Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCORONA, ÎNCORONAT, CORONIȚĂ, CUNUNĂ, TIARĂ, ÎNCUNUNA, AEROTAXAȚIE, ARBORE, ARBUST, CENUȘAR ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului COROANĂ: COROANA.

 

COROANĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COROÁNĂ, coroane, s.f. 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori și frunze, cu care se încununează capul; cunună. ** Fig. Încununare. ** Cunună de flori sau de frunze (naturale sau artificiale) care se depune ca omagiu la mormântul cuiva. 2. Podoabă de metal (prețios), ornată cu pietre scumpe și purtată de monarhi la ocazii solemne ca semn al puterii lor; p.anal. tiară papală. ** Semn distinctiv imprimat, desenat sau brodat în formă de coroană (1) pe stemele și pe blazoanele familiilor imperiale, regale sau senioriale. 3. Fig. Putere monarhică, suveranitate; p.ext. persoană care deține această putere. 4. Unitate monetară în anumite țări. 5. Totalitatea crengilor unui arbore, ale unui arbust etc. 6. Partea superioară, vizibilă, a dintelui omului, care iese din gingie și este acoperită cu smalț. ** Îmbrăcăminte de metal, de porțelan, de acrilat etc. cu care se acoperă un dinte sau o măsea cariată. 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului. 8. Suprafață cuprinsă între două cercuri concentrice. 9. (În sintagmele) Coroană solară = regiune luminoasă în jurul soarelui, formată din stratul exterior și cel mai rarefiat al atmosferei solare, vizibilă cu ochiul liber în timpul unei eclipse totale de soare. Coroana boreală = Numele unei constelații (circulare) din emisfera boreală; Hora. 10. Nume dat mai multor piese sau părți de piese mecanice, de lungime mică, având forma unui cilindru gol. 11. (Muz.) Semn pus deasupra unei note sau a unei pauze pentru a le prelungi valoarea; fermata. - Din lat. corona.

Sursa : DEX '98

 

COROÁNĂ s. v. bibilică, coamă, creastă, culme, domnie, monarhie.

Sursa : sinonime

 

COROÁNĂ s. 1. diademă, (înv.) cerc, cunună. (Domnitor cu \~ pe cap.) 2. v. cunună. (O \~ de flori pe cap.) 3. (MUZ.) fermată. 4. (ASTRON.) co-roana-boreală = (pop.) hora (art.), casa-cu-ograda, roata-stelelor.

Sursa : sinonime

 

coroánă s. f., g.-d. art. coroánei; pl. coroáne

Sursa : ortografic

 

COROÁN//Ă \~e f. 1) Cerc împletit din flori sau frunze, care serveşte drept podoabă pentru cap. 2) Cunună de flori care se pune la mormântul cuiva. 3) Podoabă în formă de cerc, făcută din metal prețios, împodobită cu pietre scumpe și purtată pe cap de monarhi, ca semn al demnității lor. 4) fig. Formă monarhică de guvernământ; monarhie. 5) Totalitate a ramurilor unui copac. 6) Partea vizibilă a dintelui la om. 7) Înveliș de metal sau din alt material, în care se îmbracă un dinte cariat după ce a fost tratat. 8) Marginea superioară a copitei la cal. 9) mat. Suprafața cuprinsă între două cercuri concentrice. 10) (în unele țări) Unitate monetară. 11) : \~ solară partea exterioară incandescentă a Soarelui, care se vede ca o aureolă în timpul eclipselor totale. 12) : \~ boreală constelație din emisfera nordică. /<lat. corona

Sursa : NODEX

 

COROÁNĂ, coroáne, s.f. 4. Unitate monetară în Cehia, Danemarca, Estonia, Islanda, Norvegia, Slovacia și Suedia. (ceh, slovac. koruna < lat. cor?na = coroană; sued. krona < v. sued. kr?na < germ de jos medie kr?ne, kr?ne < lat. cor?na = coroană; isl. króna, dan., norv. krone < v. norv. kr?na < germ de jos medie kr?ne, kr?ne < lat. cor?na = coroană; est. kroon < germ. Krone < germ. de sus medie kr?n, kr?ne < v. germ. de sus kor?na < lat. cor?na = coroană (de la coroana imprimată pe monedă)) [și AHDEL]

Sursa : neoficial

 

coroánă (-ne), s.f. - Podoabă pentru cap în formă de cerc, cunună. - Var. (înv.) coronă. Lat. corona (sec. XVII). Este dublet al lui cunună. Este posibil fi intrat în rom. indirect, cf. ngr. ??????, mag. korona, bg., pol., rus. korona. - Der. (în)corona, vb. (a pune coroana), sec. XVII; coronație, s.f. (înv., încoronare); coronament, s.n. (cornișă), din fr. couronnement; coroniște, s.f. (plantă, Coronilla varia).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOROANĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 129 pentruCOROANĂ.

