Iosif - O viață

Ştefan Octavian Iosif - O viaţă O viață de Ștefan Octavian Iosif În amintirea lui Ștefan Petică și a altora Târziu se face ziuă, curând se face seară În odăița scundă din strada solitară. Hârțoage prin unghere și patul la perete, Iar lângă pat, pe masă, hârtii împrăștiete, Și-n negură eternă, o lampă mititică Abia îngân-o rază, de-ai crede că i-e frică... Ci totuși nopți de-a rândul, ea arde cu credință, Și zarea ei hrănește o dulce suferință În ceasurile triste de grea singurătate, Când numai vântul plânge pe uliți depărtate... Atunci ea luminează pe-un tânăr stând la masă Cum scrie și citește sau câteodată-și lasă Încet pe mână capul... Și cine știe unde, În care lumi și vremuri gândirea lui pătrunde, Când cată-n zarea lămpii ce-alăturea veghează Și-i încunună fruntea cu firava ei rază... Dar câteodată lampa, sătulă de veghere, Își pâlpâie-n feștilă lumina care piere Și umbre cresc și joacă pe ziduri și podele... Tresare visătorul atunci privind la ele, Oftând închide cartea sau lasă manuscrisul, Ca-n așternut să-și toarcă pe întuneric visul... A doua zi se scoală, se- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Sărbătoare (Iosif, 2)

Ştefan Octavian Iosif - Sărbătoare (Iosif, 2) Sărbătoare de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Duminică, — se face dimineață. Pe ulicioara ninsă și plină de-ntuneric Doar crivățul, unchieșul cel nebun, Își face mendrele și zburdă-n voie, Tot grămădind zăpadă În dreptul ferestruiei mici Ca s-o astupe. Dar ferestruia licărește vesel Și nu se lasă stinsă. Acolo stă cizmarul meu. Cu ochelarii vechi pe nas El bate cuie la lumina lămpii, Iar meșterița răscolește focul. Dar unde-i ucenicul ? Hei, întrebați voi crivățul ce joacă Și suflă nu se-ncurcă: Pe ulicioara ninsă De-un ceas se luptă amîndoi Ca să dezgroape din zăpadă Un coș înnămolit. Cizmarul mermăie un cîntec Bisericesc, pe nas, Nevasta lui deretică prin casă, Și ușa se deschide mare. Copilul intră plin de frig Și cu urechile-nghețate, Abia tîrînd pe urma lui Burtosul coș împodobit Cu fel de fel de bunătăți din hală ! Trei pîni, verdețuri berechet, Și-un chil de carne ! S-a întîmplat minunea asta rară În casa bunului vecin ! Copilu-li suflă-n pumni, iar meșterița Așază pîinile după cuptor, Se uită la moșneag și — rîde. Moșneagul, peste ochelari, Se uită la copil, l- ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Obrezaniia lui Hristos Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos de Antim Ivireanul Și când s-au umplut 8 zile ca să tae pruncul împrejur, chemat-au numele lui Iisus, carele au fost zis de înger mai înainte, până a nu să zemisli el în pântece. Zice la cartea Facerii, în 17 capete, cum că au tocmit Dumnezeu cu Avraam împăcare și spre semn de adeverință i-au poruncit Dumnezeu, zicându-i: Aceasta iaste făgăduința carea vei păzi între mijlocul mieu și între voi și între mijlocul semenției tale, după tine între neamurile lor, să se tae voao împrejur toată partea bărbătească și va fi făgăduința mea peste trupul vostru, întru făgăduință vĂ©dnică. Și copilul carele nu să va tăia împrejur a opta zi, să va piiarde, sufletul acela din rudeniia lui, căci au stricat tăgăduința mea, arătând cu această tăiare împrejur 4 lucruri: una pentru ca să se cunoască cei crezuț întru Dumnezeu; a dooa, pentru ca să rămâie semenție lui Avraam slobodă de păcatul născutului celui dintâi; a treia, pentru ca să facă pre Avraam părinte a multe neamuri credincioase, ...

 

Cezar Bolliac - Sila

... laturi a unui sat mai mare, O rază îngînată de slabă luminare     Subt un troian albit. Troianul era casă, cășcioară locuită, Ce-i astupa nemeții intrarea umilită —     Bordei de muncitor ; Și raza îngînată venea dintr-o lumină D-o flacără-n cenușă ce vălvăia în tină     Pe un ...

