Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COLȚAR, COLȚUROS, ÎNCOLȚI, COLȚAN, COLȚIȘOR, DINTE, UNGHER, ZĂBALĂ, ÎNCOLȚAT, ÎNCOLȚIT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului COLȚ: COLT.

 

COLȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COLȚ, (I, II 4) colțuri, s.n. (II, III) colți, s.m. I. S.n. 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. * Colțul gurii = fiecare dintre cele două extremități laterale ale gurii, unde se întâlnesc buzele. ** Fiecare dintre unghiurile formate de două străzi care se întâlnesc; locul format de fiecare dintre aceste unghiuri. * Expr. Colț cu... = în unghiul format de străzile... 2. Porțiune dintr-un obiect sau dintr-un loc cuprinsă între extremitățile reunite ale laturilor lui. ** (În publicistică) Rubrică rezervată unei anumite specialități. ** Margine, extremitate. * Colț de pâine = coltuc (1); p. gener. orice bucată de pâine (tăiată de la o margine). ** Porțiune dintr-o încăpere cuprinsă între extremitățile reunite ale pereţilor. * Expr. A da din colț în colț = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieși dintr-o încurcătură. A pune (un copil) la colț = a pedepsi un copil, așezându-l într-un ungher al camerei cu fața la perete. 3. Loc îndepărtat, retras, dosnic; refugiu, ascunziș. * Expr. În (sau din) toate colțurile = în (sau din) toate părțile. II. S.m. 1. Dinte al animalelor (p. ext. și al oamenilor), în special caninul. * Expr. A-și arăta colții = a manifesta o atitudine agresivă, aprigă. A (se) lua la colți = a (se) certa, a fi gata de încăierare. A avea colți (sau un colț) = a fi dârz; a fi obraznic. ** Fragment dintr-un dinte sau dintr-o măsea ruptă. 2. Fiecare dintre vârfurile lungi și ascuțite ale greblei, furcii sau ale altor instrumente asemănătoare. 3. Fiecare dintre cuiele de fier pe care le aplică cineva pe talpa încălțămintei de iarnă ca nu alunece pe gheață; țintă. 4. Vârf ascuțit și proeminent de stâncă, de gheață etc. 5. Vârful plantelor, în special al ierbii, la începutul dezvoltării lor, când încolțesc. 6. Compus: colții-babei = plantă erbacee târâtoare cu frunze penate, cu flori galbene și cu fructe țepoase (Tribulus terrestris). III. S.m. 1. Fiecare dintre tăieturile de formă aproximativ triunghiulară făcute pe marginea unei stofe; dantelă împletită în această formă. 2. Șuviță de păr ondulată trasă pe frunte sau pe tâmple. - Din bg. kolec, scr. kolac.

Sursa : DEX '98

 

COLȚ s. 1. cotlon, ungher, unghi, (reg.) corn, cot, (Olt. și Transilv.) ungheț. (Într-un colț al odăii.) 2. v. extremitate. 3. colțul gurii v. comisură. 4. v. canin. 5. v. dinte. 6. dinte, măsea. (Colț la grapă.) 7. dinte, zimț. (Colț al ferăstrăului.) 8. țintă, (reg.) cui. (Colț pe talpa încălțămintei.) 9. (BOT.) colțul-babei (Tribulus terrestris) = (reg.) păducheriță, păducherniță, păduchele-calului, păduchele-elefantului.

Sursa : sinonime

 

colț (dinte) s. m., pl. colți

Sursa : ortografic

 

colț (unghi, extremitate) s. n., pl. cólțuri

Sursa : ortografic

 

COLȚ^2 \~i m. 1) Dinte cu vârf ascuțit, situat între dinții incisivi și măsele; dinte canin. \~i de morsă. \~i de elefant. * A-și arăta \~ii a-și da pe față firea agresivă. A fi la \~i cu cineva a trăi rău cu cineva; a nu se putea înțelege. 2) Bucată rămasă dintr-un dinte rupt. 3) Fiecare dintre piesele în formă de cui ale unei unelte agricole; dinte. \~i de greblă. \~ de furcă. 4) Cui cu gămălia mare și crestată, care se aplică pe talpa încălțămintei de sport sau de iarnă pentru a împiedica alunecarea. 5) Vârful unei plante, mai ales al ierbii, când răsare din pământ. * A da (sau a scoate, a prinde) \~i a încolți. 6) Proeminență cu vârf ascuțit. \~ de stâncă. 7) Fiecare dintre tăieturile triunghiulare făcute pe marginea unei stofe; zimț. 8): Floare-de-\~ mică plantă erbacee, cu frunze albicioase, pufoase și ascuțite, care crește pe crestele stâncoase ale munților; floarea-doamnei; albumeală; edelvais. /kolec, sb. kolac

