Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PROSPĂTURĂ, PROSPEȚEL, PROSPEȚIME, ÎMPROSPĂTA, ABATOR, AERISI, BRÂNZOAICĂ, BRADT, COMPOT, CRUDITATE, CUMARINĂ ... Mai multe din DEX...

PROASPĂT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROÁSPĂT, -Ă, proaspeți, -te, adj. (Despre alimente sau produse alimentare) Pregătit sau recoltat recent; p. ext. care n-a fost supus unui procedeu de conservare. ** (Despre plante) Cules, rupt de curând; neofilit. 2. Fig. Tânăr, fraged. ** Care are sau care păstrează calități de strălucire, de vitalitate, de tinerețe, care exprimă tinerețe, sănătate etc. 3. Care există sau a luat ființă de puțină vreme, care a fost făcut, creat etc. de curând; de dată recentă, nou. * Loc. adv. (Reg.) Din proaspăt = de curând. ** (Despre oameni) Care se află într-o anumită situație sau care are o calitate de puțină vreme. ** Care își păstrează noutatea; viu, actual. 4. (Despre aer) Neviciat, curat. ** (Despre apă) Adus de curând de la sursă, bun de băut; p. ext. rece. 5. Fig. Curat, pur, neîntinat. 6. Cu forțe noi; odihnit. - Din gr. prósfatos.

Sursa : DEX '98

 

Proaspătstătut, vechi

Sursa : antonime

 

PROÁSPĂT adj. v. nou, odihnit, recent, repauzat.

Sursa : sinonime

 

PROÁSPĂT adj. 1. (reg.) verde. (Pește \~.) 2. cald. (Pâine \~.) 3. moale, (reg.) puhav. (Cozonac \~.) 4. v. dulce. 5. rece. (A băut un pahar cu apă \~.) 6. v. neofilit. 7. v. curat. 8. actual, viu. (O amintire mereu \~.)

Sursa : sinonime

 

proáspăt adj. m., pl. proáspeți; f. sg. proáspătă, pl. proáspete

Sursa : ortografic

 

PROÁSP//ĂT \~ătă (\~eți, \~ete) 1) (despre alimente, fructe, legume) Care este făcut, dobândit sau recoltat de curând; care n-a fost conservat. Pește \~. 2) (despre plante) Care este rupt de curând; neofilit. Legume \~ete. 3) (despre apa de băut) Care a fost adusă de curând de la sursă (de la fântână, izvor etc.). 4) (despre aer) Care este lipsit de impurități; curat. 5) fig. Care este foarte tânăr; fraged. 6) Care a apărut de curând; care durează de puțină vreme; recent; nou. Informații \~ete. 7) (despre persoane) Care a fost numit de curând într-un post. Ministru \~. 8) Care a căpătat forțe noi; reconfortat; odihnit. /prósphatos

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPROASPĂT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentruPROASPĂT.

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

... de toți tinerii, iese condusă până la caretă de băcan, care-i zice: - Sărut mâna, madam X... sărut mâna: nu ne uitați... avem totdeauna lucru proaspăt; imposibil să găsiți în altă parte. Careta a plecat. Băcanul, frecându-și mâinile, se întoarce înăuntru și, pe când băieții încarcă în coșuri ...

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

... si trăsnind, înjugînd toți boii pe care-i avea la îndemînă, ieșea cu ele pe lanuri. Neagră, proaspătă și adîncă, arătura sporea ca prin farmec, proaspăt mirosul pămîntului răscolit se împrăștia pe urma cuțitelor biruitoare, cînd era vorba de arat; ori blondă, ca o pleată bogată, se pleca holda, așezîndu-și ...

 

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește, din ce colț îl poftește cu atâta stăruință la dânsa? A! uite-o colo, pe farfurie. Dacă-ar îndrăzni! Dar cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia? Pe ...

 

Paul Zarifopol - Popi

... Spyros pe loc se preface în scârbă, când află că femeia e gunaristă, și dezgustat îi întoarce spatele zbierând: Zito Venizelos! În 1862, Emile Gebhart, proaspăt sosit în capitala Greciei ca elev al școlii franceze din Atena, dă peste o revoluție răsturnarea regelui Oton. Zito i Elefteria! Zito i Dimocratia! Muzici ...

