Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SILIT, SILITĂ, SILIȘTE, SILIRE, ÎNDEMNA, ALUNGA, CERCA, COMANDAMENT, CORVOADĂ, DEZARMA ... Mai multe din DEX...

SILI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SILÍ, silésc, vb. IV. 1. Tranz. A obliga (prin violență) pe cineva facă ceva; a constrânge, a forța. ** A determina, a convinge, a îndupleca. 2. Intranz. și refl. A da zor, a se grăbi. * Tranz. fact. Începu silească vitele. 3. Refl. și intranz. A-și da toată osteneala, a depune eforturi, a se strădui (pentru a realiza ceva). * Expr. (Refl.; reg.) A se sili într-o părere = a se gândi în mod permanent la ceva. - Din sl. siliti.

Sursa : DEX '98

 

SILÍ vb. v. asupri, batjocori, exploata, grăbi, iuți, împila, împovăra, năpăstui, necinsti, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, silui, tiraniza, urgisi, viola, zori.

Sursa : sinonime

 

SILÍ vb. 1. v. constrânge. 2. v. nevoi. 3. v. supune. 4. a condamna, a constrânge, a forța, a obliga, a osândi. (M-a \~ la inactivitate.) 5. v. reduce. 6. v. forța. 7. a se canoni, a se căzni, a se chinui, a se forța, a se frământa, a se munci, a se necăji, a se osteni, a se sforța, a se strădui, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (înv. și pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sârgui, (reg.) a se verpeli, (Mold.) a se strădănui, (înv.) a se învălui, a năsli, a (se) osârdnici, a (se) osârdui, a se volnici, (fig.) a se sfărâma. (Se \~ rezolve problema.) 8. a (se) lupta, a se sforța, a se strădui. (Se \~ împiedice răul.) 9. a căuta, a încerca, a se strădui, (pop.) a cerca, a se munci, a se osteni, a se trudi. (\~-te fii amabil.) 10. a se forța, a încerca, a se sforța, a se strădui. (Se \~ -i câștige bunăvoința.)

Sursa : sinonime

 

silí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. silésc, imperf. 3 sg. sileá; conj. prez. 3 sg. și pl. sileáscă

Sursa : ortografic

 

A SIL//Í \~ésc tranz. (ființe) A pune cu forța ( facă ceva); a forța; a constrânge; a obliga; a impune. /siliti

Sursa : NODEX

 

A SE SIL//Í \~ésc intranz. 1) pop. A acționa într-un tempo mai rapid; a se grăbi. 2) A depune un efort maxim; a acționa din răsputeri; a se forța. /siliti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSILI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 357 pentruSILI.

Cincinat Pavelescu - Vai, silit sunt...

Cincinat Pavelescu - Vai, silit sunt... Vai, silit sunt... de Cincinat Pavelescu Vai, silit sunt a deplânge Epigrama-ți de copil, Dovedind că tu-mi ești rudă Doar de sânge, nu de

 

Enache Gane - Visul lui Cupidon

Enache Gane - Visul lui Cupidon Visul lui Cupidon de Enache Gane Informații despre această ediție     Minerva (în o fecioară, fiind metamorfosită         Cu niște veșminte albe, peste tot împodobită),     Despre Capitol vinea, țiind în dreapta ei mînă         De niște spini înverziți, înpletită o cunună,     Și după ce au agiuns, cu un aer mult măreț         Lîngă dînsul cel smerit odată cel mai semeț,     L-au rădicat de o mînă, în picioare drept în sus         Ca unui erou spre cinste, în cap cununa i-au pus,     Asemănînd împletirea, atîtor nenorociri.         Ce au făcut prin a sale, cătră răle iscusiri.     Și luînd pe el de mînă, cu o multă sîlnicire         Prin prăpăstii, munți și dealuri, l-au purtat spre osîndire.     Apoi l-au dus prin orașă, oarecînd mai înflorite         Care de săltătici tigri le-au văzut el lăcuite     Și strălucirea zidirei în năruiri prefăcută         (Tristul sfîrșit care vine, după desfătare multă).     De acolo nu departe, la o hrubă agiungînd         Și cu mînie fecioara-ș, prin întuneric mergînd,     Au voit să-l părăsească precum el i-au fost lăsat         În întuneric palatul ca să rămîie uitat).     Dar rugîndu-se fecioarei, cu o așa tînguire         Care pornește pe pietre cătră o milostivire,     L- ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

