Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TEMEI, TEMATIC, MOTIV, ÎNTEMEIA, SUBTEMĂ, ÎNCREDE, ALBUM, ALTERNANȚĂ, APOFONIE, ARTICOL, BAZĂ ... Mai multe din DEX...

TEMĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TÉMĂ, teme, s.f. 1. Idee principală care este dezvoltată într-o operă, într-o expunere; subiect; aspect al realității care se reflectă într-o operă artistică. * Loc. prep. Pe tema... = în jurul problemei..., despre problema... 2. Motiv melodic dintr-o piesă muzicală. * Temă cu variațiuni = compoziție muzicală care constă în enunțarea unei teme și în valorificarea ei prin diferite transformări ulterioare. 3. Exercițiu scris dat școlarilor, studenților etc. pentru aplicarea cunoștințelor dobândite. 4. (Lingv.) Grupare de elemente din structura unui cuvânt, constituită din rădăcină, urmată de o vocală tematică și adesea de unul sau mai multe sufixe (gramaticale sau lexicale) ori precedată de prefixe și caracterizată prin faptul este comună formelor unuia și aceluiași cuvânt. - Din lat. thema. Cf. fr. %thème%, it. %tema.%

Sursa : DEX '98

 

TÉMĂ s. 1. chestiune, lucru, problemă, subiect, (înv. și reg.) prochimen, (înv.) materie. (Mulțimea și diversitatea \~elor discutate; trecem la \~ care interesează.) 2. motiv. (\~ literară, muzicală.) 3. lecție, (înv.) matimă, tablă. (Și-a învățat \~ pentru mâine.) 4. (LINGV.) (înv.) tulpină. (\~ unui cuvânt.)

Sursa : sinonime

 

témă s. f., g.-d. art. témei; pl. téme

Sursa : ortografic

 

TÉM//Ă \~e f. 1) Idee fundamentală tratată într-o lucrare (științifică, artistică etc.). \~ actuală. 2) Frază sau peisaj care formează desenul melodic sau ritmic al unei compoziții muzicale; motiv. \~ cu variații. 3) Lucrare scrisă dată spre executare (acasă) elevilor sau studenților. 4) lingv. Parte a cuvântului care, pe lângă rădăcină, poate cuprinde sufixe sau prefixe și este comună formelor flexionare ale cuvântului. \~ nominală. \~ verbală. [G.-D. temei] /<lat., ngr. thema, fr. thême, germ. Thema

Sursa : NODEX

 

TÉMĂ s.f. 1. Subiect, materie, problemă (principală) care urmează fie lămurită; ideea fundamentală care se dezvoltă într-o expunere, într-o operă literară etc. ** Grup de fenomene, de aspecte ale vieții materiale și spirituale prezente în opera de artă. ** Motiv melodic al unei compoziții muzicale, pe care se compun variațiunile. 2. Subiect de compoziție pentru școlari. ** Lucrare (scrisă) pregătită de un școlar. 3. (Gram.) Parte a unui cuvânt alcătuită de rădăcină, împreună cu prefixele și sufixele. [Cf. fr. thème, it. tema, lat. thema < gr. thema - subiect].

Sursa : neologisme

 

TÉMĂ s. f. 1. subiect, problemă principală care se dezvoltă într-o expunere; aspect al vieții care se reflectă într-o operă artistică. 2. motiv melodic al unei compoziții muzicale pe care se compun variațiunile. 3. lucrare scrisă dată elevilor pentru aplicarea cunoștințelor. 4. (lingv.) parte a unui cuvânt alcătuit din rădăcină (împreună cu prefixele și sufixele), comună numai unuia și aceluiași cuvânt. 5. (mil.) ~ tactică = plan stabilit pentru a servi ca bază studiului teoretic sau practic, cu sau fără trupe, al unei operații de război. (< fr. thème, lat., gr. thema, it. tema)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruTEMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentruTEMĂ.

Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni

... Ion Luca Caragiale - Temă şi variaţiuni Temă și variațiuni de Ion Luca Caragiale Tema Aseară, pe la 6 ore, un foc a izbucnit la o casă peste drum de cazarma ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia

Ştefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia Lupta de la Baia de Ștefan Octavian Iosif fragment Neagră-i noaptea de decembre. Urlă crivâțul prin codri, Pe câmpiile-nghețate, Pârjolite și pustii. Neagră-i noaptea de decembre, Și în zeghea ei cea neagră Numai bine se ascunde Ștefan cu vreo zece mii. Dar în sala luminată, Sub înalte bolți, la Baia, Mândră masă e întinsă, Mândri oaspeți o cuprind. Sună vesele fanfare, Spumegă în cupe vinul... Încrezut și vesel, craiul Se ridică hohotind: — Cum azvârl această cupă, Astfel am s-azvârl coroana De pe capul tău, Ștefane! Și-am să-mi țin cuvântul dat! Zice — vrea s-arunce cupa Cu dispreț — dar nu sfârșește: Lung răsună fiorosul Glas de bucium depărtat! — Alergați la arme! Arme! Vin valahii! Vine Ștefan! Răcnete înăbușite, Tropot și nechez de cai Năvălesc tot mai aproape, Și ferestrele deodată Strălucesc în zori de pară: Vine Ștefan ,,cu alai!" — Dați-mi scutul! Dați-mi spada! Strigă craiul. Dați-mi calul! Arde Baia — limbi de flăcări Pretutindeni o închid. Valvârtej pe strâmte uliți Pâlcuri de oșteni aleargă Și cu chiot moldovenii Sfarmă, rup, lovesc, ucid! În zadar vitejii unguri Dârji la luptă ...

 

Alecu Donici - Vărul primare

Alecu Donici - Vărul primare Vărul primare de Alecu Donici Sub lavițe-n cămară Toți șoarecii de frunte făcuse-odinioară Sfat mare între ei, La care hotărâse cu multă scumpătate, Ca în a lor cetate Să nu se-ngăduiască nici unul din acei Ce nu vor avea coadă; pe un temei puternic, Că șoarecul nevrednic Să-și cruțe coada sa, La întâmplări mai grele Cetatea va lăsa În prada mâței rele. Se vede că ei coada o au semn de trufie, Sau merit osebit; Precum la noi fu barba cu titlu de cinstit. Oricum pricina fie, A șoarecilor act Sub lavițe la tact S-au pus în împlinire. La următoarea însă obștească întrunire, Un șoarec fără coadă cu cei de frunte sta Și pricini cerceta. Alt șoricel cu laba vecinul își ghiontește Șoptindu-i: "Nu vezi, frate, ce rău ni se gătește! Cum poate fi primit Un șoarec prihănit În astă preacinstită de cozi lungi adunare? Și tu, bătrân ales, Păzești tăcere mare". — Păzesc tăcere, dragă, căci el mi-i văr primare. — Destul, am înțeles. Nici în vizunii, oare, Hatârul lege n-

 

Alexandru Macedonski - Cântecul și poetul

Alexandru Macedonski - Cântecul şi poetul Cântecul și poetul de Alexandru Macedonski Când se naște într-o țară mică, — cine e poet, Dacă simte-a lui făptură că e roasă de-un regret, E desigur de regretul c-a născut. — El cântă, scrie, Și abia în câte-un suflet, află câte-o simpatie. Încolo, cine-l citește, sau de pizmă e cuprins, Sau cu inima închisă și-n citire nedeprins     Cartea i-o silabisește. Dar de ce de insomnie doborât, — poetul cântă, Ș-având toate împotrivă inima și-o mai frământă Să mai lase pe hârtie ca să treacă-al său condei, Ce fixează note de-aur pe al foilor temei Pentru ce mai împletește cu argint și cu mătase Stofele predestinate urme multe să nu lase.     Visul ce ne tot șoptește? Liliacul alb și roșu harpa sa o coronează, Al său cântec, ca sideful strălucește, — și vibrează Mai curat decât un sunet de cristal. — Armonios Ca un țipăt de vioară sub arcușul mlădios, Smulge lacrimi. — Blând și dulce se înalță; — câteodată, De se-ncarcă cu mânie vânătă și nenfrânată     Este pentru vinovați. Iată cântecul. — Poetul pentru ce- ...

