Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FILOZOF, KANTIAN, ANTIFILOZOFIC, CINIC, DIALECTIC, FILOZOFIC, HEGELIAN, NEOHEGELIANISM, ALEXANDRINISM, ALOGISM ... Mai multe din DEX...

FILOZOFIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FILOZOFÍE, filozofii, s.f. 1. Știință constituită dintr-un ansamblu închegat de noțiuni și idei, care interpretează și reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concepție generală despre lume și viață. 2. Totalitatea concepțiilor și a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei științe. 3. (Rar) Atitudine (înțeleaptă) față de întâmplările vieții; mod specific de a privi problemele vieții. 4. (Fam.) Lucru greu de făcut, problemă greu de rezolvat. - Din ngr. philosophia, fr. philosophie.

Sursa : DEX '98

 

FILOZOFÍE s. f. 1. concepție generală despre lume și viață, formă a conștiinței sociale, constituind un sistem coerent de noțiuni și idei care reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale. o ~ lingvistică = teorie neopozitivistă care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. 2. totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al științei. o ă culturii = disciplină teoretică relativ autonomă, care se preocupă de definirea genetică, structurală și funcțională a fenomenului culturii. 3. comportare, fel de a reacționa al cuiva în fața unor lovituri, nenorociri etc.; fel de a privi lumea și viața; înțelepciune, stoicism. 4. (fam.) problemă greu de rezolvat. 5. sistem filozofic aparținând unei persoane, școli sau epoci. (< fr. philosophie, gr. philosophia)

Sursa : neoficial

 

FILOZOFÍE s. v. înțelepciune.

Sursa : sinonime

 

filozofíe s. f., art. filozofía, g.-d. art. filozofíei; pl. filozofíi, art. filozofíile

Sursa : ortografic

 

FILOZOFÍ//E \~i f. 1) Concepție generală despre lume și viață, proprie unui gânditor sau unui grup de gânditori. 2) Știință care se ocupă cu studierea legilor și principiilor generale ale existenței și dezvoltării naturii, societății și gândirii. 3) Bază metodologică pe care se sprijină o știință; ansamblu de principii metodologice. \~a limbii. 4) Atitudine specifică; comportament personal. 5) Problemă greu de rezolvat; lucru greu de făcut. 6) iron. Vorbire încurcată și abstractă. A început o \~ ! [Art. filozofia; G.-D. filozofiei; Sil. -fi-e] /philosophia, fr. philosophie

Sursa : NODEX

 

FILOZOFÍE s.f. 1. Formă a conștiinței sociale, constituind un sistem coerent de noțiuni și idei care reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concepție generală despre lume și viață. * Filozofie lingvistică = teorie neopozitivistă care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. 2. Totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al științei. * Filozofia culturii = disciplină teoretică care se preocupă de definirea genetică, structurală și funcțională a fenomenului culturii. 3. Comportare, fel de a reacționa al cuiva în fața unor lovituri, a unor nenorociri etc.; fel al cuiva de a privi lumea și viața. 4. (Fam.) Problemă greu de rezolvat. [Gen. -iei, var. filosofie s.f. / < lat., gr. philosophia < philein - a iubi, sophia - înțelepciune, cf. fr. philosophie].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFILOZOFIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 77 pentruFILOZOFIE.

Alexandru Macedonski - Filozofia morții

Alexandru Macedonski - Filozofia morţii Filozofia morții de Alexandru Macedonski Toast purtat la un banchet Eu nu voi zice Morții c-o voce nențeleaptă ,,Din mersul tău o clipă mai stai și mă așteaptă!" Să-mi dau a mea suflare, oricând, sunt pregătit! În ea e libertatea, și-n viață, e robia... Cu brațele deschise ne-așteaptă Vecinicia... Reintri iar în sânul din care ai ieșit! Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie; Privirea sa e lină ca bolta albăstrie. În ea se oglindește întregul Nenceput! Pe granița lumească e-o poartă triumfală, Și flacăra din preajma-i de patime ne spală, Iar sufletele noastre le curăță de lut! De s-află vreun spirit lipsit de-a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să pot trăi, nu însă, să pot a și muri! Dar ce e după moarte?... Mai este altă viață Când sângele s-oprește de frigul ce-l îngheață?... Un ...