Sursa : NODEX

 

COLȚ^1 \~uri n. 1) Loc unde se întâlnesc două laturi sau două muchii ale unui obiect. \~ul mesei. \~ul batistei. * \~ul gurii fiecare din cele două extremități ale gurii unde se întâlnesc buzele. \~ de pâine bucata de la margine a unei pâini; călcâi. \~ de stradă unghi format de două străzi care se întretaie. 2) Parte a unei încăperi, unde se unesc doi pereţi alăturați; ungher. * A da din \~ în \~a face eforturi disperate pentru a scăpa de ceva. 3) (în publicistică) Rubrică rezervată unei anumite specialități. \~ satiric. 4) Loc, departe de ochii lumii, care serveşte drept refugiu pentru cineva. * \~ de țară loc retras. În (sau din) toate \~urile (lumii) în (sau din) toate părțile; (de) pretutindeni. La \~ de țară și la mijloc de masă într-un loc ferit, dar avantajos. 5) Broboadă subțire în formă de triunghi. /kolec, sb. kolac

Sursa : NODEX

 

colț (-ți), s.m. - 1. Dinte, canin. - 2. Canin de mistreț sau de elefant. - 3. În general, vîrf, proeminență a unui obiect. - 4. Zimț de ferăstrău. - 5. Fiecare din vîrfurile ascuțite ale greblei. - 7. Extremități ale tăișului securii. - 8. Știft, bolț, bulon. - 9. Cui, țintă care împiedică alunecarea pe gheață. - 10. Cîrlig, scoabă. - 11. Vîrf, țanc, stîncă ascuțită. - 12. Crestătură, semn. - 13. Zuluf, cîrlionț. - 14. Mugure, vlăstar. - 15. Germen, embrion. - 16. Boboc, mugure. - 17. Loc format de două străzi care se întîlnesc, unghi. - 18. La pîine, capăt, extremitate. - 19. Intersecție, răscruce. - 20. Extremitățile laterale ale gurii (unde se întîlnesc buzele). Sl. kol?c?, de la klati, kolj? "a înțepa" (Cihac, II, 70; Conev 50; DAR); cf. bg. kolec "țăruș", sb. kolac "țăruș", rut. kolec? "germen", pol. kolec "ghimpe". - Der. colțui, s.m. pl. (broderie în formă de triunghi, la cămașă); colțișor, s.n. (ungher; ornament triunghiular; buclă, cîrlionț; plantă, Dentaria bulbifera); colțoi, s.m. (colțui); colțăriș, s.n. (stîncărie); colțos (var. colțat), adj. (cu dinții canini mari; trufaș, înfumurat, mîndru; certăreț, scandalagiu); colțuros, adj. (stîncos; aspru; colțat, ascuțit); colțurat, adj. (colțuros, rar); colță, s.f. (Trans. de Sud, agrafă de păr), cu toată incertitudinea DAR care nu crede este vorba de un der. de la colț, datorită lipsei diftongării; colțan, s.m. (persoană sau animal cu dinții canini mari; libarcă; gîndac; castană de apă, Trapa natans; vîrf, țanc); colțan, s.m. (gogoașă de stejar); colțar, s.m. (bîrnă ce formează unghi sau colț exterior; dinte canin; Trapa natans; colț de stradă; poliță, masă ori canapea așezate în colțul camerei; zgardă cu ghimpi, pentru cîinii de pază; darac, dărăcitor; bocanc cu ținte pentru alpiniști); colțar, s.n. (echer; culegător, culegar; piesă a războiului de țesut; gogoașă de stejar); cloțan, s.m. (stîncă; țanc), metateză a lui colțan; încolți, vb. (a înfige dinții, a mușca; a hăitui; a germina; a înmuguri).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOLȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 362 pentruCOLȚ.