 

Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară

Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară [Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară] de Alexandru Mocioni 24 noiembrie 1868 «Rezervându-mi dreptul să vorbesc românește, în limba mea maternă, folosesc de astădată limba maghiară, numai din motive de oportunitate (întreruperi: în înțelesul legii!) pentru a declara pe scurt, că părtinesc moțiunea colegului deputat Stratimirovici, respective Gojdu.» «Onorată Cameră! Am auzit multe lucruri, care nu țin strict de obiect. Domnul Stefanides, între alții, a pus discuțiunea pe un astfel de teren pe care demnitatea mă oprește să-l urmez (ilaritate), de aceea voiu vorbi strict la obiect.» «Onorată Cameră! Precum știm, în țări constituționale, în cari există numai o națiune, numirea generică a acestei națiuni, sau a poporului constituțional e nu numai inutilă, cât și neobișnuită. În Ungaria, unde trăiesc mai multe națiuni împreună, țin de incorect, după modesta mea părere, ca totalitatea acestor națiuni să poarte numele genetic al unei națiuni aflătoare în minoritate (ilaritate).» «Pentrucă, într-adevăr, expresiunea «națiunei maghiare», folosită în acest paragraf a proiectului de adresă, -sau însemnează că numai națiunea maghiară se adresează monarhului, ...

 

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică

Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă ...

 

Cincinat Pavelescu - Cincinatus

Cincinat Pavelescu - Cincinatus Cincinatus de Cincinat Pavelescu Mie însumi. La un bal costumat al Legațiunii franceze, prezentându-mă într-un costum de poet roman (Horațiu), am fost rugat de a. s. r. principesa Maria să improvizez ceva pe tema costumului meu. Plugar-strămoșul lui cel antic, Dar azi, modernul Cincinat, - Poet, când nu e magistrat Ce e? roman? sau e

 

Cincinat Pavelescu - Exotică

Cincinat Pavelescu - Exotică Exotică de Cincinat Pavelescu Întinsu-mi-am arcul spre cer, cu temei, Zburat-a săgeata, dar unde s-a dus Nu știu, căci avântu-i a dus-o mai sus Ca raza cea slabă-a ochilor mei. Zvârlit-am în aer o dulce cântare Și dânsa zburat-a. Dar unde s-a dus Nu știu. Cine poate s-o prindă din zare? O stea care pică și-un cântec apus... Târziu într-un paltin înfiptă-am găsit Săgeata ce-n voie lăsat-am să zboare, Și cântecul dulce dormea liniștit În sufletul unei femei

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare şi munca-exerciţiu Munca creatoare și munca-exercițiu de Constantin Dobrogeanu-Gherea I Cunoscutul scriitor italian Guglielmo Ferrero, într-un studiu frumos asupra muncii intelectuale, ajunge la concluzia că munca intelectuală e penibilă și fiecare om stăruiește s-o înlăture. La această concluzie, care pare la întâia vedere foarte stranie, Ferrero ajunge prin faptul că face o deosebire adâncă între munca intelectuală ca exercițiu, mai mult automatic, și munca intelectuală adevărată , cum zice el. Fără ca să fim de-o părere în totul cu Ferrero, această clasificare a muncilor ne pare fericită, numai noi am da alte nume la aceleași noțiuni, le-am numi munca exercițiu și munca creatoare. Cea întâi, după Ferrero, nu numai că nu e penibilă, dar chiar e plăcută și trebuitoare organismului omenesc. ,,Fiecare organ care împlinește o funcție — zice cu drept cuvânt Ferrero — are nevoie de exerciții. Neactivitatea prelungită se face dureroasă și sfârșește prin a determina boala și chiar degenerarea organului." De aceea copiii lăsați în voia lor aleargă și se ostenesc, un om ce nu muncește se simte rău și se lecuiește prin plimbare și gimnastică: are nevoie organismul de exercițiu ...