 

Gheorghe Asachi - Filozofie naturală

... Gheorghe Asachi - Filozofie naturală Filozofie naturală de Gheorghe Asachi Nu am grijă, nici îm pasă Ca de cald sau de răcele Să mă apere o casă, Ori de marmoră-au ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... totală a părintelui literaturii noastre moderne. Cu scrisul său agreabil popular, Schopenhauer s-a interpus între Kant și mulțimea amatorilor de filozofie. Zeci de ani au mers așa lucrurile printre literații europeni cu ambiție de filozofie; sumedenie dintre aceștia au trăit și au scris în convingerea că mijlocul eminent pentru a cunoaște filozofia lui Kant este răsfoirea lui Schopenhauer ... la noi; și la noi s-a zis: Kant, adică Schopenhauer. Apoi în detaliu că, în Eminescu, de exemplu în Sărmanul Dionis, învățăm filozofie kantiană. Cu exactitatea răbdătoare ce-l caracterizează, Călinescu îndreaptă această fundamentală greșeală referitoare la ideologia lui Eminescu. Schopenhauer era om de temperament, înainte de a ... nimicniciei vieții. Fără îndoială: Eminescu înțelegea cum trebuie pe Kant; însă aceasta nu are a face: acolo unde Eminescu își nutrește poezia din filozofie, el operează cu elementele unui panteism spiritualist, care ne amintește de Spinoza, de idealismul lui Fichte, de ideologii magice, de credințe în revenirea acelorași forme ... a acestei greșeli de metodă, care consistă în a strânge de aproape textele poetice pentru a scoate din ele o ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)

... divan a fost chemat și răposatul Veniamin, ce se afla atunci întâiul profesor în școala grecească de la Măgureanul, de matematică și de filozofie; dimpreună a fost chemat și Gheorghe Lazăr. În zadar bietul român se silea să arate că termenii științelor și meșteșugurilor sunt necunoscuți fiecărui ... exilă pentru un cuvânt ce făcuse cu un an mai nainte la slujba de îngropare a răposatului banului C. Filipescul. Clasele grecești de filozofie și matematică se sparseră; școlarii începură a deosebi că alta este limba elenică și alta sunt științele, care se pot învăța în orice ... limbă, iar nu în ceea ce a învățat. Îndată Lazăr începu a traduce cursul de matematică al lui Wolf și de filozofie al lui Kant. În vreme de un an, școlarii ajunseră departe. Pe moșiile Tării Românești începură a flutura steagurile noilor ingineri; începură a ...

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

... locuiesc într-o țară și întru care și fac dreptăți pentru a urî pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare ... cătră folosul societății, asemene graiuri sofistice sunt fără îndoială o știință ușoară, însă vrednică de defăimarea noastră. Cinismul ține pre om în tină, iar adevărata filozofie este aceea care se sârguiește a-l scoate din ea; este religioasă și cinstește iubirea de patrie. De bună samă, se poate zice ...

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... la conclus, în fine, pe acest rotund pământ Cei mai înțelepți în toate dânșii sânt. Ah, dânșii sânt! Cum? S-ocupă din juneță numai cu filozofie; Logica-i o jucărie pentru mințile lor! Fie, Că știința-i vastă, însă ei în degetul cel mic O posedă toată; în fine, nu e ... Pliniu nu poți să găsești ca ei! Apropo! Am zis că dânșii s-au disputat. Să se știe, Că ei, ca toți filozofii lipsiți de filozofie Au zbierat, au făcut larmă, încât craiul, deșteptat Din gânduri, atent la toate a privit și-a ascultat. Zâmbea craiul, dar ... întrebările schimbate! Lucrul naibii! Nu-i de șagă! E un ce periculos Vorbele vâjului fură anapoda și pe dos; Apoi în întreaga lume non datur filozofie, Vorbe, nonsensuri ca astea, a le tălmăci să știe! Sfetnicii, sărmani-acuma înghițeau la boroboți: Au intrat, precum se vede, într-un corn ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

... Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după ... autorii care iscălesc, publică și vând cărți, după cenzură vine cenzura jurnaliștilor și a criticilor. Orice se publică, gramatică, istorie, manuale, poezie sau filozofie, este proprietate nemărginită a criticii, ori de unde vin și fără osebire de laturile unde sunt născuți; jurnaliștii și criticii moldoveni nu vor ...