... parte a Daciei, numai să fie bune, această foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în literatura noastră. O asemenea foaie ne vom sili ca să fie DACIA LITERARĂ; ne vom sili, pentru că nu avem sumeața pretenție să facem mai bine decât predecesorii noștri. Însă urmând unui drum bătut de dânșii, folosindu-ne de cercările și ... asemene plan, Dacia nu poate decât să fie bine primită de publicul cititor. Cât pentru ceea ce se atinge de datoriile redacției, noi ne vom sili ca moralul să fie pururea pentru noi o tablă de legi și scandalul o urâciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Prin articolul nostru din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea domnului contracciu al operei italiane; și fiindcă noi, mediocritățile literare, am contractat de mult timp urîtul obicei de a nu scri nimic fără a da și dovezi autentice, fortificarăm articolul nostru cu fapte reale cunoscute de tot publicul și cu dovezi luate chiar din contractul încheiat de domnul contracciu cu guvernul. Astfel dară credeam că domnul contracciu o să tacă, ca totdauna, și o să repareze în anul acesta aceea ce toată lumea știe că a greșit în anul trecut. Dar nu fu precum speram, căci dumnealui răspunse. Și ce răspuns? În loc să ne demonstreze nouă și publicului cititor că cele înșirate în articolul nostru sînt calomnii și neadevăruri, în loc să ne arate cu dovezi autentice că compania din anul trecut a fost compusă din artiști buni, iar nu nulități muzicale, precum am arătat noi, în loc să se silească cel puțin a demonstra că n-au silit pe abonați a plăti banii abonamentului ...

 

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ...

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița

Grigore Alexandrescu - Bistriţa Bistrița de Grigore Alexandrescu După o ședere de o zi și o noapte, plecând de la Mânăstirea Dintr-un Lemn și vizitând în treacăt un alt schit de maici, ce se cheamă Surpatele sosirăm pe la amiază la mănăstirea Bistrița. Barbu Craiovescu, banul Craiovei, și fratele său, vornicul Pârvu, începură zidirea acestei biserici în timpul domniei lui Mihnea cel Rău, la anul 1512. Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran. Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați care slujesc numai drept date cronologice la repedele curs al întâmplărilor omenești. Banul Barbu, vrăjmaș neîmpăcat al tuturor prinților ce se alegeau fără voia lui, goni asemenea și pe Vlad al VIII-lea, care se orânduise domn de Înalta Poartă, dar în sfârșit fu și el ucis de un capiciu-bassa turc ...

 

Grigore Alexandrescu - Lebăda și puii corbului

Grigore Alexandrescu - Lebăda şi puii corbului Lebăda și puii corbului de Grigore Alexandrescu Lebăda odată-aflase (Însă cum se întâmplase, Nu pot să vă dau cuvânt) Cum că într-un colț de lume, Într-un loc cu mare nume, Și pe un frumos pământ, Niște păsări osândite, Corbi de câțiva ani numite, În primejdie trăiesc. Lebedele au din fire O ciudată presimțire, Care este dar ceresc. Așa, să le izbăvească, Cu o râvnă părintească, Ea plecă până în zori. Ajungând într-o livede, În culcuș de vulpe vede Pui de corb nezburători, Care într-o vizuină Petrecea ca în grădină, De-a lor soartă mulțumiți. Pasărea cea albă-ndată Către dânșii se arată, Zice: "Puilor iubiți! Soarta voastră e de milă: Spuneți cum pe voi în silă Aici vulpea v-a adus?" Corbuleții în mirare Răspund iute, râzând tare: "Noi de voie ne-am supus. Vulpe ce e, nu știm spune, Decât că năravuri bune Acea damă arăta: Că avea coadă pe spate, C-al ei păr în galben bate Și că ochi lucioși purta. Ea când ne-a luat de-acasă, Ne-a spus că la a sa ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

