Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ESENȚIAL, ȘERBET, AGNOSTICISM, ALVIȚĂ, ANTROPOZOFIE, CĂRBUNE, CATEHISM, CAVILĂ, CONTEMPLATIVITATE, CUMARINĂ, DIVINITATE ... Mai multe din DEX...

ESENȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ESÉNȚĂ, esențe, s.f. 1. Ceea ce exprimă principalul și stabilul din obiecte și din fenomene, natura lor internă, ascunsă, latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a lucrurilor, pătrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii. * Loc. adv. În esență = în ceea ce este fundamental; în ultimă analiză. 2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic, extras din plante sau preparat sintetic și întrebuințat în farmacie, în parfumerie sau pentru uzul casnic, mai ales în alimentație. ** Substanță concentrată care, diluată (cu apă), un produs alimentar. 3. Varietate de arbori care alcătuiesc o pădure. ** Varietate de lemn. - Din fr. essence, lat. essentia.

Sursa : DEX '98

 

ESÉNȚĂ s. f. 1. totalitatea celor mai profunde și stabile însușiri și relații ale obiectelor și proceselor realității, care constituie natura lor internă, ascunsă. o în ~ = în ceea ce este fundamental; în ultimă analiză. 2. lichid volatil extras din plante sau din anumite substanțe. * substanță concentrată care, diluată, un produs alimentar. 3. specie de arbori care alcătuiesc arboretul principal dintr-o pădure. * varietate de lemn. (< fr. essence, lat. essentia)

Sursa : neoficial

 

ESÉNȚĂ s. 1. chintesență. (\~ a unui proces.) 2. natură, substanță. (\~ a unui fenomen.) 3. v. bază. 4. v. fond.

Sursa : sinonime

 

esénță s. f., g.-d. art. esénței; (lichide, varietăți de arbori, de lemn) pl. esénțe

Sursa : ortografic

 

ESÉNȚ//Ă \~e f. 1) Ansamblu de trăsături fundamentale, necesare, generale și stabile ale unui lucru sau ale unui proces, care fac ca acesta se deosebească de altele; natură internă a unui lucru sau a unui proces. 2) Substanță mirositoare concentrată extrasă din plante sau preparată sintetic și folosită, în stare diluată, în parfumerie sau în cofetărie. /essence, lat. essentia

Sursa : NODEX

 

ESENȚĂ, esențe, s.f. Lichid volatil, cu aromă puternică, numit și ulei eteric, extras din plante aromatice sau mirodenii (petale, flori, frunze, fructe, scoarță, rădăcină) sau produs sintetic (aromă de cocos, de rom, de anason, de vanilie) care păstrează integral proprietățile acestora (aromă, gust, principii active); se utilizează în scopuri medicinale, în parfumerie sau ca aromate în cofetărie și patiserie, sub formă de soluție alcoolică (esență de vanilie, de migdale) sau ca ulei aromatizat (ulei de lămâie, de mentă, de trandafir); se obțin esențe și prin reducerea unei fierturi (esență de ciuperci), prin infuzare (apă de trandafiri, de flori de portocal) sau prin macerare de materii vegetale (trufe, usturoi, ceapă, frunze) în oțet sau în vin, utilizate pentru asezonarea preparatelor culinare.

Sursa : gastronomic

 

ESÉNȚĂ s.f. 1. Ceea ce este principalul din obiecte și din fenomene, totalitatea celor mai profunde și stabile însușiri și relații ale obiectelor și proceselor, ceea ce face ca un lucru, o ființă fie ceea ce este, constituind natura lui. 2. Lichid volatil care se extrage din plante sau din anumite substanțe. ** Substanță concentrată care, diluată, un produs alimentar. 3. Specie de arbori care alcătuiesc arboretul principal dintr-o pădure. ** Varietate de lemn. [< lat. essentia < esse a fi, cf. it. essenza, fr. essence].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruESENȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentruESENȚĂ.

Iulia Hasdeu - Singurătate (Iulia Hasdeu)

... a păr - măreață veste; Iar adevăr, frumos și bine, Făr-a răni cu-a lor prezență, Ne-or apărea chiar în esență, Cu străluciri de tot senine; O, suflet, fericiri divine Ne-or copleși prin excelență! O, sfînt deliciu, voluptate! Să contemplăm esența pură Și-a ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... goale de cultură, necesare parazitismului său esențial, apăsătoare și distrugătoare pentru singura clasă pozitivă a societății românești, pentru țărănime. Astfel se precizează, în esență etnică, pentru Eminescu, discrepanța dintre formă și fond, semnalată și criticată de Junimea, cu Maiorescu în frunte. De la anul 1848 începând, scrie Eminescu, românii ...