Cincinat Pavelescu - Două epigrame

... Fabriciu, însă, veghea. Și pe când un prieten distins și bun vorbitor termina o cuvântare cu miez ce se sfârșea în madrigal, deodată dintr-un colț al mesei, sombru, în fracul lui cu vesta prea deschisă și cu cravata neagră, ca să pară mai de circumstanță, se înălța silueta amenințătoare a ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... întrebat de cel ce lovise. Era vecinul, un moșneag. Am trecut alături. Într-o odaie joasă, pe pat, lângă un străjer, sta dânsul. Într-un colț, în picioare, un om voinic fecioru-său; iar lângă cuptor, bătrâna nevastă-sa. Când am intrat, moșneagul s-a sculat în picioare. M ... Ceilalți rămăseseră încremeniți... L-am arestat. Mai înainte de a-l ridica, mi-a cerut voie să se ducă într-un colț. Acolo și-a scos cizmele cu creți, de și-a pus o pereche ruptă de opinci. Și-a lăsat ...

 

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

Ion Luca Caragiale - Caut casă... Caut casă... de Ion Luca Caragiale Caut casă cu chirie, caut și nu găsesc. E absurd ce se petrece la noi, în București! în fiecare an, se clădesc sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc. Și ce construcții! tot cum nu-mi convin mie. — Aide-nainte! strig eu samsarului, care mă poartă de azi-dimineață. Înainte, jidove rătăcitor! — A! iată încă una... Asta e a douasprecea astăzi. — S-o vedem și p-asta. E tăcută parcă numai și numai să fie admirată de dinafară. Firește că în pragul iernei nu caut o casă cu chirie pentru a o admira din curte — adică din uliță, fiindcă n-are curte. Pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ornamente monumentale. Înăuntru, trei chichinețe, din cari una n-are lumină decât de la ușa coridorului, ce duce la atenanțe — cocoana, stăpâna casei, zice: independențe. Independențele! Deschid usa să le văz și repede o-nchid, la loc; m-a-necat! E foarte cald în odăițe — o căldură năbușitoare. — Dar — întreb — a fost cineva bolnav ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

... de două ori salvator! Dacă nu-l apuca în brațe, cine știe ce se-ntâmpla cu cocoana Lucsița, cum e corpolentă și robustă! Într-un colț, e puțintică umbră. Acolo îl atrage ea pe salvatorul ei și bea una după alta două litre de bragă. Braga este, ca băutură, foarte răcoritoare ...

 

Ion Luca Caragiale - Mici economii...

Ion Luca Caragiale - Mici economii... Mici economii... de Ion Luca Caragiale În ajunul lui sf. Dumitru, amicul meu Iancu Verigopolu stă înfipt în colțul otelului Continental, privind la trecători. Ne salutăm și intrăm în vorbă. Are frumos caracter amicul meu Verigopolu: totdeuna egal, fără a se lăsa alterat măcar de orice împrejurare; și mărturisesc drept că nu-l pot admira îndestul pentru aceasta. Dumneata, bunioară, ori eu, sau un altul, n-am fi în stare să ne înfigem în colțul otelului Continental pentru a privi la mișcarea de pe stradă, cu sângele rece al unei persoane absolut lipsite de grija zilei de mâne — în ce momente?... în ajunul lui sf. Dumitru... și când?... când am ști bine că a doua zi trebuie să părăsim casa unde am locuit, fără să știm de loc unde o fi casa-n care avem să ne transportăm calabalâcul. Dar pavajul de piatră rece ni s-ar părea desigur mai fierbinte decât smoala clocotită! ne-ar arde tălpile! am alerga nebunește, și nu ne-am putea astâmpăra până când nu am ști tot așa de bine unde vom ajunge mâne cu troacele noastre, pe cât știm de ...