... proștÄ­, ademenind pe ceÄ­ păcătoșÄ­ și silind pe ceÄ­ slabÄ­ va avea în cele din urmă mulțumirea de a vedea, cum Europa va sili pe RomânÄ­ să le dee Evreilor tĂ³te drepturile!? Nu, e maÄ­ cu minte Jidanul de cât ca să-și pĂ³tă face asemenea ilusiuni ...

 

Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil

Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil Un articol regretabil de Ion Luca Caragiale Amicul meu, d. C.R.-Motru, în tribuna noastră literară de ieri, sub titlul Un articol regretabil, a criticat tendința unor scriitori ai noștri cari, în lipsă de talent măcar mediocru, caută să facă senzație cu subiecte abracadabrante și mirobolante, atroci pe cât de revoltătoare, bizare pe cât de stranii, cum ar zice un alt amic al meu, d. Gion. D. Motru crede că un articol, o schiță, o nuvelă, nuveletă, nuvelică, fantazie sau chiar fantazioară, numai fantazistă să fie, fie măcar isterică, trebuie să stea dacă nu în deplină pace, măcar într-un cuviincios armistițiu cu morala. Mizericordie divină! cum ar exclama același amic Gion. Dar atunci, daca e vorba de teorie, d-ta, d-le Motru, ai pe a dumitale; Gion o are pe a lui; dar eu, eu cum rămân? Eu nu pot avea și eu pe a mea? Ba da, o am; și voi să o arăt. Mie nu-mi pasă, când e vorba de literatură, cum am avut onoarea a o spune și altă dată, de intenție, de tendență, de teză, de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSILI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentruSILI.

Exodul Capitol 6

... 5 Exodul Capitol 6 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Vei vedea acum ce voi face lui Faraon: o mînă puternică îl va sili să -i lase să plece; da, o mînă puternică îl va sili să -i izgonească din țara lui.`` 2 Dumnezeu a mai vorbit lui Moise, și i -a zis: ,,Eu sînt Domnul. 3 ...

 

Deuteronomul Capitol 15

Deuteronomul Capitol 15 Deuteronomul 14 Deuteronomul Capitol 15 1 La fiecare șapte ani, să dai iertare. 2 Și iată cum se va face iertarea. Cînd se va vesti iertarea în cinstea Domnului, orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său, să -i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său și pe fratele său să -i plătească datoria. 3 Vei putea să silești pe străin să-ți plătească; dar să ierți ce ai la fratele tău. 4 Totuș, la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va binecuvînta în țara pe care ți -o va da de moștenire Domnul, Dumnezeul tău; 5 numai să asculți de glasul Domnului, Dumnezeului tău, împlinind cu scumpătate toate aceste porunci pe cari ți le dau astăzi. 6 Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta, cum ți -a spus, așa încît vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut dela ele; tu vei stăpîni peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpîni peste tine. 7 Dacă va fi la tine vreun sărac dintre frații tăi, în vreuna din cetățile tale, în țara pe care ți -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ți împietrești inima ...

 

