Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NIMERIT, BRODI, ÎMBUCA, ÎNTÂMPLA, ȚEL, ȚINTEȘ, ADECVAT, AJUNGE, BOBI, BRODEALĂ ... Mai multe din DEX...

NIMERI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NIMERÍ, nimeresc, vb. IV. 1. Tranz. A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc. ** A lovi în țintă. 2. Intranz. A sosi (pe neașteptate, din întâmplare) într-un anumit loc, într-un moment anume etc. ** Refl. A se afla prezent undeva (din întâmplare). 3. Tranz. A găsi pe cineva sau ceva (din întâmplare sau alegând între mai multe posibilități). 4. Intranz. A găsi calea potrivită pentru o anumită situație sau împrejurare; a izbuti realizeze scopul propus. ** A ghici. 5. Refl. A se întâmpla ca ceva sau cineva fie într-un anumit fel; a se potrivi, a se brodi; p. gener. a surveni, a se întâmpla (incidental). * Loc. adv. Pe nimerite = la nimereală, la întâmplare; pe dibuite. [Var.: (reg.) nemerí vb. IV] - Din bg. nameria.

Sursa : DEX '98

 

NIMERÍ vb. v. izbuti, reuși.

Sursa : sinonime

 

NIMERÍ vb. 1. v. lovi. 2. a ochi, (pop.) a păli, (reg.) a tâlni, (Transilv.) a tălăli. (A \~ drept în țintă.) 3. v. potrivi. 4. a o potrivi, (pop.) a o brodi. (A o \~ ca nuca-n perete.) 5. a da. (Am \~ un om de treabă.) 6. (pop. și fam.) a o bobi, a o brodi, a o dibăci. (Cum de ai \~t-o atât de bine?) 7. a se întâmpla, a se potrivi, (pop.) a se brodi, (înv. și reg.) a se prileji, a se prilejui, (Transilv.) a tălăli, (prin Maram.) a se tâlni, (Ban.) a se zgodi. (S-a \~ fiu și cu acolo.) 8. a apuca, a se întâmpla, (Munt.) a răgădui. (Îl lovea cu ce a \~.) 9. v. cădea.

Sursa : sinonime

 

nimerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nimerésc, imperf. 3 sg. nimereá; conj. prez. 3 sg. și pl. nimereáscă

Sursa : ortografic

 

A SE NIMER//Í \~ésc intranz. 1) A se întâmpla fie într-un anumit fel. * Ce se \~ește indiferent ce; orice. Cu ce se \~ește cu orișice. 2) A se afla din întâmplare (undeva); a se întâmpla. 3) pop. A avea trăsături comune; a fi pe potrivă (unul cu altul); a se potrivi. /nameria

Sursa : NODEX

 

A NIMER//Í \~ésc 1. tranz. 1) A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat. * A-l \~ pe cineva a-i face cuiva pe plac; a satisface hatârul cuiva. A o \~ bine a) a (nu) da greș; b) a spune ceva potrivit. 2) A găsi pe baza unor informații prealabile. \~ drumul. 2. in-tranz. A ajunge pe neașteptate (într-un loc sau într-o situație); a se trezi; a se pomeni; a cădea; a pica. \~ în încurcătură. * \~ tocmai bine (sau la țanc) a veni la momentul potrivit. /nameria

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNIMERI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 156 pentruNIMERI.