 

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

... decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruTEMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentruTEMĂ.

Psalmii Capitol 35

Psalmii Capitol 35 Psalmii 34 Psalmii Capitol 35 1 (Un psalm al lui David.) Apără-mă Tu, Doamne, de potrivnicii mei, luptă Tu cu cei ce se luptă cu mine! 2 Ia pavăza și scutul, și scoală-Te să-mi ajuți. 3 Învîrte sulița și săgeata împotriva prigonitorilor mei! zi sufletului meu: ,,Eu sînt mîntuirea ta!`` 4 Rușinați și înfruntați să fie ceice vor să-mi ia viața! Să dea înapoi și să roșească cei ce-mi gîndesc peirea! 5 Să fie ca pleava luată de vînt, și să -i gonească îngerul Domnului! 6 Drumul să le fie întunecos și alunecos, și să -i urmărească îngerul Domnului! 7 Căci mi-au întins lațul lor, fără pricină, pe o groapă, pe care au săpat -o, fără temei, ca să-mi ia viața; 8 să -i ajungă prăpădul pe neașteptate, să fie prinși în lațul, pe care l-au întins, să cadă în el și să piară! 9 Și atunci mi se va bucura sufletul în Domnul: se va veseli de mîntuirea Lui. 10 Toate oasele mele vor zice: ,,Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cît el, pe cel nenorocit și sărac ...

 

Psalmii Capitol 119

Psalmii Capitol 119 Psalmii 118 Psalmii Capitol 119 1 Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului! 2 Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor, 3 cari nu săvîrșesc nicio nelegiuire, și umblă în căile Lui! 4 Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfințenie. 5 O, de ar ținti căile mele la păzirea orînduirilor Tale! 6 Atunci nu voi roși de rușine, la vederea tuturor poruncilor Tale! 7 Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăța legile dreptății Tale. 8 Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot! 9 Cum își va ținea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău. 10 Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale. 11 Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! 12 Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învață-mă orînduirile Tale! 13 Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale. 14 Cînd urmez învățăturile Tale, mă bucur de parc`aș avea toate comorile. 15 Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, și cărările Tale le am supt ochi. 16 Mă desfătez în ...

 

Genesa Capitol 25

Genesa Capitol 25 Genesa 24 Genesa Capitol 25 1 Avraam a mai luat o nevastă, numită Chetura. 2 Ea i -a născut pe Zimran, pe Iocșan, pe Medan, pe Madian, pe Ișbac și Șuah. 3 Iocșan a născut pe Seba și pe Dedan. Fiii lui Dedan au fost Așurimii, Letușimii și Leumimii. - 4 Fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida și Eldaa. Toți aceștia sînt fiii Cheturei. 5 Avraam a dat lui Isaac toate averile sale. 6 Dar a dat daruri fiilor țiitoarelor sale; și, pe cînd era încă în viață, i -a îndepărtat de lîngă fiul său Isaac înspre răsărit, în țara Răsăritului. 7 Iată zilele anilor vieții lui Avraam: el a trăit o sută șaptezeci și cinci de ani. 8 Avraam și -a dat duhul, și a murit, după o bătrîneță fericită, înaintat în vîrstă și sătul de zile; și a fost adăugat la poporul său. 9 Isaac și Ismael, fiii săi, l-au îngropat în peștera Macpela, în ogorul lui Efron, fiul lui Țohar, Hetitul, care este față în față cu Mamre. 10 Acesta ...