 

Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale

... împiedica de la început orce dreaptă înțelegere a lucrului, dacă ne-am închipui că poezia, fie lirică, fie epică, fie dramatică, are altă esență morală decât arta în genere. Poate să o aibă într-un grad mai mare sau mai mic, dar nu poate să o aibă de o ...

 

Alexandru Macedonski - Rimele cântă pe harpă

... viață! Sufletul ce se avântă cântă. Sufletul ce se avântă cântă cu frunză, cu apă, Și cu parfumul din floare de închisoare se scapă, Urcă, esență

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

Cezar Bolliac - Carnavalul Carnavalul de Cezar Bolliac Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Începe carnavalul! și-n salele bogate Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate, În nouă veselii! O! ce de griji acuma la nouă toalete! Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete! Ce mii de bucurii! Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă, La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă Și la ai ei cercei; Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte; Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte Ceva ce-i place ei. Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița, Pandlica care-o prinde, - săracă copilița! Viața-i e romanț! O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie Și păr și rochi, pandlice, buchet de iasomie La sol în contra-danț! Mulțime de machine prin case de neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai ...

 

Elena Liliana Popescu - Ție, cel care deschizi această carte ...

Elena Liliana Popescu - Ţie, cel care deschizi această carte ... Ție, cel care deschizi această carte ... de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Motto: Adevărul se dezvăluie de la sine celui pregătit să-l primească. Încearcă să lași deoparte grijile zilei pentru a putea păși împreună în realitatea Visului numit Poezie, deschizând poarta inimii tale acestor versuri. Ele s-au născut în inima mea atunci când le era dat să se desprindă din lumea formelor-gânduri și a se înveșmânta în lumea formelor-cuvinte, pentru a se prezenta, împlinindu-și destinul, la ceremonia întâlnirii cu tine. Simplitatea, care în esența ei înseamnă adevărul, nu poate fi exprimată decât prin tăcere. Toate cuvintele lumii nu fac altceva decât să încerce să descrie tăcerea. Cunoașterea de sine, idealul cel mai simplu si cel mai greu de atins, este scopul fiecărui om în parte si al lumii intregi, acestuia fiindu-i subjugate toate căutările noastre. Poeții vin și pleacă, lăsând strădania lor în a dezvălui chipul nevăzut al Poeziei, care ne privește fără să ne judece de dincolo de valul Iluziei.

 

Elena Liliana Popescu - Imn Tăcerii

Elena Liliana Popescu - Imn Tăcerii Imn Tăcerii de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Adâncul tâlc al existenței          Tăcerea mută-l revelează,            când făr' de chipul aparenței              Realitatea o probează. Cel ce aspiră încă să-și rostească sensibila trăire-n poezie, Cel invitat la cina-mpărătească hrănind cu har umila-i fantezie, Cel ce ofrandă-aduce tot ce are Aceluia ce-nseamnă însăși Viața, cel ce se-ntoarce veșnic la izvoare și-i pregătit oricând pentru povața Oricui ar fi dispus să îl învețe, cel ce se-ncumetă-a privi-n tăcere să-L vadă în faptele ce par răzlețe pe Cel ce, Singur, știe-a lor durere Și le păstrează-n viață prin Iubire, cel ce-n poeme-ncearcă să cuprindă Esența vie-ascunsă-n elixire și din tabloul Vieții să desprindă Ce Pictorul a vrut să-nfățișeze prin umbrele pe Chipul nemuririi, cel ce-ndrăznește să se adreseze prin efemere versuri, omenirii, Muindu-și pana-n disperarea mută, reînviind speranța și-n cuvinte întreaga lui iubire așternută, din toate câte sunt, luând aminte, Cel ce avea cât de mult a spune, cândva, prin rimele-i meșteșugite ar mai ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ...

 

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

... și melancolia pătrunzătoare a lucrurilor dispărute pentru totdeauna nu și-au găsit o expresie artistică mai desăvârșită. Cartea aceasta e cea mai pură esență de sadovenism. Și toată poezia care plutește de-a lungul întregii opere a dlui Sadoveanu culminează în apariția aceea stranie și ...