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

... gusta, ajungi fatal să negi posibilitatea fericirii și, deci, valoarea vieții. Și mintea, advocatus diaboli , se pune pe justificat acest sentiment împotriva vieții, clădind o filozofie care se cheamă pesimism. 11. ... iubirea de viață nu poate părăsi complet pe om (ea e aceea care duce, indirect, chiar și la idealizarea neexistenței ... de ajuns inteligența, știința, ori sentimentul, cineva poate ajunge până la treptele supreme ale producției științifice ori literare chiar în prima tinerețe. De aceea, știință, filozofie, poezie, critică estetică, toate de primul rang, pot fi semnate și de oameni sub treizeci de ani (...). Când însă e nevoie de o lungă observație ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

... în care s-au născut, să se încurce astfel, încât lămurirea lor să ajungă obiect de ceartă între învățați. Gândiți-vă la înțelesul cuvintelor filologie, filozofie, literatură... În cazul de față, mă impresionează mai întâi că literații francezi s-au oprit iarăși asupra acelui vers din Racine. Foarte de demult e ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepţionismul în literatura română Decepționismul în literatura română de Constantin Dobrogeanu-Gherea Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții. Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții înțeleg prin pesimism o boală ...

 

Alexandru Vlahuță - Scrisoare cătră un bătrân

... Alexandru Vlahuță Părul alb e lucru mare pentru cine vrea să știe, Și a ști să-l porți e poate cea mai grea filozofie. Vremea, ce zbârcește fața, netezește judecata. Pentru orice-ncrețitură, mintea trebui să-și ia plata. Și pleoapă de pleoapă când s-apropie-n afară, Atunci ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFILOZOFIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentruFILOZOFIE.

FILOZOF

FILOZÓF , - OÁFĂ , filozofi , - oafe , s . m . și f . 1. Persoană care se ocupă cu filozofia , care studiază și prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei , care are o concepție proprie în domeniul filozofiei ; gânditor . 2. ( Pop . ) Om învățat , priceput în toate ; spec . astrolog . 3. Persoană care are o atitudine înțeleaptă față de viață . [ Var . : filosóf , - oáfă s . m . și

 

KANTIAN

... KANTIÁN , - Ă , kantieni , - e , adj . , s . m . 1. Adj . Care aparține filozofiei lui Kant , privitor la această filozofie

 

ANTIFILOZOFIC

ANTIFILOZÓFIC , - Ă , antifilozofici , - ce , adj . Împotriva filozofiei ; care este nepotrivit cu

 

CINIC

... care calcă , fără sfială , regulile moralei , de conviețuire socială și de bună - cuviință ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care trădează , exprimă asemenea atitudini . 2. ( În sintagmele ) Filozofie cinică = doctrină filozofică din Grecia antică , care nu recunoaște normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură . Filozof cinic ( și substantivat ...

 

DIALECTIC

DIALÉCTIC , - Ă , dialectici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. ( În filozofia marxistă ) Teorie generală și metodă filozofică constând în analiza și depășirea argumentelor contradictorii în scopul descoperirii adevărului . 2. ( În filozofia antică ) Artă de a discuta în contradictoriu , în scopul ajungerii la adevăr . 3. ( În evul mediu ) Logică formală . II. Adj . Care este conform cu dialectica ( I ) sau care o confirmă ; care se bazează pe dialectică ; care privește fenomenele de pe pozițiile dialecticii . [ Pr . : di -

 

FILOZOFIC

... FILOZÓFIC , - Ă , filozofici , - ce , adj . Care aparține filozofiei , privitor la filozofie

 

HEGELIAN

HEGELIÁN , - Ă , hegelieni , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se referă la filozofia lui Hegel . 2. S . m . și f . Adept al filozofiei lui Hegel . [ Pr . : - li -

 

NEOHEGELIANISM

NEOHEGELIANÍSM s . n . Curent fiiozofic contemporan apărut în Anglia în a doua jumătate a sec . XIX , care dezvoltă studiul filozofiei lui Hegel . Sau : care preia anumite elemente ale filozofiei lui Hegel . [ Pr . : ne - o - he - ghe - li -

 

ALEXANDRINISM

ALEXANDRINÍSM s . n . 1. Ansamblu de manifestări ale civilizației elenistice , semigrecești , semiegiptene , cu centrul în orașul Alexandria ( sec . III î . Hr . - III d . Hr . ) . 2. Caracterul operei poeților alexandrini ; p . ext . caracterul rafinat , erudit , subtil , ezoteric al artei și filozofiei în perioadele sale de

 

ALOGISM

... ALOGÍSM s . n . Curent în filozofie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...