Ieremia Capitol 34

Ieremia Capitol 34 Ieremia 33 Ieremia Capitol 34 1 Iată cuvîntul spus lui Ieremia din partea Domnului, cînd Nebucadnețar, împăratul Babilonului, cu toată oștirea sa, și toate împărățiile pămîntului de supt stăpînirea lui, și toate popoarele, făceau război împotriva Ierusalimului și împotriva tuturor cetăților cari țineau de el: 2 ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Du-te de spune lui Zedechia, împăratul lui Iuda, și zi -i: ,Așa vorbește Domnul: ,Iată, dau cetatea aceasta în mînile împăratului Babilonului, și o va arde cu foc. 3 Și tu nu vei scăpa din mînile lui, ci vei fi luat și dat în mîna lui, vei da ochi cu împăratul Babilonului, el îți va vorbi gură către gură, și vei merge la Babilon. 4 Numai, ascultă Cuvîntul Domnului, Zedechia, împăratul lui Iuda! Așa vorbește Domnul despre tine: ,Nu vei muri ucis de sabie, 5 ci vei muri în pace: și cum au ars mirezme pentru părinții tăi, vechii împărați, cari au fost înaintea ta, tot așa vor arde și pentru tine, și te vor jăli, zicînd: ,Vai, doamne!` Căci Eu am rostit cuvîntul acesta, zice Domnul.`` 6 Proorocul Ieremia a spus toate aceste cuvinte lui Zedechia, împăratul lui Iuda, la ...

 

Galateni Capitol 2

Galateni Capitol 2 Galateni 1 Galateni Capitol 2 1 După patrusprezece ani, m`am suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba; și am luat cu mine și pe Tit. 2 M`am suit, în urma unei descoperiri, și le-am arătat Evanghelia, pe care o propovăduiesc eu între Neamuri, în deosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zădar. 3 Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era Grec, n`a fost silit să se taie împrejur, 4 din pricina fraților mincinoși, furișați și strecurați printre noi, ca să pîndească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu gînd să ne aducă la robie; 5 noi nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentruca adevărul Evangheliei să rămînă cu voi. 6 Cei ce sînt socotiți ca fiind ceva-orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la fața oamenilor-aceștia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adaus nimic. 7 Ba dimpotrivă, cînd au văzut că mie îmi fusese încredințată Evanghelia pentru cei netăiați împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredințată Evanghelia pentru cei tăiați ...

 

Genesa Capitol 33

... înaintea ta.`` 13 Iacov i -a răspuns: ,,Domnul meu vede că copiii sînt micșori, și am oi și vaci fătate; dacă le-am sili la drum o singură zi, toată turma va pieri. 14 Domnul meu s`o ia înaintea robului său; și eu voi veni încet pe urmă ...

 

Genesa Capitol 43

Genesa Capitol 43 Genesa 42 Genesa Capitol 43 1 Foametea bîntuia greu în țară. 2 Cînd au isprăvit de mîncat grîul, pe care -l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: ,,Duceți-vă iarăș, și cumpărați-ne ceva merinde.`` 3 Iuda i -a răspuns: ,,Omul acela ne -a spus curat: ,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi.` 4 Dacă vrei deci să trimeți pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî, și-ți vom cumpăra merinde. 5 Dar dacă nu vrei să -l trimeți, nu ne vom pogorî, căci omul acela ne -a spus: ,,Să nu-mi mai vedeți fața, dacă fratele vostru nu va fi cu voi!`` 6 Israel a zis atunci: ,,Pentruce mi-ați făcut un astfel de rău, și ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?`` 7 Ei au răspuns: ,,Omul acela ne -a întrebat despre noi și familia noastră, și a zis: ,Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?` Și noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: ,Aduceți pe fratele vostru?`` 8 ...

 

Genesa Capitol 47

Genesa Capitol 47 Genesa 46 Genesa Capitol 47 1 Iosif s`a dus să înștiințeze pe Faraon, și i -a spus: ,,Frații mei și tatăl meu au sosit din țara Canaan, cu oile și boii, și cu tot avutul lor; și sînt în ținutul Gosen.`` 2 A luat pe cinci din frații lui, și i -a adus înaintea lui Faraon. 3 Faraon a întrebat pe frații lui Iosif: ,,Cu ce vă îndeletniciți?`` Ei au răspuns lui Faraon: ,,Robii tăi sînt păstori, cum erau și părinții noștri.`` 4 Și au mai zis lui Faraon: ,,Noi am venit ca să locuim o vreme aici în țară, pentrucă nu mai este pășune pentru oile robilor tăi, și este o mare foamete în țara Canaanului; îngăduie dar robilor tăi să locuiască în ținutul Gosen.`` 5 Faraon a zis lui Iosif: ,,Tatăl tău și frații tăi au venit la tine. 6 Țara Egiptului este deschisă înaintea ta; așează pe tatăl tău și pe frații tăi în cea mai bună parte a țării. Să locuiască în ținutul Gosen; și dacă găsești printre ei oameni destoinici, pune -i în fruntea turmelor mele.`` ...