Vasile Alecsandri - Șalga

Vasile Alecsandri - Şalga Sus pe malul Dunărei, La perdeaua cu câini răi, A Șalgăi a vădanei, Este-o turmă de cârlani Păscută de opt ciobani, Turma Șalgăi cea frumoasă Ca șoimul de inimoasă. La perdea-n miezul nopții Nimerit-au haiducii, Nimerit-au, năvălit-au, Paloșele zângnit-au, Pe ciobani legatu-mi-au, Dulăii-mpușcatu-i-au. Iar pe baciul cel mai mare Îl fereca și mai tare Cu coatele la spinare, De striga că rău îl doare: ,,Căpitan Caracatuci, Vătăjel peste haiduci! Peste cinci sute și cinci Tot haiduci de cei voinici. De-ai făcut vrodată bine, Fă-ți o milă și cu mine Și-mi dezleagă brațele, Rău mă dor sărmanele!" Căpitanul se-mblânzea, Brațele-i le slobozea. Iară baciul cum scăpa, Mâna-n sânu-și o băga, Bucium de aur căta [2] Și de trei ori buciuma, Văile se răsuna, Frunzele se clătina, Șalga-n somnu-i l-auzea, Din somn Șalga se trezea, La soacră-sa se ducea Și din gură așa-i zicea: ,,Maică, măiculița mea! N-auziși tu buciumând Și văile răsunând? Nu știu, maică, ciobanii Rătăcit-au cârlanii, Ori drumul au rătăcit, Ori haiduci i-au năvălit?" Baba ...

 

Alecu Donici - Momița și două mâțe

Alecu Donici - Momiţa şi două mâţe Momița și două mâțe de Alecu Donici În a momițelor țară (Ce mai nu are hotară) Odată judecătoare Era o momiță, care Chibzuia cu scumpătate Cumpăna cea de dreptate. Și iată că la momiță Se arată două mâțe, Zgâriate, încruntate, În prigonire de moarte, Părăsind al lor lăcaș, Pentr-un bulgăre de caș. Una strigă: "Socotește! Cașul eu l-am fost ochit." Alta țipă: "Hotărăște! Cașul eu l-am dobândit." — Stați! le zise lor momița. În cumpăna de dreptate Se va lămuri ființa Pricinii de caș urmate. Apoi cașul drept în două Rumpându-l ea prea frumos, Au pus întru amândouă Cumpene câte un boț. Dar când cumpăna ridică, Vede c-o parte-i mai mică; Mușcă, cearcă, chibzuiește Și bine nu nimerește. Acum partea cea mușcată Nu trăgea ca ceialaltă; Mușcând iar din acea grea, Tocmai drept nu nimerea. Și așa pân-în sfârșit Tot în cumpene au tras; Iar mâțele s-au trezit Că din caș n-au mai

 

Constantin Negruzzi - Idilie

Constantin Negruzzi - Idilie Idilie de Constantin Negruzzi (Satirii) Alcătuită de Constantin Negruzzi în 1824 Întru o dimineață a unii zile de vară când de abia începusă auritile zori a să răvărsa pe orizonul cel ca porfira și când roua dimineții răcorĂ© atmosfera ce aprinsă de arsițile soarelui, când toate pasărelile împreunĂ¡ frumoasăli lor glasuri spre a alcătui o armonie dulce de cântări spre lauda zâditoriului și când florile aceli de multe feliuri aducĂ© un miros plăcut, unde voi mai afla un așa frumos loc? (zice un satir cari duce în latile lui spate un mari burduf plin de must și suptsuoară o cupă și un bucium), unde un așa loc! (adaogĂ© el, căutând împregiurul lui) aice, iarbă verdi, aice răcoritoare umbră supt acești mari stejari, și ce aer minunat! De pe costișa aceasta privăsc cu dulceață pe vali oile pășunând în sunetul fluierului păstoresc. Iată și izvor cu o apă mai limpide și mai curată decât cristalul, aice am și acest rădiu prin cari razile soarelui nu pot răzbate, of! Aice voi șâdĂ©. Zâcând aceste cuvinte, au pus gios burdufu și poamile ci le culesăsă, după aceea turnând, be must, binecuvântând ...