 

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieş Sineturile conului Gheorghieș de Emil Gârleanu În odaia mică, bine încălzită de focul care pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviți, vălmășagul furtunii dinafară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag. Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat cu neastâmpăr în geamuri. Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vântul pătrunde, mai blând sau mai furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede, neastupată, de către cucoana Ruxanda Hrașcu, soția conului Gheorghieș Hrașcu, proprietarul acestei case mici, vesele și curate. Din jilțul de lângă sobă, coana Ruxanda nu-și poate da cu mintea cum de-a putut lăsa, neastupată, crăpătura de la fereastră: sare repede, cotrobăiește prin niște saltare, scoate o bucată de vată, ia un cuțit și se suie, sprintenă, pe prichiciul ferestrei. Cu limba cuțitului îndeasă bine vata în crăpătura dintre cercevele și așteaptă să vadă de se mai mișcă perdeaua. Dar vântul nu mai are pe unde pătrunde. — Iar te-ai cucuiet pe ferestre, omule, ai să cazi, nu altceva. Conul Gheorghieș dă la o parte, de pe brațe, bisacteaua cu sineturi, se coboară, cam greoi, de pe divanul în ...

 

Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"

... bine ce se petrece peste drum. În catenea, un individ, aplecat cu pieptul pe biliard, citește o gazetă deschisă mare pe postavul verde; într-un colț, doarme altul cu capul pe masă. Dincolo, în birt, sunt două femei și doi tineri; beau și râd; lângă ei pe o lavița, cântă doi ... s-a stins; dar mai sus de foișor, arde clipind în cadență steaua dimineței - se face ziuă... E o grămădire dinaintea birtului din colț... Precupeți, care merg cu coșurile încărcate la piață... Ce să fie?... O femeie numa-n cămașă, cu picioarele goale, cu părul desprins, ține strâns de ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Ștefan Octavian Iosif)

... stau ca pe foc ! E timpul numai bun de joc     Și bun de ștrengărie... Grivei, tovarășul meu drag, Nerăbdător așteaptă-n prag     S-azvîrl în colț ghiozdanul... I-e dor ca s-o pornim haihui : Mă dau mai bine-n partea lui,     Că nu e mai tot anul ! O șterg de ... se descarcă ! Zic Tatăl nostru , și Grivei Se uită țintă-n ochii mei :     Și el se roagă parcă... Dar iată ! cît ne-am închinat, Un colț de cer s-a luminat,     Și codru-i plin de soare... Ieșim voioși la cîmp deschis Și-mi pare că a fost ...

 

Alecu Donici - Lupul și cucul

Alecu Donici - Lupul şi cucul Lupul și cucul de Alecu Donici — Rămâi sănătos, vecine! Au zis lupul către cuc. Aceste țări de rău pline Le părăsesc și mă duc. Nu mai pot trăi aice, De om, câine, prigonit. În Arcadia, ferice! Este codru de trăit. Unde aurita vreme Împărățește deplin, Unde lupul nu se teme De năpăstile ce-i vin. Acolo nu sunt războaie, Toți în pace viețuiesc: Omul este blând ca oaie, Iar câinii nici hămăiesc. — Cale bună, măi vecine! Dar te rog, să-mi spui curat: Năravul nu-ți iei cu tine? Și colții ai lepădat? — Să-i lepăd? Da' cum se poate? — Apoi ține minte, frate, Că la viitoarea iarnă Ai să rămâi fără blană. Și așa s-au întâmplat, Precum cucul i-au cântat. Între oameni iar sunt unii Cu colți de lup înzestrați: Ori în care parte-a lumii, Ei vor fi tot ne-

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... un cuptor de pitărie; nivelul ei e mai ridicat decât acel al tindei. În stânga se vede o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată o gaură prin care de-abia încape omul, pentru ca să intre în o altă cameră, asemenea întocmai ...

 

Alexei Mateevici - Deasupra Târgului Bârlad

... O, Doamne, unde-i mântuirea? Străinii ne-au mâncat sudoarea, Iar noi ne chinuim flămânzi. Pământul, ce ne-a fost ca floarea, Din colț în colț tu îl aprinzi. Afurisirea cadă, Sfinte, Judecătorule Părinte, Pe cei ce țara ne-au vândut Și robi năvalei ne-au făcut. Dar milă fie-ți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCOLȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentruCOLȚ.