 

Exodul Capitol 1

Exodul Capitol 1 Genesa 50 Exodul Capitol 1 1 Iată numele fiilor lui Israel, intrați în Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui: 2 Ruben, Simeon, Levi, Iuda, 3 Isahar, Zabulon, Beniamin, 4 Dan, Neftali, Gad și Așer. 5 Sufletele ieșite din coapsele lui Iacov erau șaptezeci de toate. Iosif era atunci în Egipt. 6 Iosif a murit, și toți frații lui, și toată vîrsta aceea de oameni. 7 Fiii lui Israel s`au înmulțit, s`au mărit, au crescut și au ajuns foarte puternici. Și s`a umplut țara de ei. 8 Peste Egipt s`a ridicat un nou împărat, care nu cunoscuse pe Iosif. 9 El a zis poporului său: ,,Iată că poporul copiilor lui Israel este mai mare și mai puternic decît noi. 10 Veniți să ne arătăm dibaci față de el, ca să nu crească, pentru ca nu cumva, dacă se va întîmpla un război, să se unească și el cu vrăjmașii noștri, să ne bată și să iasă apoi din țară.`` 11 Și au pus peste ei isprăvnicei, ca să -i asuprească prin munci grele. Astfel a zidit el cetățile Pitom și ...

 

Exodul Capitol 3

Exodul Capitol 3 Exodul 2 Exodul Capitol 3 1 Moise păștea turma socrului său Ietro, preotul Madianului. Odată a mînat turma pînă dincolo de pustie, și a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb. 2 Îngerul Domnului i S`a arătat într`o flacără de foc, care ieșea din mijlocul unui rug. Moise s`a uitat; și iată că rugul era tot un foc, și rugul nu se mistuia deloc. 3 Moise a zis: ,,Am să mă întorc să văd ce este această vedenie minunată, și pentru ce nu se mistuie rugul.`` 4 Domnul a văzut că el se întoarce să vadă; și Dumnezeu l -a chemat din mijlocul rugului, și a zis: ,,Moise! Moise!`` El a răspuns: ,,Iată-mă!`` 5 Dumnezeu a zis: ,,Nu te apropia de locul acesta; scoate-ți încălțămintele din picioare, căci locul pe care calci este un pămînt sfînt.`` 6 Și a adăugat: ,,Eu sînt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.`` Moise și -a ascuns fața, căci se temea să privească pe Dumnezeu. ...

 

Exodul Capitol 5

Exodul Capitol 5 Exodul 4 Exodul Capitol 5 1 Moise și Aaron s`au dus apoi la Faraon, și i-au zis: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Lasă pe poporul Meu să plece, ca să prăznuiască în pustie un praznic în cinstea Mea.`` 2 Faraon a răspuns: ,,Cine este Domnul, ca să ascult de glasul Lui, și să las pe Israel să plece?`` Eu nu cunosc pe Domnul, și nu voi lăsa pe Israel să plece.`` 3 Ei au zis: ,,Ni S`a arătat Dumnezeul Evreilor. Dă-ne voie să facem un drum de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, pentruca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie.`` 4 Și împăratul Egiptului le -a zis: ,,Moise și Aaron, pentruce abateți poporul de la lucrul lui? Plecați la lucrările voastre.`` 5 Faraon a zis: ,,Iată că poporul acesta s`a înmulțit acum în țară, și voi mai voiți să -l faceți să-și înceteze lucrările?`` 6 Și chiar în ziua aceea, Faraon a dat următoarea poruncă isprăvniceilor norodului și logofeților: 7 ,,Să nu mai dați poporului paie ca mai înainte pentru facerea ...