 

Alexei Mateevici - Prădătorii

Alexei Mateevici - Prădătorii Prădătorii de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 — Care vine? Răspuns nu-i. Păzitorul nu vede nimic, dar prin freamătul vântului și al copacilor aude bine că cineva merge înaintea lui pe alee. Noaptea din martie, nouroasă și neguroasă, a înfășurat pământul, și păzitorului i se arată că pământul, cerul și el însuși cu gândurile lui s-au sleit, formând ceva uriaș, negru și nepătruns. Nu e chip de mers decât pe pipăite. — Care vine? repetă (întreabă iarăși) păzitorul și lui începe să-i pară c-aude și șoapte și un râs reținut. — Care-i aici? — Eu, dragă..., răspunde un glas bătrânesc. — Da cine tu? — Eu... un trecător. — Ce trecător! strigă cu mânie păzitorul, ca să-și ascundă cu strigătul frica. Te poartă și pe tine pe aici necuratul! Umbli, strigoiule, noaptea prin țintirim! — Da aici îi țintirim? — D-apoi ce-i? Vezi bine că-i țintirim! Nu vezi? — Of-of-off... Maică cerească, s-aude o oftare bătrânească. Nimic nu văd, dragă, nimic... Vezi ce întuneric. Să-ți șteargă o palmă, că nu vezi, așa întuneric, dragă. ...

 

Anton Cehov - Prădătorii

Anton Cehov - Prădătorii Prădătorii de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 — Care vine? Răspuns nu-i. Păzitorul nu vede nimic, dar prin freamătul vântului și al copacilor aude bine că cineva merge înaintea lui pe alee. Noaptea din martie, nouroasă și neguroasă, a înfășurat pământul, și păzitorului i se arată că pământul, cerul și el însuși cu gândurile lui s-au sleit, formând ceva uriaș, negru și nepătruns. Nu e chip de mers decât pe pipăite. — Care vine? repetă (întreabă iarăși) păzitorul și lui începe să-i pară c-aude și șoapte și un râs reținut. — Care-i aici? — Eu, dragă..., răspunde un glas bătrânesc. — Da cine tu? — Eu... un trecător. — Ce trecător! strigă cu mânie păzitorul, ca să-și ascundă cu strigătul frica. Te poartă și pe tine pe aici necuratul! Umbli, strigoiule, noaptea prin țintirim! — Da aici îi țintirim? — D-apoi ce-i? Vezi bine că-i țintirim! Nu vezi? — Of-of-off... Maică cerească, s-aude o oftare bătrânească. Nimic nu văd, dragă, nimic... Vezi ce întuneric. Să-ți șteargă o palmă, că nu vezi, așa întuneric, dragă. ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII

... amărunt bine, Întia pricină din om vine. Dacă n-ar dare-omul ascultare La întia-îndemnătură drăcească, Iadul, cu toată ceata sa mare, N-ar nimeri ca să-l biruiască, Dară noi lucrăm din voie-adinsă Și totuș zicem: dracu mă-împinsă. [1] Vede lacomul scula străină Și-îndată-o râvnește ... Să strigați din ce puteț, făr' frică: ,,Stai! Care-i măi!" țiind arma gata Ca, deacă nu vă-ar ști el răspunde, Să-l puteți nimeri măcar unde. Cuvântul între noi, ce să chiamă De taină, să fie astezi: baros ; Deci luați acuma bine samă, Ca, deacă la strigătul vârtos: ,,Stai ... o poftă-îi vine Să-și ivească capul puținel, Ca să poată-oblici de la cine Și de-unde-i larma, când și pe el Nimeri-întețit, ca ș-o săgeată, Un gligan din droaia spăimântată, Și nimerindu-i printre picioare L-ar fi dus doară-în spate cu sine, De ...

 

Alecu Donici - Leul și iepurele

Alecu Donici - Leul şi iepurele Leul și iepurele de Alecu Donici Un leu c-un iepure prieteni s-au făcut. Eu văd că vă mirați Și nici e de crezut; Dar când îți sta să căutați La adunările lumești, Apoi mai grele lucruri îți crede nefirești. Așa, odată au pornit Ei împreună la plimbare, Și iepurele au stârnit Această întrebare: — Prietene iubit! Mă mir eu și te rog să-mi spui Pricina, pentru ce cucoșul nimicit, Pe care poți pe loc c-o sfârlă mort să-l pui, Te sparie așa cumplit, Încât tu fugi de glasul lui? — Aceasta nu-i de vro mirare, Lui leul au răspuns. Și noi cei mari suntem cu slăbiciuni născuți. Precum un elefant, cât este el de mare, De șoareci iar se teme tare. Apoi pentru aceasta dar, Nu în zadar, Răspunse iepurul. Și eu ca voi cei mari, Mă tem de câini copoi și varvarii ogari. Și noi adeseori pe patimi ne silim Cu ale celor mari să le sămăluim. Dar nu prea