 

Constantin Stamati - Drumeții și câinii

Constantin Stamati - Drumeţii şi câinii Drumeții și câinii de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Doi prieteni sara la un loc mergea, Și de-a lor interesuri între ei vorbea, Și iată, Deodată, De lângă o poartă, Un câine au lătrat, După care alții, de prin alte curți, Sărind i-au împresurat. Și așa erau de mulți, Că unul din trecători o piatră au apucat; Atunci celălalt au strigat: „O, frate, leapădă piatra și mergi pe drum înainte, Căci oricât ne-am bate capul, câinii nu pot avea minte! Ce noi să-i lăsăm să latre cât le-a plăcea.â€� Și adevărat, că-ndată Ce drumeții au purces și nu s-au mai apărat, Laia de câini toată Au început a tăcea Și nu i-au mai supărat. Acei carii sunt deprinși să vorbească rău de toți, Orice văd în ochi hulesc, ca când lor nu le-ar plăcea, Însă dacă ești cu minte, cată-ți de treabă cât poți, Căci ei oricât să te latre, dar, în sfârșit, vor tăcea. Sau când te latră un câine, Astupă-i gura cu

 

Dimitrie Anghel - Nocturnă (Iosif-Anghel)

Dimitrie Anghel - Nocturnă (Iosif-Anghel) Nocturnă de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui G. Arghirescu Cu șvarțul meu stau singur și e pustiu localul. Pe-un scaun lăturalnic stă dus pe gânduri țalul. Un chelnăr dormitează cu coatele pe masă. Patroana, ca un Buddha, troneaza sus, la casă, Umplând cu cifre golul fatalului registru ... Prin ochiul lui de sticlă, ca un ciclop sinistru, Ceasornicul deasupra îi cată peste umăr ... Bănuitor scrutează al șirurilor număr Și vede că în vreme ce-și mișcă-a lui pendulă, Treptat și capitalul sporește cu o nulă ... Surâde sus, pe rafturi, o gamă colorată De sticle-n care doarme, hermetic astupată, Facticea veselie așa de scump plătită ... Supt orice etichetă pândește o ispită ... De fum pălite-atârnă afișele din cuie, De sus, lămpile-aruncă lumina lor verzuie, Pe-oglinzile murdare, făcând să repercute La infinit macabrul acestei scene

 

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe buze, lăsîndu-și capul pe mînă, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întîiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc. Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruASTUPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruASTUPA.

2 Cronici Capitol 32

2 Cronici Capitol 32 2 Cronici 31 2 Cronici Capitol 32 1 După aceste lucruri și după aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei, care a pătruns în Iuda, și a împresurat cetățile întărite, cu gînd să pună mîna pe ele. 2 Ezechia, văzînd că a venit Sanherib și că are de gînd să înceapă lupta împotriva Ierusalimului, 3 s`a sfătuit cu căpeteniile sale și cu oamenii lui cei viteji, ca să astupe izvoarele de apă cari erau afară din cetate. Și ei au fost de părerea lui. 4 S`au strîns o mulțime de oameni, și au astupat toate izvoarele și pîrîul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. ,,Pentruce``, ziceau ei, ,,să găsească împărații Asiriei, la venirea lor, ape din belșug?`` 5 Ezechia s`a îmbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat și l -a ridicat pînă la turnuri. A mai zidit un alt zid în afară, a întărit Milo în cetatea lui David, și a pregătit o mulțime de arme și de scuturi. 6 A pus căpetenii de ...

 

Genesa Capitol 26

Genesa Capitol 26 Genesa 25 Genesa Capitol 26 1 În țară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s`a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. 2 Domnul i S`a arătat, și i -a zis: ,,Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în țara în care îți voi spune. 3 Locuiește ca străin în țara aceasta; Eu voi fi cu tine, și te voi binecuvînta; căci toate ținuturile acestea ți le voi da ție și seminței tale, și voi ținea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.`` 4 Îți voi înmulți sămînța, ca stelele cerului; voi da seminței tale toate ținuturile acestea; și toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînța ta, ca răsplată 5 pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, și a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, și legile Mele.`` 6 Astfel Isaac a rămas la Gherar. 7 Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: ,,Este sora mea.`` Căci îi era frică să spună că este nevastă- ...

 

2 Imparati Capitol 3

... El va da pe Moab în mînile voastre; 19 veți sfărîma toate cetățile întărite și toate cetățile alese, veți tăia toți copacii cei buni, veți astupa toate izvoarele de apă, și veți strica cu pietre toate ogoarele cele mai bune.`` 20 Și dimineața, în clipa cînd se aducea jertfa, iată că ...