 

1 Cronici Capitol 1

1 Cronici Capitol 1 2 Imparati 25 1 Cronici Capitol 1 1 Adam, Set, Enoș, 2 Chenan, Mahalaleel, Iered, 3 Enoh, Metușelah, Lemec, 4 Noe. Sem, Ham și Iafet. 5 Fiii lui Iafet: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras. 6 Fiii lui Gomer: Așchenaz, Difat și Togarma. - 7 Fiii lui Iavan: Elișa, Tarsisa, Chitim și Rodanim. 8 Fiii lui Ham: Cuș, Mițraim, Put și Canaan. - 9 Fiii lui Cuș: Saba, Havila, Sabta, Raema și Sabteca. -Fiii lui Raema: Seba și Dedan. 10 Cuș a născut pe Nimrod; el a început să fie puternic pe pămînt. - 11 Mițraim a născut pe Ludimi, Ananimi, Lehabimi, Naftuhimi, 12 Patrusimi, Casluhimi, din cari au ieșit Filistenii și Caftorimii. - 13 Canaan a născut pe Sidon, întîiul lui născut, și pe Het, 14 și pe Iebusiți, Amoriți, Ghirgasiți, 15 Heviți, Archiți, Siniți, 16 Arvadiți, Țemariți, Hamatiți. 17 Fiii lui Sem: Elam, Asur, Arpacșad, Lud și Aram; Uț, Hul, Gheter și Meșec. - 18 Arpacșad a născut pe Șelah; și Șelah a născut pe Eber. 19 Lui Eber i s`au născut doi fii: numele unuia era Peleg, pentrucă pe vremea lui ...

 

Iov Capitol 6

Iov Capitol 6 Iov 5 Iov Capitol 6 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească durerea, și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3 ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4 Căci săgețile Celui Atotputernic m`au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleșește: că niciodată n`am călcat poruncile Celui Sfînt. 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 ...

 

Psalmii Capitol 7

Psalmii Capitol 7 Psalmii 6 Psalmii Capitol 7 1 (O cîntare de jale a lui David. Cîntată Domnului din pricina cuvintelor Beniamitului Cuș.) Doamne, Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toți prigonitorii mei și izbăvește-mă, 2 ca să nu mă sfîșie ca un leu, care înghite fără să sară cineva în ajutor. 3 Doamne, Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mînile mele, 4 dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, și n`am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei, 5 atunci: să mă urmărească vrăjmașul și să m`ajungă, să-mi calce viața la pămînt, și slava mea în pulbere să mi -o arunce! (Oprire). 6 Scoală-Te, Doamne, cu mînia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei protivnicilor mei, trezește-Te ca să-mi ajuți, și rînduiește o judecată! 7 Să Te înconjure adunarea popoarelor, și șezi mai sus decît ea, la înălțime! 8 Domnul judecă popoarele: fă-mi dreptate Doamne, după neprihănirea și nevinovăția mea! 9 Ah! pune odată capăt răutății celor răi, și întărește pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile și rărunchii, Dumnezeule drepte! 10 Scutul meu ...

 

Psalmii Capitol 25

Psalmii Capitol 25 Psalmii 24 Psalmii Capitol 25 1 La Tine, Doamne, îmi înalț sufletul. 2 În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de rușine, ca să nu se bucure vrăjmașii mei de mine! 3 Da, toți cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi dați de rușine: ci de rușine vor fi dați cei ce Te părăsesc fără temei. 4 Arată-mi, Doamne, căile Tale, și învață-mă cărările Tale. 5 Povățuiește-mă în adevărul Tău, și învață-mă; căci Tu ești Dumnezeul mîntuirii mele, Tu ești totdeauna nădejdea mea! 6 Adu-Ți aminte, Doamne, de îndurarea și bunătatea Ta; căci sînt vecinice. 7 Nu-Ți aduce aminte de greșelile din tinereța mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ți aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne! 8 Domnul este bun și drept: de aceea arată El păcătoșilor calea. 9 El face pe cei smeriți să umble în tot ce este drept. El învață pe cei smeriți calea Sa. 10 Toate cărările Domnului sînt îndurare și credincioșie, pentru cei ce păzesc legămîntul și poruncile Lui. 11 Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este! 12 Cine este omul, care se teme ...