 

Alecu Donici - Lupul la pieire

... Alecu Donici - Lupul la pieire Lupul la pieire de Alecu Donici Un lup noaptea, vrând să intre tiptil la vro oierie, Nimeri din întâmplare tocmai într-o câinărie. Simțindu-l pe sur aproape, câinii toți s-au întărtat. Lătret, urlet, hreamăt mare, ca în iad au ridicat ...

 

Alecu Donici - Satire și alte poetice compuneri

Alecu Donici - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația, stăruiește a îndrepta năravurile omenești; pentru aceasta ea în scopul său e potrivită cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în care fețele în chip de satiri prin glume grosiere și cu totul populare, prihăneau năravurile și relele deprinderi ale cetățenilor. Aceste înfățoșeri, romanii urmând grecilor le introduseră în priveliștile lor, iar apoi afară de priveliști începură a face verse satirice. Un oarecare Luțilie deschise drumul lui Orație, Pers și Iuvenal, și aceștia satiricilor italieni, franțezi și de alte nații. Eu în compunerile mele am urmat mai ales pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am ...

 

Alecu Donici - Veverița

Alecu Donici - Veveriţa Veverița de Alecu Donici Veverița cu crenguța De mulți ani slujea la leu; Slujba cere stăruință Și este lucru cam greu A fi deștept, cu simțire, Ș-a întâmpina ades Capricii care din fire Au acei mari mai ales. Nu știu dar, cu ce purtare, Cu ce chip prea nimerit Veverița cinste mare De la leu au dobândit Ș-au luat făgăduință Că din dările ce vin Îi va da spre cunoștință Un car de alune plin. Făgăduința îi bună, Numai nu aduce saț; Și la auz ea răsună Cuvânt aspru: mai răbdați! Veverița-n ascultare Rânjea dinții lăcrimând Și din ochi clipea cu jale, Pururea la slujbă stând; Când neamurile ei toate Ici-cole pe crengi sălta Și întru alune coapte Gustul său își desfăta. Vremea trece, vremea zboară; Veverița au slăbit Și de a slujbei povară Lepădare au pornit. Leul fără prelungire Demision ei au dat, Însoțit de mulțumire Și de carul încărcat Cu preafrumoase alune; Dar puteți să socotiți, Acum ele ce sunt bune Veveriței fără

 

Alexei Mateevici - Munca noastră

Alexei Mateevici - Munca noastră Munca noastră de Alexei Mateevici Articol apărut în Basarabia nr. 59, 1906, semnat cu pseudonimul Fl. Măgureanu. Anul se sfârșește. Încă vreo câteva zile și el se va duce în vecinicie. Și iată dar că ne vedem la hotarul trecutului și viitorului nostru. Obiceiul omului este că, trecând o bucată de vreme din viața lui și el intră în alta, să prețăluiască și să judece cele trecute și petrecute de dânsul mai înainte, pentru ca în acest chip să afle cum se cuvine să-și poarte trebile în viața lui viitoare. Și, în adevăr, acesta este cel mai bun mijloc pentru dobândirea științei în ale vieții. De aceea și o tovărășie anumită de oameni, care și-a pus o țintă și ține negreșit să ajungă și să nimerească ținta asta, trebuie, din când în când, să se mai întoarcă cu fața înapoi și să mai caute ce urme a lăsat acolo munca lor îndreptată la ajungerea dorinței obștești. Și dacă munca lor este trainică și folositoare, apoi trebuie s-o urmeze și mai încolo tot ca și mai în urmă, iar dacă nu, să se silească ca să găsească chipuri mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruNIMERI

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruNIMERI.