1 Samuel Capitol 24

1 Samuel Capitol 24 1 Samuel 23 1 Samuel Capitol 24 1 Cînd s`a întors Saul de la urmărirea Filistenilor, au venit și i-au spus: ,,Iată că David este în pustia En-Ghedi.`` 2 Saul a luat trei mii de oameni aleși din tot Israelul, și s`a dus să caute pe David și pe oamenii lui pînă pe stîncile țapilor sălbatici. 3 A ajuns la niște stîne de oi, cari erau lîngă drum; și acolo era o peșteră, în care a intrat să doarmă. David și oamenii lui erau... în fundul peșterii. 4 Oamenii lui David i-au zis: ,,Iată ziua în care Domnul îți zice: ,Dau pe vrăjmașul tău în mînile tale; fă -i ce-ți va plăcea.`` David s`a sculat, și a tăiat încet colțul hainei lui Saul. 5 După aceea, inima îi bătea, pentrucă tăiase colțul hainei lui Saul. 6 Și a zis oamenilor săi: ,,Să mă ferească Domnul să fac împotriva domnului meu, care este unsul Domnului, o așa faptă ca să pun mîna pe el! Căci el este unsul Domnului.`` 7 Cu aceste cuvinte ...

 

Ezechiel Capitol 46

... de afară, și m`a făcut să trec pe lîngă cele patru colțuri ale curții. Și iată că era o curte la fiecare colț al curții. 22 Și în cele patru colțuri ale curții erau niște curți despărțite, lungi de patru zeci de coți și late de treizeci; cîteși ...

 

Exodul Capitol 27

Exodul Capitol 27 Exodul 26 Exodul Capitol 27 1 Altarul să -l faci din lemn de salcîm; lungimea lui să fie de cinci coți, și lățimea lui de cinci coți. Altarul să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de cinci coți. 2 În cele patru colțuri, să faci niște coarne care să fie dintr`o bucată cu altarul; și să -l acoperi cu aramă. 3 Să faci pentru altar oale de scos cenușa, lopeți, lighene, furculițe și tigăi pentru cărbuni; toate uneltele lui să le faci de aramă. 4 Să faci altarului un grătar de aramă, în chip de rețea, și să pui patru verigi de aramă la cele patru colțuri ale rețelei. 5 Grătarul să -l pui subt strașina altarului, începînd de jos, așa că grătarul să vină pînă la jumătatea altarului. 6 Să faci apoi niște drugi pentru altar, drugi de lemn de salcîm, și să -i acoperi cu aramă. 7 Să vîri drugii în verigi; și drugii să fie de amîndouă părțile altarului, cînd îl vor purta. 8 Să -l faci din scînduri și gol pe din lăuntru. Să fie făcut așa cum ți s`a arătat pe munte. 9 Curtea ...

 

Leviticul Capitol 19

... ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui. 9 Cînd veți secera holdele țării, să lași nesecerat un colț din cîmpul tău, și să nu strîngi spicele rămase pe urma secerătorilor. 10 Nici să nu culegi strugurii rămași după cules în via ta, și ...

 

Neemia Capitol 3

... lui. 24 După el Binui, fiul lui Henadad, a dres o altă parte, dela casa lui Azaria pînă la unghi și pînă la colț. 25 Palal, fiul lui Uzai, a lucrat în fața unghiului și în fața turnului de sus care iese înainte din casa împăratului, lîngă ... Malchia, dintre argintari, a lucrat pînă la casele slujitorilor Templului și negustorilor, în dreptul porții Mifcad, și pînă la odaia de sus din colț. 32 Argintarii și negustorii au lucrat între odaia de sus din colț

 

1 Imparati Capitol 7

1 Imparati Capitol 7 1 Imparati 6 1 Imparati Capitol 7 1 Solomon și -a mai zidit și casa lui, și a ținut treisprezece ani pînă cînd a isprăvit -o de tot. 2 A zidit mai întîi casa din pădurea Libanului, lungă de o sută de coți, lată de cincizeci de coți, și înaltă de treizeci de coți. Se sprijinea pe patru rînduri de stîlpi de cedru, și pe stîlpi erau grinzi de cedru. 3 A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor înainte cu stîlpi și trepte în față. 7 A făcut pridvorul scaunului de domnie, unde judeca, pridvorul judecății; și l -a acoperit cu cedru, dela ...

