Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNTOTDEAUNA, CĂFTĂNI, CAMILAFCĂ, COLIȚĂ, COROANĂ, COSTUM, DEFILA, DIADEMĂ, EXCURS, FI ... Mai multe din DEX...

OCAZIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

OCÁZIE, ocazii, s.f. 1. Situație, împrejurare care provoacă, permite sau ușurează săvârșirea unei acțiuni; prilej, moment favorabil. * De ocazie = a) loc. adj. potrivit numai pentru o anumită împrejurare; deosebii, de circumstanță; b) loc. adj. și adv. (ivit) întâmplător; cumpărat sau vândut din întâmplare (și de obicei avantajos). * Loc. vb. A da ocazie la (sau, înv., de)... = a da loc, a ocaziona, a prilejui. * Expr. Cu altă ocazie = cu alt prilej, altă dată. ** Eveniment deosebit, festivitate. 2. (Concr.) Mijloc de locomoție, de obicei găsit din întâmplare. [Var.: (înv.) ocaziúne s.f.] - Din fr. occasion, germ. Okasion, lat. occasio, -onis.

Sursa : DEX '98

 

OCÁZIE s. 1. prilej, (înv. și reg.) pont, (înv.) ceas, zăman. (Așteaptă o \~ potrivită.) 2. v. împrejurare. 3. v. prilej. 4. motiv, pretext, pricină, prilej, (înv. și reg.) pofidă, (înv.) pricinuire, (înv., în Transilv.) podoimă. (Caută \~ de ceartă.)

Sursa : sinonime

 

ocázie s. f. (sil. -zi-e), art. ocázia (sil. -zi-a), g.-d. art. ocáziei; pl. ocázii, art. ocáziile (sil.-zi-i-)

Sursa : ortografic

 

OCÁZI//E \~i f. 1) Situație favorabilă; circumstanță avantajoasă; moment oportun; prilej. 2) Eveniment festiv; festivitate. 3) pop. Mijloc de transport găsit la întâmplare. A venit cu o \~. [G.-D. ocaziei; Sil. -zi-e] /occasion, germ. Okasion, lat. occasio, \~onis

Sursa : NODEX

 

OCÁZIE s.f. Fenomen sau moment (ivit întâmplător) favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, împrejurare. * De ocazie = a) de circumstanță, (ivit) întâmplător; b) uzat, vândut cu preț redus; a da ocazia = a ocaziona. [Gen. -iei, var. ocaziune s.f. / cf. fr. occasion, lat. occasio].

Sursa : neologisme

 

OCÁZIE s. f. 1. situație, moment favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, împrejurare. o de ~ = a) de circumstanță, (ivit) întâmplător; b) uzat, vândut cu preț redus. a da ă = a ocaziona. 2. mijloc de locomoție, vehicul ivit din întâmplare. (< fr. occaison, germ. Okasion, lat. occasio)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruOCAZIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 101 pentruOCAZIE.

Gheorghe Asachi - În ocazia morței Logofăt Alexandru Ghica

Gheorghe Asachi - În ocazia morţei Logofăt Alexandru Ghica În ocazia morței Logofăt Alexandru Ghica de Gheorghe Asachi Cătră junimea moldovană În o epocă mărită, pe când patria încinsă De junie și de glorie în putere a stătut, A strămoșilor nalt cuget ș-a lor armă neînvinsă, În un curs de ani o mie, mântuire-a fost și scut. În prefaceri totdauna soarta gintelor desprinsă, Când al armelor triumfuri chiar ca visul a trecut, În mărețe inimi Ceriul însuflă virtute-aprinsă, Prin a căreia putere Moldova nu a căzut. Cest barbat, pe care patria plânge în durere vie, Prin virtute și dreptate fu a ei apărători Ș-azi vă lasă-n moștenire o prea sântă avuție. Junilor, iacă-vă arma, scutul cel mântuitori, Clironom virtuței sale moldovanul tot să fie, Că-n virtute stă prezentul și al vostru

 