 

Psalmii Capitol 38

Psalmii Capitol 38 Psalmii 37 Psalmii Capitol 38 1 (Un psalm al lui David. Spre aducere aminte.) Doamne, nu mă mustra în mînia Ta, și nu mă pedepsi în urgia Ta. 2 Căci săgețile Tale s`au înfipt în mine, și mîna Ta apasă asupra mea. 3 N`a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din pricina mîniei Tale; nu mai este nici o vlagă în oasele mele, în urma păcatului meu. 4 Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sînt prea grele pentru mine. 5 Rănile mele miroasă greu și sînt pline de coptură, în urma nebuniei mele. 6 Sînt gîrbovit, peste măsură de istovit; toată ziua umblu plin de întristare. 7 Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele, și n`a mai rămas nimic sănătos în carnea mea. 8 Sînt fără putere, zdrobit cu desăvîrșire; turburarea inimii mele mă face să gem. 9 Doamne, toate dorințele mele sînt înaintea Ta, și suspinurile mele nu-Ți sînt ascunse. 10 Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăsește, și lumina ochilor mei nu mai este cu mine. 11 Prietenii și cunoscuții mei se depărtează de rana mea, și rudele ...

 

Psalmii Capitol 69

Psalmii Capitol 69 Psalmii 68 Psalmii Capitol 69 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi amenință apele viața. 2 Mă afund în noroi, și nu mă pot ținea; am căzut în prăpastie, și dau apele peste mine. 3 Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu. 4 Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulți decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmași; trebuie să dau înapoi ce n`am furat. 5 Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea, și greșelile mele nu-Ți sînt ascunse. 6 Să nu rămînă de rușine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oștirilor! Să nu roșească de rușine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel! 7 Căci pentru Tine port eu ocara, și îmi acopere fața rușinea. 8 Am ajuns un străin pentru frații mei, și un necunoscut pentru fiii mamei mele. 9 Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă și ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea. 10 Plîng și postesc, și ei mă ocărăsc. ...

 

Psalmii Capitol 109

Psalmii Capitol 109 Psalmii 108 Psalmii Capitol 109 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Dumnezeul laudei mele, nu tăcea! 2 Căci protivnicii au deschis împotriva mea o gură rea și înșelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă, 3 mă înconjoară cu cuvîntări pline de ură, și se războiesc cu mine fără temei. 4 Pe cînd eu îi iubesc, ei îmi sînt protivnici; dar eu alerg la rugăciune. 5 Ei îmi întorc rău pentru bine, și ură pentru dragostea mea. 6 Pe vrăjmașul meu pune -l supt stăpînirea unui om rău, și un pîrîș să stea la dreapta lui! 7 Cînd va fi judecat, să fie găsit vinovat, și rugăciunea lui să treacă drept un păcat! 8 Puține să -i fie zilele la număr, și slujba să i -o ia altul! 9 Să -i rămînă copiii orfani, și nevastă-sa văduvă! 10 Copiii lui să umble fără niciun căpătîi și să cerșească, să-și caute pînea departe de locuința lor dărîmată! 11 Cel ce l -a împrumutat, să -i pună mîna pe tot ce are, și străinii să -i jăfuiască rodul muncii lui! 12 Nimeni să nu mai țină la el, și nimeni să ...

 

Proverbele Capitol 1

Proverbele Capitol 1 Psalmii 150 Proverbele Capitol 1 1 Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, 2 pentru cunoașterea înțelepciunii și învățăturii, pentru înțelegerea cuvintelor minții; 3 pentru căpătarea învățăturilor de bun simț, de dreptate, de judecată și de nepărtinire; 4 ca să dea celor neîncercați agerime de minte, tînărului cunoștință și chibzuință, - 5 să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința, și cel priceput, și va căpăta iscusință- 6 pentru prinderea înțelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înțelesul cuvintelor înțelepților și al cuvintelor lor cu tîlc. 7 Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura. 8 Ascultă, fiule, învățătura tatălui tău, și nu lepăda îndrumările mamei tale! 9 Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, și un lanț de aur la gîtul tău. 10 Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! 11 Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; 12 haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; 13 vom găsi tot felul de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruTEMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentruTEMĂ.