 

Exodul Capitol 25

Exodul Capitol 25 Exodul 24 Exodul Capitol 25 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel: Să-Mi aducă un dar; să -l primiți pentru Mine dela orice om care -l va da cu tragere de inimă. 3 Iată ce veți primi dela ei ca dar: aur, argint și aramă; 4 materii vopsite în albastru, purpuriu, cîrmiziu, pînză de in subțire și păr de capră; 5 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm; 6 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și pentru tămîia mirositoare; 7 pietre de onix și alte pietre pentru efod (umărar) și pieptar. 8 Să-Mi facă un locaș sfînt, și Eu voi locui în mijlocul lor. 9 Să faceți cortul și toate vasele lui după chipul pe care ți -l voi arăta.`` 10 Să facă un chivot de lemn de salcîm; lungimea lui să fie de două coturi și jumătate, lățimea de un cot și jumătate, și înălțimea de un cot și jumătate. 11 Să -l poleiești cu aur curat, să -l poleiești pe din lăuntru și pe din afară, și să -i faci ...

 

Exodul Capitol 37

Exodul Capitol 37 Exodul 36 Exodul Capitol 37 1 Apoi Bețaleel a făcut chivotul din lemn de salcîm; lungimea lui era de doi coți și jumătate, lățimea de un cot și jumătate și înălțimea tot de un cot și jumătate. 2 L -a poleit cu aur curat pe dinlăuntru și pe din afară, și i -a făcut un chenar de jur împrejur. 3 A turnat pentru el patru verigi de aur, pe cari le -a pus la cele patru colțuri ale lui: două verigi de o parte și două verigi de cealaltă parte. 4 A făcut niște drugi de lemn de salcîm, și i -a poleit cu aur. 5 A vîrît drugii în verigile dela cele două laturi ale chivotului, ca să ducă chivotul. 6 A făcut și capacul ispășirii de aur curat; lungimea lui era de doi coți și jumătate, și lățimea de un cot și jumătate. 7 A făcut doi heruvimi de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispășirii; 8 un heruvim la un capăt, și un heruvim la celalt capăt; heruvimii i - ...

 

Exodul Capitol 38

Exodul Capitol 38 Exodul 37 Exodul Capitol 38 1 A făcut altarul pentru arderile de tot din lemn de salcîm; lungimea lui era de cinci coți, și lățimea de cinci coți; era în patru muchi, și înălțimea lui era de trei coți. 2 La cele patru colțuri i -a făcut niște coarne dintr`o bucată cu el, și l -a poleit cu aramă. 3 A făcut toate uneltele altarului: oalele pentru cenușă, lopețile, ligheanele, furculițele și tigăile pentru cărbuni; toate uneltele acestea le -a făcut de aramă. 4 A făcut pentru altar un grătar de aramă, ca o rețea, pe care a pus -o subt pervazul altarului, începînd de jos, așa că venea pînă la jumătatea altarului. 5 A turnat apoi patru verigi, pe cari le -a pus în cele patru colțuri ale grătarului de aramă, ca să vîre drugii în ele. 6 A făcut drugii din lemn de salcîm, și i -a poleit cu aramă. 7 A vîrît drugii în verigile de pe laturile altarului ca să -l ducă. L -a făcut ...

 

Numeri Capitol 15

Numeri Capitol 15 Numeri 14 Numeri Capitol 15 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd veți intra în țara pe care v`o dau ca să vă așezați locuințele în ea, 3 și veți aduce Domnului o jertfă mistuită de foc, fie o ardere de tot, fie o jertfă adusă pentru împlinirea unei juruințe sau ca dar de bunăvoie, sau la sărbătorile voastre, ca să faceți din cirezile sau turmele voastre un miros plăcut Domnului, - 4 cel ce își va aduce darul său Domnului să aducă Domnului ca dar de mîncare a zecea parte dintr`o efă de floare de făină frămîntată într`un sfert de hin de untdelemn; 5 iar vin pentru jertfa de băutură la arderea de tot sau la jertfă, să aducă un sfert de hin de fiecare miel. 6 Pentru un berbece, să aduci ca dar de mîncare două zecimi de efă din floarea făinii frămîntată într`o treime de hin de untdelemn, 7 și să faci o jertfă de băutură de o treime de hin de vin, ca dar de mîncare de un miros plăcut Domnului. 8 ...