 

Plingerile lui Ieremia Capitol 3

... apele peste cap și ziceam: ,,Sînt perdut!`` 55 Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii. 56 Tu mi-ai auzit glasul: ,,Nu-Ți astupa urechea la suspinurile și strigătele mele.`` 57 În ziua cînd Te-am chemat, Te-ai apropiat, și ai zis: ,,Nu te teme!`` 58 Doamne, Tu ...

 

Osea Capitol 2

... Voi alerga după ibovnicii mei, cari îmi dau pînea și apa mea, lîna și inul meu, untdelemnul și băuturile mele!` 6 Deaceea iată, îi voi astupa drumul cu spini, i -l voi astupa cu un zid, ca să nu-și mai afle cărările. 7 Va alerga după ibovnicii ei, dar nu -i va ajunge; îi va căuta, dar ...

 

1 Samuel Capitol 15

1 Samuel Capitol 15 1 Samuel 14 1 Samuel Capitol 15 1 Samuel a zis lui Saul: ,,Pe mine m`a trimes Domnul să te ung împărat peste poporul Lui, peste Israel: Ascultă dar ce zice Domnul. 2 Așa vorbește Domnul oștirilor: ,Mi-aduc aminte de ceeace a făcut Amalec lui Israel, cînd i -a astupat drumul la ieșirea lui din Egipt. 3 Du-te acum, bate pe Amalec, și nimicește cu desăvîrșire tot ce -i al lui; să nu -i cruți, și să omori bărbații și femeile, copiii și pruncii, cămilele și măgarii, boii și oile.`` 4 Saul a adunat poporul, și l -a numărat la Telaim: erau două sute de mii de oameni pedeștri, și zece mii de oameni din Iuda. 5 Saul a mers pînă la cetatea lui Amalec, și a pus niște oameni la pîndă în vale. 6 Și a zis Cheniților: ,,Duceți-vă, plecați și ieșiți din mijlocul lui Amalec, ca să nu vă prăpădesc împreună cu el; căci... voi v`ați purtat cu bunăvoință față de copiii lui Israel, cînd s`au suit din Egipt``. ...

 

Neemia Capitol 4

Neemia Capitol 4 Neemia 3 Neemia Capitol 4 1 Cînd a auzit Sanbalat că zidim iarăș zidul, s`a mîniat și s`a supărat foarte tare. Și -a bătut joc de Iudei, 2 și a zis înaintea fraților săi și înaintea ostașilor Samariei: ,,La ce lucrează acești Iudei neputincioși? Oare vor fi lăsați să lucreze? Oare vor jertfi? Oare vor isprăvi? Oare vor da ei viață unor pietre înmormîntate supt mormane de praf și arse de foc?`` 3 Tobia, Amonitul, era lîngă el, și a zis: ,,Să zidească numai! Dacă se va sui o vulpe, le va dărîma zidul lor de piatră.`` 4 ,,Ascultă, Dumnezeul nostru, cum sîntem batjocoriți! Fă să cadă ocările lor asupra capului lor, și dă -i pradă pe un pămînt unde să fie robi. 5 Nu le ierta fărădelegea, și păcatul lor să nu fie șters dinaintea Ta; căci au necăjit pe cei ce zidesc.`` 6 Am zidit zidul, care a fost isprăvit pretutindeni pînă la jumătate din înălțimea lui. Și poporul lucra cu inimă. 7 Dar Sanbalat, Tobia, Arabii, Amoniții și Asdodiții, s`au supărat foarte tare cînd au auzit ...

 

Psalmii Capitol 8

Psalmii Capitol 8 Psalmii 7 Psalmii Capitol 8 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui David.) Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul! Slava Ta se înalță mai pe sus de ceruri. 2 Din gura copiilor și a celor ce sug la țîță, Ți-ai scos o întăritură de apărare împotriva protivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmașului și omului cu dor de răzbunare. 3 Cînd privesc cerurile-lucrarea mînilor Tale-luna și stelele pe cari le-ai făcut, 4 îmi zic: ,,Ce este omul, ca să Te gîndești la el? Și fiul omului, ca să -l bagi în seamă? 5 L-ai făcut cu puțin mai pe jos decît Dumnezeu, și l-ai încununat cu slavă și cu cinste. 6 I-ai dat stăpînire peste lucrurile mînilor Tale, toate le-ai pus supt picioarele lui: 7 oile și boii laolaltă, fiarele cîmpului, 8 păsările cerului și peștii mării, tot ce străbate cărările mărilor. 9 Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul! Psalmii