 

Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie

... Vrăjită de iubirea-i castă, Își cîntă dorul la fereastră, În ceasuri de singurătate visînd subt cerul înstelat; Precum un licurici spre seară, cînd roua proaspăt-a căzut, Cu licăritul lui eteric Atrage ochii-n întuneric, Dar, adumbrit de flori și ierburi, rămîne totuși nevăzut; Precum, în adieri ușoare ...

 

Alecu Donici - Braminul

... post Braminul meu la slujbă, hrănit cu totul prost, Socoate cum s-o deie Ceva la fruptișor Și-i vine-n gând să ieie Un proaspăt oușor Și să-l cam învârtească la para lumânării. Urmând aceasta, iată pe ușile cămării Păstorul se ivește: — Ce faci, cinstite frate? De ce ...

 

Alexandru Vlahuță - Păcatul

... nici odihnă, Când n-avea a se teme de zile amărâte, Când roabă-i era lumea și el domnea în tihnă. Pământul, încă proaspăt, pătatu-s-a de sânge Când lumea era largă și oamenii puțini, Când nimenea, sub soare, n-avea de ce se plânge, Când ...

 

Alexandru Vlahuță - Supt legea tunului

Alexandru Vlahuţă - Supt legea tunului Supt legea tunului de Alexandru Vlahuță I Ard, zi și noapte, marile furnale, În vastele uzine ale morții. Din mii de coșuri funerare torții Se-nalță limbi de flăcări infernale, Ce spun că toate-s șubrede pe lume, Că vremea-și sparge formele ei goale, Dând celui tare dreptul să se scoale Asupra celui slab și să-l zugrume. Se prăbușesc cetăți, credinți și pravili, Ce ni le-nchipuiam nestrămutate: Un vânt turbat asupra lumii bate, Pieire e, și rupte-s orice stavili... II Ce tristă și amară-nvățătură Din viforul acesta se ridică! Iar vei trăi, sărmane om, în frică, Iar te-a supus întunecata ură. Popoarele-nvrăjbite între ele Vor sta de-acum, ca fiarele, la pândă, Sub veșnica-narmărilor osândă, Cătând unul pe altul să se-nșele. Căci răni adânci, în veci nevindecate, Vor sângera-n tăcerea așteptării; Copii crescuți în setea răzbunării Vor duce-n luptă proaspete armate, Și iarăși vor acoperi pământul Mormanele de morți și de ruine, Și toat-a lumii trudă spre mai bine Ca pulberea va risipi-o vântul... III Lanț ruginit, verigă cu verigă, Iubirea dintre oameni se desface: Când fiara ...

 

Alexandru Vlahuță - Valuri

Alexandru Vlahuţă - Valuri Valuri de Alexandru Vlahuță Visând împăratul să rupă hotarele ce-l îngrădeau, Și marea-i putere s-o-ntindă pe-ntregul pământ și pe mări, Tărie de vifor pusese în sufletul oștilor lui, Ca nici un vrăjmaș să mai poată cu armele-a-i sta împotrivă; Iar ochii de fiară flămândă rotindu-și-i peste cuprinsuri, Vedea cum noroadele toate în cale-i se pleacă-ngrozite, Vedea cum cetăți întărite, palate de piatră și domuri, Cu vâlva atâtor coroane, ca pleava se spulberă-n vânt. Ș-a fost un blestem pe ursita sărmanelor neamuri de-atunci, Că-n scrum și-au văzut prefăcută întreaga lor muncă de veacuri. Scrâșnind luptătorii, în iureș, ca iarba sub coasă cădeau, Năprasnic vârtejul pieirii din țară în țară trecea În urmă-i coloane de flăcări zbucneau din cetăți năruite Și-n vuietul crâncen al morții, sub negrele stoluri de corbi, Trufaș, împăratul călare, cu rânjet privindu-și isprava, Prin râuri de lacrimi și sânge, pe punte de leșuri trecea. Dar iată că tocmai în ceasul când brațele sta să-și întindă, Pământul întreg să-l cuprindă, un răcnet de leu, din adâncul Sălbaticei Asii, îi spune ...