 

Exodul Capitol 21

Exodul Capitol 21 Exodul 20 Exodul Capitol 21 1 ,,Iată legile, pe cari le vei pune înaintea lor. 2 Dacă vei cumpăra un rob evreu, să slujească șase ani ca rob; dar în al șaptelea, să iasă slobod, fără să plătească nimic ca despăgubire. 3 Dacă a intrat singur, să iasă singur; dacă era însurat, să iasă și nevastă-sa împreună cu el. 4 Dacă stăpînul lui i -a dat o nevastă, și a avut fii și fiice cu ea, nevasta și copiii să fie ai stăpînului lui, iar el să iasă singur. 5 Dacă robul va zice: ,Eu iubesc pe stăpînul meu, pe nevastă-mea și copiii mei, și nu vreau să ies slobod,` 6 atunci stăpînul lui să -l ducă înaintea lui Dumnezeu, să -l apropie de ușă sau de stîlpul ușii, și stăpînul lui să -i găurească urechea cu o sulă, și robul să rămînă pentru totdeauna în slujba lui. 7 Dacă un om își va vinde fata ca roabă, ea să nu iasă cum ies robii. 8 Dacă nu va plăcea stăpînului ei, care o luase de nevastă, el să -i înlesnească răscumpărarea; dar nu va avea dreptul s` ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSILI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentruSILI.

SILIT

SILÍT^1 s . n . Material termorezistent , pe bază de carbură de siliciu . [ Var . : silítă s . f . ] SILÍT^2 , - Ă , siliți , - te , adj . 1. Care este făcut fără voie , fără tragere de inimă , cu silă ; forțat , constrâns , nevoit , obligat . 2. ( Despre acțiuni , mișcări etc . ) Zorit ^2 ,

 

SILITĂ

SILÍTĂ s . f . v . silit ^

 

SILIȘTE

SÍLIȘTE , siliști , s . f . 1. Denumire dată în evul mediu , în țările române , locului pe care fusese sau pe care era așezat un sat ; vatra satului . 2. ( Pop . ) Loc necultivat , bun pentru cultura cerealelor , sau loc plantat cu pomi ( în apropierea sau în vatra

 

SILIRE

... SILÍRE , siliri , s . f . Acțiunea de a ( se ) sili și rezultatul ei . - V. sili

 

ÎNDEMNA

... a chema la o acțiune ; a îmboldi , a stimula , a impulsiona ; a îmbia . 2. A sili

 

ALUNGA

... ALUNGÁ , alúng , vb . I . Tranz . 1. ( Adesea fig . ) A sili pe cineva să părăsească un loc ; a goni , a izgoni . 2. A se lua , a alerga după ...

 

CERCA

... A cerceta , a examina ; a iscodi . 2. Tranz . și refl . ( Pop . ) A se strădui , a se sili ; a căuta să . . . 3. Tranz . ( Pop . ) A proba , a căuta să vezi dacă ceva e bun , potrivit etc . 4 ...

 

COMANDAMENT

COMANDAMÉNT , comandamente , s . n . 1. Organ de conducere a unei ( mari ) unități sau a unei instituții militare . 2. Fig . Precept , poruncă , regulă , normă . 3. ( Jur . ) Act prin care începe executarea silită imobiliară a unui

 

CORVOADĂ

CORVOÁDĂ , corvezi , s . f . 1. Muncă gratuită pe care țăranii erau constrânși s - o presteze în folosul moșierilor sau al statului . 2. Fig . Obligație neplăcută , muncă silită . [ Var . : corvádă s .

 

DEZARMA

... DEZARMÁ , dezarméz , vb . I . 1. Tranz . A lua cuiva armele , a sili pe cineva să predea armele . 2. Intranz . și tranz . ( Despre sau cu privire la state ) A ( - și ) lichida sau a ( - și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...