 

Psalmii Capitol 58

Psalmii Capitol 58 Psalmii 57 Psalmii Capitol 58 1 (Către mai marele cîntăreților. ,,Nu nimici``. O cîntare de laudă a lui David.) Oare, tăcînd, faceți voi dreptate? Oare așa judecați voi fără părtinire, fiii oamenilor? 2 Dimpotrivă! în inimă, săvîrșiți nelegiuiri; în țară, puneți în cumpănă silnicia mînilor voastre. 3 Cei răi sînt stricați încă din pîntecele mamei lor, mincinoșii se rătăcesc odată cu ieșirea din pîntecele mamei lor. 4 Au o otravă ca otrava unui șarpe, ca otrava unei aspide surzi, care își astupă urechea, 5 care n`aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit. 6 Dumnezeule, zdrobește-le dinții din gură! Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei! 7 Să se risipească întocmai ca niște ape cari se scurg! Săgețile, pe cari le-aruncă ei, să fie niște săgeți tocite! 8 Să piară, ca un melc, care se topește umblînd; să nu vadă soarele, ca stîrpitura unei femei! 9 Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin verde sau uscat, îl va lua vîrtejul. 10 Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării; își va scălda picioarele în sîngele celor răi. 11 Și atunci oamenii vor zice: ,,Da, este o răsplată pentru ...

 

Psalmii Capitol 63

... fi dați pradă săbiei, vor fi prada șacalilor. 11 Dar împăratul se va bucura în Dumnezeu; oricine jură pe El se va făli, căci va astupa

 

Proverbele Capitol 21

Proverbele Capitol 21 Proverbele 20 Proverbele Capitol 21 1 Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. - 2 Omul socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. - 3 A face dreptate și judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. - 4 Privirile trufașe și inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. - 5 Planurile omului harnic nu duc de cît la belșug, dar celce lucrează cu grabă n`ajunge de cît la lipsă. - 6 Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte. - 7 Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. - 8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine. 9 Mai bine să locuiești într`un colț pe acoperiș, decît cu o nevastă gîlcevitoare într`o casă mare. - 10 Sufletul celui rău dorește răul, semenul lui n`are nici o trecere înaintea lui. - 11 Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. - 12 Cel neprihănit se uită la ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruASTUPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentruASTUPA.

ASTUPAT

... ASTUPÁT^1 s . n . Astupare . - V. astupa . ASTUPÁT^2 , - Ă , astupați , - te , adj . 1. ( Despre găuri , deschizături etc . ) Acoperit , închis complet . 2. ( Pop . ; despre oameni ) Care suferă de constipație . - V. astupa

 

ASTUPĂTOARE

... ASTUPĂTOÁRE , astupători , s . f . Obiect cu care se astupă ceva . - Astupa

 

ASTUPARE

... ASTUPÁRE , astupări , s . f . Acțiunea de a astupa ; astupat ^1 . - V. astupa

 

ÎNFUNDAT

ÎNFUNDÁT^2 , - Ă , înfundați , - te , adj . 1. Închis , astupat ermetic . 2. Fig . ( Despre sunete ) Înăbușit . - ÎNFUNDÁT^1 s . n . Înfundare , astupare , astupat ^1 . - V.

 

DOP

DOP , dopuri , s . n . 1. Bucată de plută , de cauciuc , de sticlă etc . cu care se astupă deschizătura unei sticle , a unul vas îngust etc . ; astupuș . 2. Bucată de lemn care astupă deschizătura de sus a fluierului , a cavalului etc . , lăsând o gaură mică prin care se suflă . 3. Piesă de metal cu care se închide o conductă . 4. Cerumen adunat în canalul auditiv extern al urechii , care împiedică

 

PLOMBA

... PLOMBÁ , plombez , vb . I . Tranz . 1. A trata și a astupa o carie dentară cu o plombă , a pune o plombă . 2. A construi un imobil între două clădiri între care urmează ...

 

ÎMBUȘONA

... ÎMBUȘONÁ , îmbușonez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A astupa

 

ÎMBUȘONAT

ÎMBUȘONÁT , - Ă , îmbușonați , - te , adj . ( Rar ) Care este astupat cu un bușon . - V.

 

ÎMPĂPURI

... ÎMPĂPURÍ , împăpuresc , vb . IV . Tranz . A astupa

 

ÎNCAPSULA

... ÎNCAPSULÁ , încapsulez , vb . I . Tranz . A astupa

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...