 

Alexei Mateevici - Hristos au înviat

Alexei Mateevici - Hristos au înviat Hristos au înviat de Alexei Mateevici Se așternuse piatra pe proaspătul mormânt Și noaptea coborâse, acoperind cetatea. Se liniștise neamul vânzării. Pe pământ Era o taină mare... minune-apropiată. Au stat tăcuți de pază cei doi ostași străjari Ne-atinși de măreția adâncurilor firii, Nepresimțind venirea minunii celei mari Ce-avea să schimbe fața și rostul omenirii. Și iată miezul nopții, de stele-mpodobit; Un tunet lung s-aude, pământu-n el vuiește, Adânci puteri îl mișcă, izbindu-l. Zguduit, Mormântul se deschide: scriptura se-mplinește. Lumini lucesc la gura mormântului deschis, Întunecimea piere o clipă-n toată firea... Hristos învie!... Paznici, să fie vouă vis, Lumina vă orbește, v-a înlemnit uimirea! Lumină din lumina cerescului cuprins Lucește-acum pe chipu-i, Îl-nalță biruința. Și, lepădând pământul, îi lasă foc nestins Pe calea mântuirii: nădejdea și credința. Cu moartea Sa, pe cruce murind nevinovat, Ne-au dat El nouă pildă a marii jertfi de Sine, Cu moartea Sa pe moarte călcând au înviat Spre învierea vieții în faptele de bine. Cântați cu bucurie acelui Ce-au scăpat Pe om și omenirea de moarte sufletească. Îi Paștele! Viață! Hristos ...

 

Anton Pann - Planul simigiului

Anton Pann - Planul simigiului Planul simigiului de Anton Pann Un simigiu oarecând     Covrigi, simiți încărcând, A umblat din sat în sat     Și schimbând, pe oau i-au dat: Deci tabla-n cap dacă ia     Cu acele oau pe ea, Se întorcea la oraș     Ca și un negustoraș. Dar pe drum când să ducea,     Se gândea și plan făcea: „Cum sunt - zise - aste oau,     Tot bune, proaspete, nuoau, Care-s cinci sute, să zic,     De vor prisosi, nu stric, D-oi sta la cloșci să le pui,     Tot oul o să-mi dea pui. Să zic acum c-a crescut     Și găini mari s-au făcut, Aste-ntr-o zi peste tot     Cinci sute de oau îmi scot. Să le vânz ca un sărac,     Ceva părăluțe fac. Cinci sute de găini dar,     Clocind o să-mi dea pui iar, Fiecare douăzeci.     Ho! ho! Stane, unde pleci? Stăi să vedem câte fac,     Apoi cum o să mă-mbrac! Socoteală prea nu au,     Cinci sute de cloșci îmi dau O sută de sute-n cap     Hait! de sărăcie scap.â€� Când zise „haitâ€�, bucurat,     Își uită că e-ncărcat. Și sărind sus ca un țap,     Dete ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPROASPĂT

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruPROASPĂT.

Numeri Capitol 6

Numeri Capitol 6 Numeri 5 Numeri Capitol 6 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd un bărbat sau o femeie se va despărți de ceilalți, făcînd o juruință de nazireat1, ca să se închine Domnului, 3 să se ferească de vin și de băutură îmbătătoare; să nu bea nici oțet făcut din vin, nici oțet făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nicio băutură stoarsă din struguri, și să nu mănînce struguri proaspeți nici uscați. 4 În tot timpul nazireatului lui, să nu mănînce nimic care vine din viță, dela sîmburi pînă la pielița strugurelui. 5 În tot timpul nazireatului, briciul să nu treacă pe capul lui; pînă la împlinirea zilelor pentru cari s`a închinat Domnului, va fi sfînt; să-și lase părul să crească în voie. 6 În tot timpul cît s`a făgăduit Domnului prin jurămînt, să nu se apropie de un mort; 7 să nu se pîngărească nici la moartea tatălui său, nici a mamei sale, nici a fratelui său, nici a sorei sale, căci poartă pe cap închinarea ...

 

Psalmii Capitol 92

... iată vrăjmașii Tăi pier: toți cei ce fac răul sînt risipiți. 10 Dar mie, Tu-mi dai puterea bivolului, și m`ai stropit cu untdelemn proaspăt. 11 Ochiul meu își vede împlinită dorința față de vrăjmașii mei, și urechea mea aude împlinirea dorinței mele față de protivnicii mei cei răi. 12 ...