Gheorghe Asachi - În ocazia zborului aerostatic a madamei Blanchard

Gheorghe Asachi - În ocazia zborului aerostatic a madamei Blanchard În ocazia zborului aerostatic a madamei Blanchard de Gheorghe Asachi întreprins la Roma, la 1811, când în ceri se vedea cometa cea mare Nu țintiți de-acuma ochii cătră steaua înfocată, Ce întinde preste ceruri coama sa de ră menire. E deprinsă de mult Roma cu asemenea privire, Azi minune mult mai mare o femeie ni arată. Spre-a supune voiei sale calea vânturilor dată, Nestatorinic ușor aer îl închide-n văl subțire, Preste nouri zboară luntrea prin asemene urzire, Cu odorul cel mai dulce a naturei încarcată. Înmândrit-atunci natura d-o ființă-așa dorită, I deschide-a ei secrete, ce-i a lumei armonie, Și cu ea domnia-mparte preste sfera cea stelită. La pământ, de unde zboară, de-amu nu mai vra să vie, Că puternicul ei cuget mai înalt o tot învită, Și în ceri de nu ajunge, este deamnă ca să

 

Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)

... în parte cu a lui Bolintineanu: romanțe de dragoste și poezii de album, legende și balade naționale, legende și balade orientale, ode de ocazie patriotice. În romanță și în poezia de album, asemănările moldoveanului cu munteanul nu sunt numai de suprafață: amândoi au avut, din născare, aceeași teribilă ușurință ... mult aparentă: e de natură esențial mnemotehnică. E o incontestabilă frivolitate în acest fel de poezie de societate, pe care am numit-o poezie de ocazie. Chiar dacă nu era totdeauna practicată la fața locului, în salonul plin de cucoane, cu albumul pe brațe, sau într-un salonaș de la Castelul ...

 

Ion Luca Caragiale - Concurs și premiuri academice

... l-a acordat amicului nostru B. Delavrancea pentru Paraziții. Un spirit sucit, puțin în curent cu cele literare, a zis cu această ocazie: “Iar Paraziții? parcă era vorba să nu se mai premieze academicienii între dânșii!â€� Cu aceeași ocazie ne-a picat și nouă, celor de la Moftul român, dintr-o sorginte pur academică, o donațiune de 250 lei; cum? vom lămuri ...

 

Alexandru Vlahuță - La statua lui Ioan Eliade Rădulescu

Alexandru Vlahuţă - La statua lui Ioan Eliade Rădulescu La statua lui Ioan Eliade Rădulescu de Alexandru Vlahuță Codru-i mort. Copacii cu ramuri putrede și înnegrite Se-ncovoaie; și pe șirul de schelete-nțepenite, Ca pe niște coarde-ntinse, trist arcuș vântul ce bate Cântă epopeea morții, jalea crăngilor uscate. Gâzii cu ochi plini de focul poftelor nemistuite Lung se uită la aceste adăposturi năruite Și rânjesc... Ah, unde-i rodul și frunzișul tău umbros, Crăngile cu freamăt dulce, paserea cu cânt duios, Unde sunt? Odinioară sub stejarii tăi măreți Găzduiai și dedeai umbră obosiților drumeți. Astăzi fiarele și moartea stăpânesc cuprinsul tău. Vânt cumplit de pustiire a trecut ca un duh rău Și te-ai stins. Al putrejunei vierme roase-a tale ramuri, Sub care prielnic dat-ai adăpost atâtor neamuri!... Totul îi azi din rădăcină până-n vârf, din miez în coajă Putregai...     Ba nu! Deodată se ridică ca prin vrajă Dintr-un colț obscur de codru, de sub vreascuri, un vlăstar, Ce văzând cu ochii crește, crește... iată-l nalt stejar... Ridicându-și a lui ramuri sus, deasupra codrului. Și un glas atunci puternic s-auzi din vârful lui Răsunând: ...

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ...

 

Dimitrie Anghel - Arivistul

... titlul "Reflexiile unui poet", în Tribuna [Arad], XV, 74, 1 [14], apr. 1911, p. 1—2. Arivistul e un om care nu pierde nici o ocazie pentru a se manifesta. El se pleacă, se multiplică, șerpuiește, ciulește urechea ici să asculte, prinde o vorbă pe care o reține, căci ...

 