 

Gheorghe Asachi - Omul literat

... limbă, a căria odoare întrebuințează pentru de a înavuți dialectul patriii sale. El petrece culegerea literaturei străine, cu a căria esență înfrumusețează literatura națională. Înzăstrat de aceste norocite organe, care ne fac să iubim cu împătimire tot ce este frumos și adevărat, el lasă capitilor celor ...

 

Grigore Alexandrescu - Mângâierea

Grigore Alexandrescu - Mângâierea Mângâierea de Grigore Alexandrescu Unei tinere femei De ce urăști viața, tu, fiica Armoniei? De ce dintr-al tău suflet nădejdea ai gonit? Care dureri ascunse, vrăjmașe bucuriei, A vârstei nălucire și visuri ți-au răpit? Tu n-ai deșertat cupa ce încă este plină; Tu nu știi de-ți păstrează otravă sau nectar; Dar plângi! Zefirul astfel fără cuvânt suspină; Toată lacrima-n ochi-ți e un mărgăritar. Eu nu voi să adaug a ta melancolie, Să-ți zugrăvesc icoana durerii omenești, Să desfășor în ochii-ți a mea copilărie, Ca osândă de moarte în care să citești; Să-ți arăt împrejuru-mi un larg cerc de morminte În care dorm frați, rude, părinți ce m-au iubit; Să vezi ce e durerea, să vezi de-aveam cuvinte, Când chiar de provedință nevrând m-am îndoit. Să vezi apoi în lume cumplita răutate Otrăvindu-mi ani, zile, chiar umbre de plăceri; Să vezi... Ah! atunci numai, atunci ai vedea poate Câte un singur suflet cuprinde-n el dureri! Lumea mă crede vesel, dar astă veselie Nu spune-a mea gândire, nu m-arată cum sânt! E haină ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruESENȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentruESENȚĂ.

ESENȚIAL

... ESENȚIÁL , - Ă , esențiali , - e , adj . Care constituie partea cea mai importantă a unei probleme sau a unui lucru ; care ține de esență ( 1 ) , privitor la esență

 

ȘERBET

ȘERBÉT , șerbeturi , s . n . Preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat , colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de

 

AGNOSTICISM

AGNOSTICÍSM s . n . Concepție filozofică idealistă care neagă , parțial sau total , posibilitatea cunoașterii obiective a lumii , a esenței

 

ALVIȚĂ

ALVÍȚĂ s . f . Produs alimentar zaharos , fabricat din caramel , miere , nuci , migdale , esențe aromate și amidon sau albuș de ou . [ Var . : halvíță s . f . ] - [ H ] alva + suf . -

 

ANTROPOZOFIE

... ANTROPOZOFÍE s . f . Doctrină religioasă care înlocuiește pe Dumnezeu cu omul conceput ca esență

 

CĂRBUNE

... ca produs secundar la distilarea uscată a lemnului , folosit în siderurgie , drept combustibil etc . ; mangal . 3. Creion negru obținut dintr - un lemn de esență foarte moale , carbonizat , folosit la desen , crochiuri , schițe etc . II. 1. ( Med . ) Antrax . 2. ( Zool . ; în sintagma ) Cărbune enfizematos = boală infecțioasă acută a rumegătoarelor ...

 

CATEHISM

CATEHÍSM , catehisme , s . n . 1. Expunere a principiilor religiei creștine , sub formă de întrebări și răspunsuri ; catihis ; carte care cuprinde această expunere . 2. Fig . Lucrare în care se expune riguros esența unei doctrine , a unei

 

CAVILĂ

... CAVÍLĂ , cavile , s . f . 1. Piesă din lemn de esență

 

CONTEMPLATIVITATE

... CONTEMPLATIVITÁTE s . f . 1. Trăsătură caracteristică a filozofiei materialiste nemarxiste constând , în esență

 

CUMARINĂ

CUMARÍNĂ , cumarine , s . f . Produs cristalin cu miros de fân proaspăt , extras din fructele unor plante sau preparat sintetic și folosit pentru esențe , parfumuri și aromatizarea

 

DIVINITATE

... DIVINITÁTE , divinități , s . f . 1. Ființă imaginară cu însușiri supranaturale , socotită drept cârmuitoare a lumii ; Dumnezeu , zeu . 2. Esență

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...