Proverbele Capitol 19

Proverbele Capitol 19 Proverbele 18 Proverbele Capitol 19 1 Mai mult prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate și nebun. - 2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva, și cine aleargă neghiobește înainte, o nimerește rău. - 3 Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cîrtește împotriva Domnului cu inima lui. - 4 Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. - 5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. - 6 Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. - 7 Toți frații săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. - 8 Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea. - 9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și celce spune minciuni va pieri, - 10 Unui nebun nu -i șade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puțin unui rob să stăpînească peste voivozi. - 11 Înțelepciunea face pe om răbdător, și este o cinste pentru el să uite greșelile. - 12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, și ...

 

Proverbele Capitol 26

Proverbele Capitol 26 Proverbele 25 Proverbele Capitol 26 1 Cum nu se potrivesc zăpada vara, și ploaia în timpul secerișului, așa nu se potrivește slava pentru un nebun. 2 Cum sare vrabia încoace și încolo și cum sboară rîndunica, așa nu nimerește blestemul neîntemeiat. - 3 Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, și nuiaua pentru spinarea nebunilor. - 4 Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni și tu cu el. - 5 Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înțelept. - 6 Celce trimete o solie printr`un nebun, își taie singur picioarele, și bea nedreptatea. - 7 Cum sînt picioarele ologului, așa este și o vorbă înțeleaptă în gura unor nebuni. - 8 Cum ai pune o piatră în praștie, așa este cînd dai mărire unui nebun. - 9 Ca un spin care vine în mîna unui om beat, așa este o vorbă înțeleaptă în gura nebunilor. - 10 Ca un arcaș care rănește pe toată lumea, așa este celce tocmește pe nebuni și pe întîii veniți. - 11 Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, așa se întoarce nebunul la nebunia lui. - 12 Dacă vezi un om care se crede înțelept, poți să ai mai ...

 

Fapte Capitol 15

Fapte Capitol 15 Fapte 14 Fapte Capitol 15 1 Cîțiva oameni, veniți din Iudea, învățau pe frați și ziceau: Dacă nu sînteți tăiați împrejur după obiceiul lui Moise, nu puteți fi mîntuiți.`` 2 Pavel și Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe și păreri deosebite; și frații au hotărît ca Pavel și Barnaba, și cîțiva dintre ei, să se suie la Ierusalim la apostoli și presbiteri, ca să -i întrebe asupra acestei neînțelegeri. 3 După ce au fost petrecuți de Biserică pînă afară din cetate, și-au urmat drumul prin Fenicia și Samaria, istorisind întoarcerea Neamurilor la Dumnezeu; și au făcut o mare bucurie tuturor fraților. 4 Cînd au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de Biserică, de apostoli și de presbiteri, și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei. 5 Atunci unii din partida Fariseilor, cari crezuseră, s`au ridicat, și au zis că Neamurile trebuie să fie tăiate împrejur, și să li se ceară să păzească Legea lui Moise. 6 Apostolii și presbiterii s`au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut. 7 După ce s`a făcut multă vorbă, s`a sculat Petru și le - ...

 

Luca Capitol 22

Luca Capitol 22 Luca 21 Luca Capitol 22 1 Praznicul azimilor, numit Paștele, se apropia. 2 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod. 3 Dar Satana a intrat în Iuda, zis și Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. 4 Iuda s`a dus să se înțeleagă cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile străjerilor Templului cum să -L dea în mînile lor. 5 Ei s`au bucurat, și au căzut la învoială să -i dea bani. 6 După ce le -a făgăduit că li -L va da în mîni, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mînile lor, fără știrea norodului. 7 Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paștele, a venit. 8 Și Isus a trimes pe Petru și pe Ioan, și le -a zis: ,,Duceți-vă de pregătiți-ne Paștele, ca să mîncăm.`` 9 ,,Unde voiești să pregătim?`` L-au întrebat ei. 10 El le -a răspuns: ,,Iată, cînd veți intra în cetate, vă va ieși înainte un om, ducînd un ulcior cu apă; ...