Gheorghe Asachi - Albina și trântorul

Gheorghe Asachi - Albina şi trântorul Albina și trântorul de Gheorghe Asachi În ocazia publicărei cei întâi gazete în limba patriei, întitulată Albina românească, la 1829' Trântorul Spune, spune, mică-Albină, Încotro mergi acum trează, Când a soarelul lumină Pe cest câmp, nu scânteiază? Încă tremură pe foaie În munți roua și prin râpe; Nu te temi să ți se moaie Delicatele aripe? Încă florile-nmiite, Stând în umbră tupilate, Țin închise și-nvălite Bobocelile plecate. De ce zbori ca o săgeată, Care aerul despică? D-unde vii tu mânecată Și-ncotro, Albino mică? Lină-i viața mea și bună, Fără multă osteneală; Cele care alți adună Prânz îmi dau, chivernisală. Așa trântorii urmară, Am trăit așa tot bine; Nu căra la alții ceară, Suge mierea ca și mine! Albina Zice-Albina-n repegiune: Lucru toate-nvinge-n lume; De voiești, zburând, ț-oi spune A mea sistemă și nume. Eu-s Albina românească, Al meu doru-i și-a mea lege, Pre câmpia pământească Din flori miere a culege. Ale mele surioare, Când abia se luminasă, Dulce pârgă de pe floare O cărau de mult acasă. Eu de farmăc amorțită Zăcui ...

 

Gheorghe Asachi - Cântecul plăieșului moldovan

Gheorghe Asachi - Cântecul plăieşului moldovan Cântecul plăieșului moldovan de Gheorghe Asachi La ocazia unei serbări naționale Frunza care crește verde N muntele Carpat A ei color nu-l va pierde, Deși-n iarnă-a dat. Din cea frunză mii cunune, Hai să țesem, hai, Pe români să încunune De pe șes și plai! Pin bătrân tot încă-i verde, Deși-n iarnă-a dat, A lui inimă n-o pierde De cându-i Carpat. Negru-i munte, verde-s salbe, Râul curge viu, Lui plăieș cu ițe albe Crește-un verde fiu. Între munți și codrul verde, De furtuni surpat, Plăieș român nu s-a pierde Cât va fi Carpat, Cât pre miel iubi-va oaie, Râul cât n-a sta, Cât de fluier și cimpoaie Doin-a

 

Gheorghe Asachi - Musca și carul

Gheorghe Asachi - Musca şi carul Musca și carul de Gheorghe Asachi La ocazia compunerei Regulamentului organic București, 1830 La amiază, pe căldură, Se urcau pe drum la munte Șase harnici cai de frunte Înhămați la o trăsură. Spre-a o face mai ușoară, Toți drumeții se coboară; Caii însă asudau, Opinteau și iar mai stau, Când o muscă foarte iute Au venit să le agiute. Bâzâind pe ii îndeamnă Și prin aer drum l însamnă; Unde coama nu agiunge Pe rând caii tot împunge. Carul dacă naintează, Crede că-nsași ea l-au tras, Și-nmândrită-apoi s-așază Cărăușului pe nas. Iar de stă la vre o râpă, Musca-atunci se face foc: Zboară,-mpunge,-njură, țipă Că stau roatele pe loc, Ca bătrânul capitan, Ce în cruntă bătălie Cătră un asalt îmbie Pe aprodu al său oștean. Mai oftează musca mică Că povara nu-i rădică Și că dintre călători Nu-i dă nime agiutori, Dar l-a sa bâzâitură Nici pic caii iau aminte, Ci pășind tot înainte Suie-n deal cea grea trăsură. Atunci musca, stând, li zice: Să ne răsuflăm aice Dup-atâta osteneală! Ș-apoi fără de sfială Li ...

 

Gheorghe Asachi - Pleiada

Gheorghe Asachi - Pleiada Pleiada de Gheorghe Asachi Odă cătră poeții români. La ocazia publicărei Pleiadei politice a d. Constantin Negruzzi, unde era trecut, între alți poeți iluștri, și numele lui Gh. Asachi [1] În a cerului tărie șase stele scânteiază Ș-între cele fără număr răspândesc mai viu lucor, Precum soarele pământul ele mintea luminează Cu cea rază ce purcede de l-al lumei Urzitor. Acolo petrec în faimă geniile fericite, Care sunt de a lor muză nemurirei consfințite. Nu averea, nici fortuna, nu drit moștenit-au nume După moarte deschid poarta la mausoleul stelit, Nici poate să înfrâneze pizmătara oarbă lume Zborul celui ce-n virtute, fiind în ea, a trăit. Pre poeta la luceferi duce-a geniei făclia, Entuziasmul l-aripează, cale-i face armonia. Acolo dintăi profeta, cântător de imne sânte, A depus antica harfă, mântuind pe Israil. De-acolo răsună încă înfocatele cuvinte A lui Omer, Oraț, Pindar, lui Ovid, Corneil, Virgil, Milton, Șiler și Petrarca de-colo pre oameni cheamă La virtute, l-amor nobil, și-s a tiranilor teamă. Voi, ce-n sân purtați pe-Apolon, patrioți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruOCAZIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruOCAZIE.