 

Proverbele Capitol 7

Proverbele Capitol 7 Proverbele 6 Proverbele Capitol 7 1 Fiule, păstrează cuvintele mele, și ține la tine sfaturile mele. 2 Ține sfaturile mele, și vei trăi; păzește învățăturile mele ca lumina ochilor. 3 Leagă-le la degete, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Zi înțelepciunii: ,,Tu ești sora mea!`` Și numește priceperea prietena ta, - 5 ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare. 6 Stăteam la fereastra casei mele, și mă uitam prin zăbrele. 7 Am zărit printre cei neîncercați, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte. 8 Trecea pe uliță, la colțul unde stătea una din aceste străine, și a apucat pe calea care ducea spre locuința ei. 9 Era în amurg, seara, în noaptea neagră și întunecoasă. 10 Și, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă și cu inima șireată. 11 Era bună de gură și fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă: 12 cînd în uliță, cînd în piețe, pela toate colțurile stătea la pîndă. 13 Ea l -a îmbrățișat și l -a sărutat, și cu o față fără rușine i -a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOLȚ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentruCOLȚ.

COLȚAR

... 6 ) s . m . 1. S . n . Poliță așezată în colțul dintre doi pereți ai unei camere ; dulăpior în formă de prismă triunghiulară , așezat într - un colț al camerei . 2. S . n . ( Reg . ) Sobă de cărămidă , cu coloane , instalată în colțul unei camere . 3. S . n . Piesă metalică sau din lemn , cu ... cuie lungi și ascuțite , care se atașează la bocanci , cu ajutorul unor curele , pentru a împiedica alunecarea pe stânci , pe gheață , pe bușteni . - Colț

 

COLȚUROS

... pietre , bolovani etc . ) Care are unul sau mai multe colțuri ; plin de colțuri . 2. Fig . ( Despre fața oamenilor ) Cu trăsături proeminente ; osos . - Colțuri ( pl . lui colț

 

ÎNCOLȚI

... ÎNCOLȚÍ , încolțesc , vb . IV . I. Intranz . ( Despre plante ; la pers . 3 ) A da colț

 

COLȚAN

... COLȚÁN , colțani , s . m . ( Rar ) Colț mare de stâncă ; loc inaccesibil . - Colț

 

COLȚIȘOR

... COLȚIȘÓR , colțișoare , ( 1 ) s . n . , colțișori , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Diminutiv al lui colț ; colțuleț . 2. S . m . Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu frunze alterne , cu flori albe sau roșietice , răspândită prin păduri umbroase ( Dentaria bulbifera ) . - Colț

 

DINTE

... de pe marginea unor unelte sau piese de mașină ; fiecare dintre colții pieptenului , ai greblei , ai grapei etc . 3. Înălțime stâncoasă , izolată , cu pereții abrupți ; colț

 

UNGHER

... UNGHÉR , unghere , s . n . 1. Porțiune dintr - o încăpere cuprinsă între extremitățile reunite a doi pereți alăturați ; colț . 2. ( Pop . ) Dulap triunghiular care se așază pe colț

 

ZĂBALĂ

ZĂBÁLĂ , zăbale , s . f . 1. Parte a căpăstrului constând dintr - o bară subțire de metal cu două brațe , prevăzute cu câte un inel mare , care se introduce în gura calului înapoia ultimilor incisivi pentru a - l struni și a - l conduce . 2. Bubuliță albicioasă molipsitoare , care apare la oameni în colțurile gurii și la vite pe buze ; zăbăluță . 3. ( La pl . ) Bale . 4. ( La pl . ) Colțurile cărnoase ale ciocului unor pui de

 

ÎNCOLȚAT

... ÎNCOLȚÁT , - Ă , încolțați , - te , adj . ( Reg . ) Colțuros . - În + colț

 

ÎNCOLȚIT

ÎNCOLȚÍT^2 , - Ă , încolțiți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Răsărit ^2 , germinat . 2. Mușcat , prins cu colții . ÎNCOLȚÍT^1 s . n . Faptul de a încolți ; încolțire . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...