 

Proverbele Capitol 25

Proverbele Capitol 25 Proverbele 24 Proverbele Capitol 25 1 Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. - 2 Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraților stă în cercetarea lucrurilor. - 3 Înălțimea cerurilor, adîncimea pămîntului, și inima împăraților sînt nepătrunse. - 4 Scoate zgura din argint, și argintarul va face din el un vas ales. 5 Scoate și pe cel rău dinaintea împăratului, și scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. - 6 Nu te făli înaintea împăratului, și nu lua locul celor mari; 7 căci este mai bine să ți se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ți -l văd ochii. - 8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu știi ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. - 9 Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia, 10 ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de rușine, și să-ți iasă nume rău care să nu se mai șteargă. - 11 Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca niște mere de aur într`un ...

 

Ieremia Capitol 18

Ieremia Capitol 18 Ieremia 17 Ieremia Capitol 18 1 Cuvîntul vorbit de Ieremia din partea Domnului și care sună astfel: 2 ,,Scoală-te și pogoară-te în casa olarului; acolo te voi face să auzi cuvintele Mele!`` 3 Cînd m`am pogorît în casa olarului, iată că el lucra pe roată. 4 Vasul pe care -l făcea n`a izbutit, -cum se întîmplă cu lutul în mîna olarului. Atunci el a făcut un alt vas, cum i -a plăcut lui să -l facă. 5 Și Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 6 ,,Nu pot Eu să fac cu voi ca olarul acesta casă a lui Israel? zice Domnul. Iată, cum este lutul în mîna olarului, așa sînteți voi în mîna Mea, casă a lui Israel! 7 Deodată zic despre un neam, despre o împărăție, că -l voi smulge, că -l voi surpa, și că -l voi nimici. 8 dar dacă neamul acesta, despre care am vorbit astfel, se întoarce dela răutatea lui, atunci și Mie Îmi pare rău de răul pe care Îmi pusesem în gînd să i -l fac. 9 Tot așa însă, deodată zic despre ...

 

Ioel Capitol 2

... a îndurat de poporul Său. 19 Domnul a răspuns, și a zis poporului Său: ,,Iată, vă trimet grîu, must și untdelemn proaspăt, ca să vă săturați de ele, și nu vă voi mai face de ocară între neamuri. 20 Voi depărta dela voi pe vrăjmașul dela miază ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPROASPĂT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruPROASPĂT.

PROSPĂTURĂ

... PROSPĂTÚRĂ , prospături , s . f . ( Pop . ) Aliment proaspăt , marfă alimentară proaspătă . - Proaspăt

 

PROSPEȚEL

... PROSPEȚÉL , - EÁ , prospeței , - ele , adj . Diminitiv al lui proaspăt . - Proaspăt

 

PROSPEȚIME

... PROSPEȚÍME s . f . Calitatea de a fi sau de a părea proaspăt , nou , tânăr , viu , fraged etc . - Proaspăt

 

ÎMPROSPĂTA

... ÎMPROSPĂTÁ , împrospătez , vb . I . 1. Tranz . A face să fie din nou proaspăt

 

ABATOR

ABATÓR , abatoare , s . n . Ansamblu alcătuit din clădirile , instalațiile , terenul etc . unde se taie vitele destinate consumului și se prelucrează carnea

 

AERISI

... AERISÍ , aerisesc , vb . IV . Tranz . A lăsa să pătrundă aer ^1 ( 1 ) proaspăt

 

BRÂNZOAICĂ

BRÂNZOÁICĂ , brânzoaice , s . f . 1. Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit . 2. Mic calup de brânză proaspătă de vaci . - Brânză + suf . -

 

BRADT

BRADT s . n . Semifabricat obținut prin tocarea fină a cărnii proaspete de vită , folosit la fabricarea salamurilor . [ Pr . : brat ] - Cuv .

 

COMPOT

COMPÓT , compoturi , s . n . Produs alimentar preparat din fructe , proaspete sau uscate , fierte în apă cu

 

CRUDITATE

CRUDITÁTE , crudități , s . f . 1. Însușirea de a fi crud . 2. ( Concr . : la pl . ) Fructe , legume proaspete ,

 

CUMARINĂ

... CUMARÍNĂ , cumarine , s . f . Produs cristalin cu miros de fân proaspăt

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...