ÎNTOTDEAUNA

... ÎNTOTDEAÚNA adv . 1. În tot timpul , mereu , oricând . 2. De fiecare dată , în orice ocazie

 

CĂFTĂNI

... CĂFTĂNÍ , căftănesc , vb . IV . Tranz . 1. ( Înv . ) A numi pe cineva domn sau a - l așeza într - un rang de boierie ( ocazie

 

CAMILAFCĂ

CAMILÁFCĂ , camilafce , s . f . Potcap ( sau scufie ) acoperit cu un văl , de obicei negru , care atârnă pe spate , purtat de prelații și călugării ortodocși la anumite

 

COLIȚĂ

COLÍȚĂ , colițe , s . f . 1. Coală de carte sau de revistă , tipărită și fălțuită , înainte de a fi legată sau broșată ; fasciculă . 2. Mică coală de hârtie pe care sunt tipărite una sau mai multe mărci poștale și pe care se găsește o inscripție indicând ocazia cu care s - a lansat emisiunea respectivă . - Coală + suf . -

 

COROANĂ

COROÁNĂ , coroane , s . f . 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori și frunze , cu care se încununează capul ; cunună . 2. Podoabă de metal ( prețios ) , ornată cu pietre scumpe și purtată de monarhi la ocazii solemne ca semn al puterii lor ; p . anal . tiară papală . 3. Fig . Putere monarhică , suveranitate ; p . ext . persoană care deține această putere . 4. Unitate monetară în anumite țări . 5. Totalitatea crengilor unui arbore , ale unui arbust etc . 6. Partea superioară , vizibilă , a dintelui omului , care iese din gingie și este acoperită cu smalț . 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului . 8. Suprafață cuprinsă între două cercuri concentrice . 9. ( În sintagmele ) Coroană solară = regiune luminoasă în jurul soarelui , formată din stratul exterior și cel mai rarefiat al atmosferei solare , vizibilă cu ochiul liber în timpul unei eclipse totale de soare . Coroana boreală = Numele unei constelații ( circulare ) din emisfera boreală ; Hora . 10. Nume dat mai multor piese sau părți de piese mecanice , de lungime mică , având forma unui cilindru gol . 11. ( Muz . ) Semn pus deasupra unei note sau a unei pauze pentru a le prelungi valoarea ;

 

COSTUM

COSTÚM , costume , s . n . 1. Îmbrăcăminte bărbătească compusă din haină și pantaloni ( și din vestă ) . 2. ( Cu determinări ) Fel de îmbrăcăminte la anumite ocazii . 3. ( Cu determinări ) Fel de îmbrăcăminte caracteristică unui popor , unei regiuni , unei epoci etc . ;

 

DEFILA

DEFILÁ , defilez , vb . I . Intranz . ( Despre trupe sau despre o mulțime ) A trece în pas cadențat în coloană ( de marș ) prin față comandanților sau reprezentanților autorităților , pentru a da onorul , cu ocazia unei parade , a unei serbări sau a unei inspecții ; ( despre persoane , cortegii ) a trece în șir ( prin față

 

DIADEMĂ

DIADÉMĂ , diademe , s . f . Podoabă în formă de cunună făcută din metal prețios și împodobită cu pietre scumpe , purtată pe cap de suverani , de unii reprezentanți ai bisericii și , în reprezentările plastice , de anumite divinități ; podoabă făcută din diverse materiale și purtată de femei pe frunte , la numite ocazii . [ Pr . : - di - a - ] [ Var . : ( înv . ) : diadém s .

 

EXCURS

EXCÚRS , excursuri , s . n . ( Livr . ) 1. Abatere , deviere de la subiect pentru a lămuri o problemă secundară ; digresiune . 2. Dizertație sub formă de digresiune , făcută cu ocazia comentării unui pasaj dintr - un autor (

 

FI

FI , sunt , vb . IV . Intranz . A. ( Verb predicativ ) 1. A exista , a avea ființă . A fi sau a nu fi . 2. A se afla , a se găsi într - un anumit loc , la o anumită persoană . Cine - i acolo ? 3. A trăi , a viețui , a o duce ; ( despre lucruri , situații , acțiuni etc . ) a dura , a dăinui , a ține . Vechi obiceiuri care sunt și astăzi . 4. A se îndeplini , a se întâmpla , a se petrece , a avea loc . Mi - a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit cu dativul ; împreună cu un nume predicativ , exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...