Alexandru Macedonski - Rondelul coroanelor nepieritoare

Alexandru Macedonski - Rondelul coroanelor nepieritoare Rondelul coroanelor nepieritoare de Alexandru Macedonski Coroane-n veci nepieritoare Dintre frunzișurile mari Ale bătrânilor stejari Mi-așterne umbra sub picioare. Ducându-mi pașii solitari, Pe sub pădurea cântătoare, Coroane-n veci nepieritoare Simt în frunzișurile mari. Aleea e-n apus de soare. -- Se urcă flacări tot mai tari, Și se răsfrâng, scânteietoare, Printre copacii seculari, Coroane-n veci

 

Dimitrie Anghel - Dantura

Dimitrie Anghel - Dantura Dantura de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1046, 14 nov. 1911, p. 1. A moșteni implică un cadavru, evocă un catafalc, făclii aprinse care ard și flutură, coroane și discursuri de multe ori ; și cu toate acestea, ce dulce lucru e a moșteni. Ce voluptate e să te găsești stăpîn pe un lucru de-a gata muncit, să devii proprietar în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, să muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terța rima)

... valea lăcrimoasă; Apocaliptica, Sânta Cetate A lumii nouă splende radioasă De speranță, d-amor, de libertate; Încinge muri ne-nvinși de adamante, Se coroană de turre nestemate, Nalță coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul străluce. Rubin, safir, smarald, iacint, brillante Țin unghiuri, fundament ce le produce. Râul ...

 

Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite

Ion Luca Caragiale - Educaţiunea sentimentală la vite Educațiunea sentimentală la vite de Ion Luca Caragiale Gazetele toate ne-au povestit minuni despre expoziția de vite care s-a ținut zilele trecute la domeniul Cocioc, nume vestit pentru crema, laptele bătut, coșulețele, ștreangurile și sforicelele sale. Cu drept cuvânt, gazetele au adus și de astă dată laude administratorului domenielor coroanei, onor d. I. Kalinderu, pentru patriotismul cu care d-sa se sacrifică pentru îmbunătățirea producțiunilor diverse ale acelor domenie. Expoziția de vite de la Cocioc a dovedit o dată mai mult că, cu metodă științifică și cu stăruință, se pot obține și la noi dobitoace bine cultivate, cu instrucțiune și educațiune raționale. Până unde a putut merge omul cu știința în cultura vitelor, se va vedea mai la vale dintr-un singur exemplu, pe care probabil nu l-a aflat nici o altă gazetă înaintea noastră; căci, dacă l-ar fi aflat, n-ar-fi lipsit să ne ia înainte și să aducă laudele pe cari noi ne simțim datori a le aduce d-lui administrator al domenielor coroanei. Dar să nu fim adulatori cu un bărbat, care nu poate ...

 

Mihai Eminescu - Strigoii

... de nemișcată, Dar ochii-i ard în friguri și buza-i sângerată, Pe inima sa poartă de-atunci o neagră pată, Iară pe frunte poartă coroană de oțel. De-atunci în haina morții el și-a-mbrăcat viața, Îi plac adânce cânturi, ca glasuri de furtună; Ades călare pleacă ...

 

Mihai Eminescu - Odin și poetul

... de granit, cu turnuri gote, Cetatea-mi veche Sarmisegetuza?" ­ ,,Nicicum, o, Decebal. O văd Pentru întâia dată acum înălțată Prin părul tău ca o coroană mândră, Lucrată-n pietre scumpe ca-n granit." ­ ,,Dară urmașii acelor romani?" ­ ,,Ce să vorbesc de ei? Toți oamenii Pigmei sunt azi pe ... O închinare l-a tale picioare Mici, dulci și albe. O, Odin, Pune-i un sceptru-n mână, sceptrul mării, Pe fruntea ei coroană pune, mare, De diamante, umede, topite În strălucirea lor cea înfocată, Căci ea-i regina frumuseții ­ a lumii. Ea capu-și rezemă ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Aș pune cruce sărăciei

Ştefan Octavian Iosif - Aş pune cruce sărăciei Aș pune cruce sărăciei mele De-aș fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și coroane, De-aș ști clavir, vioară ca, prin ele, Să desfătez boierii-n cafenele Ori să culeg aplauze-n saloane. Nu-mi va zâmbi norocul niciodată: Pe lume tu mi-ești singurul tezaur, Tu, artă fără pâine, poezie! Și, ah! când alți petrec și se desfată, Când vinul spumegă-n pahare de-aur, Eu însetez, ori beau — pe

 

Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Pan

Ştefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Pan Cîntecul lui Pan de Gottfried Keller , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , an. III, nr. 39, 26 septembrie 1904 Brațe-n brațe stau stejarii în pădurea seculară. Azi, fiind cu voie bună, vechiul cîntec și-l cîntară. A-nceput departe-n margeni cel mai tînăr să s-alinte Și un freamăt și un clatin s-au pornit apoi-nainte : Alerga un vajnic ropot, se umflau bogate valuri, Și vîrtejul printre vîrfuri se rostogoli pe dealuri. Iar acum cînta-n coroane, șuiera-n văzduh furtuna,  Pînă-n rădăcini de-a valma duduia trosnind într-una. Cînd și cînd huia stejarul cel mai nalt din creștet, falnic Codru-n cor întreg pe urmă răspundea vuind năvalnic ! Mîndru joc era, asemeni unei mări cînd se revarsă, Albă se bătea-n sclipire frunza spre nord-est întoarsă. Tata Pan făcea doar însuși vechea ceteră să sune, Învățînd copiii, codri, melodiile, străbune. Și din cele șapte tonuri ce cuprind în ele toate Cîntecele, vechiul meșter ce minuni de cîntec scoate ! Tinerii poeți și cintezi stau și-ascultă în tăcere ; Pitulați în tufe dese sorb cîntarea cu