 

Matei Capitol 26

Matei Capitol 26 Matei 25 Matei Capitol 26 1 Dupăce a isprăvit Isus toate cuvîntările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2 ,,Știți că după două zile vor fi Paștele; și Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!`` 3 Atunci preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii norodului s`au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; 4 și s`au sfătuit împreună, cum să prindă pe Isus cu vicleșug, și să -L omoare. 5 Dar ziceau: ,,Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă turburare în norod.`` 6 Cînd era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7 s`a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe cînd sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 Ucenicilor le -a fost necaz, cînd au văzut lucrul acesta, și au zis: ,,Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s`ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor.`` 10 Cînd a auzit Isus, le -a zis: ,,De ce faceți supărare femeii? Ea ...

 

Marcu Capitol 14

Marcu Capitol 14 Marcu 13 Marcu Capitol 14 1 După două zile era praznicul Paștelor și al Azimilor. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să prindă pe Isus cu vicleșug, și să -L omoare. 2 Căci ziceau: ,,Nu în timpul praznicului, ca nu cumva să se facă turburare în norod.`` 3 Pe cînd ședea Isus la masă, în Betania, în casa lui Simon leprosul, a venit o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump; și, dupăce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus. 4 Unora dintre ei le -a fost necaz, și ziceau: ,,Ce rost are risipa aceasta de mir? 5 Mirul acesta s`ar fi putut vinde cu mai mult de trei sute de lei (Grecește: dinari.), și să se dea săracilor.`` Și le era foarte necaz pe femeia aceea. 6 Dar Isus le -a zis: ,,Lăsați -o în pace; de ce -i faceți supărare? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine; 7 căci pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, și le puteți face bine oricînd voiți: dar pe Mine ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNIMERI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruNIMERI.

NIMERIT

NIMERÍT , - Ă , nimeriți , - te , adj . 1. Care este bine găsit , bine ales , care este adecvat situației , scopului ; corespunzător , indicat , potrivit . 2. Bun , reușit , izbutit . [ Var . : ( reg . ) nemerít , - ă

 

BRODI

... BRODÍ , brodesc , vb . IV . ( Pop . și fam . ) 1. Tranz . ( Adesea ir . ) A sfârși cu bine un lucru , a ( o ) nimeri ( adesea din întâmplare ) . 2. Refl . A se găsi din întâmplare ( undeva ) ; a se nimeri

 

ÎMBUCA

ÎMBUCÁ , îmbúc , vb . I . 1. Tranz . A vârî în gură ceva de mâncare ; a mânca ( în pripă , ce se nimerește ) ; a înghiți ceva dintr - o dată . 2. Refl . ( Despre piese ) A intra cu un capăt în altă piesă ; a se împreuna , a se

 

ÎNTÂMPLA

... se petrece , a se produce , a avea loc . 2. A ( i ) se ivi ( cuiva ) prilejul ; a se nimeri

 

ȚEL

ȚEL , țeluri , s . n . 1. Punct , loc la care cineva vrea să ajungă ; p . ext . obiectiv către care tinde cineva , punct final ; scop . 2. ( Înv . ) Punct , semn care se ochește , care trebuie nimerit când se trage cu o armă ;

 

ȚINTEȘ

ȚÍNTEȘ , - Ă , ținteși , - e , adj . ( Despre oameni ) Care țintește bine , care nimerește ținta , care este bun țintaș ; p . ext . ( despre ochi ) ager , scrutător . - Țintă + suf . -

 

ADECVAT

ADECVÁT , - Ă , adecvați , - te , adj . Potrivit , corespunzător ,

 

AJUNGE

... Tranz . A întâlni , venind din urmă , o ființă sau un vehicul în mișcare ; a prinde din urmă . 3. Tranz . A nimeri , a lovi pe cineva sau ceva . 4. Intranz . A se întinde până la . . . ; a atinge . 5. Intranz . ( Despre prețuri ...

 

BOBI

... BOBÍ , bobesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A nimeri

 

BRODEALĂ

... BRODEÁLĂ , brodeli , s . f . ( Pop . și fam . ) Faptul de a o brodi , de a o nimeri

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...