 

Ștefan Octavian Iosif - Craiul ielelor

... cu ochiul deștept. — Copile, tu tremuri; ți-e frică; ce ai? — Nu vezi, tată dragă, pe-al ielelor crai, Cu lunga lui coadă, coroană purtând? — Copile, e ceață purtată de vânt. "O, dragă copile, o, vin ca să-ți fac La jocuri frumoase, să-ți fie pe plac ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Mănușa (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul balcon, Cunună de mândre femei. Și la un semn s-a deschis colivia, Și grav, în arenă, un leu Își poartă mândria Și caută mut, de jur împrejur, Căscând fioros. Își scutură coama-ncurcată Și se încovoaie o dată, Apoi se culcă jos. Și regele dă un semn iară, Și prin poarta cealaltă Un tigru sălbatic saltă. Cum vede pe leu, răcnește Și în cerc, fricos, îl înconjoară Cu limba-ncordată-n afară, Cu coada vâlvoi Și sforăie turbat, furios Și mârăie dârz, apoi Se culcă alăturea, jos. Și craiul mai dă un semnal, Și pe două guri colivia Stupește doi leoparzi deodată. Ei cad furtunatici, cu lăcomia De luptă-ndrăzneață, Pe tigru năval, Acesta turbat îi înhață Cu laba-ncruntată, Dar leul în sus Se-nalță urlând, și toți s-au supus. Și tac îmbufnate, În cerc întinse, De setea sângelui aprinse Felinele înfricoșate. Atunci, din balcon Cade-o mănușă din mâini ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Visează codrul

... ce blestem divin voiește Să rumpă farmecul visării ?...       Ce vuiet surd se-nalță, crește, Amenințînd din răsărituri ?... Deodată-și zguduie bătrînul       Din somn puternica-i coroană ! De plîns amar, de hohot jalnic       Huiește antica poiană : Călări pe cai sirepi, sălbatici,       Punîndu-i visele pe goană, Vin barbarii-n potop năvalnic ! Și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOROANĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentruCOROANĂ.

ÎNCORONA

... ÎNCORONÁ , încoronez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( - și ) pune coroană de monarh ; p . ext . a deveni sau a învesti pe cineva monarh . 2. Tranz . A împodobi cu ceva ( în ...

 

ÎNCORONAT

... ÎNCORONÁT , - Ă , încoronați , - te , adj . Care are coroană , cu coroană

 

CORONIȚĂ

... CORONÍȚĂ , coronițe , s . f . Diminutiv al lui coroană ( 1 ) . - Coroană

 

CUNUNĂ

... CUNÚNĂ , cununi , s . f . 1. Împletitură în formă circulară , făcută din flori , frunze sau ramuri ( care se pune pe cap ) . 2. Coroană care se acorda în antichitate învingătorilor ( în război și la concursurile sportive sau literare ) . 3. Coroană care se așază pe capul celor care se căsătoresc după ritualul religios . 4. Funie , împletitură de ceapă , de usturoi etc . 5. Grindă principală cu care ...

 

TIARĂ

... TIÁRĂ , tiare , s . f . 1. Coroană purtată de către regii vechilor perși și de către conducătorii altor popoare orientale . 2. Mitră papală formată din trei coroane suprapuse , decorate cu flori de ...

 

ÎNCUNUNA

... de omagiu , de înălțare la o demnitate etc . , a încorona ; p . ext . a așeza un obiect deasupra altuia în chip de coroană

 

AEROTAXAȚIE

AEROTAXÁȚIE , aerotaxații , s . f . Merodă pentru determinarea speciilor de arbori , a înălțimii , a diametrului coroanei etc . prin observare directă sau prin intermediul fotogramelor . [ Pr . : a - e - ] - Aero - +

 

ARBORE

... arbori , s . m . 1. Nume generic pentru orice plantă cu trunchi înalt și puternic , lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană ; copac ; p . restr . pom . 2. Organ de mașină care primește și transmite o mișcare prin rotația în jurul axei sale . 3. ( Mar . ; în sintagma ) Arbore ...

 

ARBUST

... ARBÚST , arbuști , s . m . Plantă lemnoasă mai mică decât arborele , care se ramifică de la rădăcină în formă de tufă și nu formează o coroană

 

CENUȘAR

... persoane incinerate ; urnă cinerară . II. S . m . ( Înv . și ir . ) Scriitor de cancelarie , copist ( prost ) . III. S . m . Arbore ornamental originar din China , înalt , cu coroană

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...