TEMEI

TEMÉI , temeiuri , s . n . 1. Lucrul sau partea cea mai importantă din ceva ; temelie , fundament , bază . 2. Motiv , pricină , cauză ; prilej . 3. ( Pop . ) Toi , miez , mijloc ( al unei acțiuni , al unui interval de timp ) . Temeiul nopții . 4. ( Înv . ) Grosul unei

 

TEMATIC

... TEMÁTIC , - Ă , tematici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care ține de o temă , privitor la o temă , făcut pe anumite teme . 2. Adj . ( În sintagma ) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix , nici desinență , și care , adăugată la rădăcina ...

 

MOTIV

... acțiune sau care determină o acțiune ; mobil . II. 1. Cel mai mic element constitutiv al unei piese muzicale , din dezvoltarea căruia ia naștere tema muzicală ; temă , melodie , intonație . 2. Element pictural sau sculptural fundamental , folosit într - o compoziție decorativă sau arhitecturală . 3. Idee fundamentală sau temă

 

ÎNTEMEIA

ÎNTEMEIÁ , întemeiez , vb . I . 1. Tranz . A înființa , a funda ( un stat , o instituție etc . ) . 2. Refl . Fig . A avea ca temei ; a se sprijini , a se baza ( pe ceva ) . [ Pr . : - me - ia ] - În +

 

SUBTEMĂ

... SUBTÉMĂ , subteme , s . f . Temă subordonată unei teme principale ; diviziune a unei teme . - Sub ^1 - + temă

 

ÎNCREDE

ÎNCRÉDE , încréd , vb . III . 1. Refl . A pune temei pe cinstea , pe sinceritatea cuiva ; a se bizui , a conta pe cineva sau pe ceva . 2. Tranz . ( Înv . și pop . ) A încredința ceva cuiva . - În +

 

ALBUM

... specială , în care se păstrează fotografii , ilustrate , mărci poștale etc . 2. Colecție de fotografii , de ilustrații , de schițe etc . , reunite , într - un volum , după o temă

 

ALTERNANȚĂ

... ALTERNÁNȚĂ s . f . 1. Insușirea de a alterna ; revenire succesivă . 2. Schimbare regulată a unui sunet din temă

 

APOFONIE

APOFONÍE , apofonii , s . f . ( Lingv . ) Alternanță care există între vocalele din tema unui

 

ARTICOL

... ARTÍCOL , articole , s . n . 1. Expunere scrisă ( de proporții mai reduse ) cu caracter publicistic , pe o temă politică , economică , științifică etc . 2. Diviziune într - un document oficial , marcată de obicei printr - un număr de ordine sau printr - o literă . 3. Obiect care ...

 

BAZĂ

BÁZĂ , baze , s . f . I. 1. Parte care susține un corp , o clădire sau un element de construcție ; temei , temelie . 2. Fig . Ceea ce formează temeiul a ceva , elementul fundamental , esențial . 3. ( De obicei urmat de determinarea " economică " ) Totalitatea relațiilor de producție într - o etapă determinată a dezvoltării sociale . 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni , de materiale etc . , care servește ca punct de plecare pentru o anumită activitate . Bază de aprovizionare . Bază de recepție . Bază de atac . 5. ( În sintagma ) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă . II. Corp chimic alcătuit dintr - un atom metalic legat cu unul sau mai mulți hidroxili , care albăstrește hârtia roșie de turnesol , are gust leșietic și , în combinație cu un acid , formează o sare . III. 1. Distanță între difuzoarele ( externe ) ale unui sistem de redare stereofonică . 2. ( Electron . ) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncțiuni ale unui tranzistor . 3. ( Electron . ; în sintagma ) Bază de timp = unitate funcțională a unor aparate electronice , care generează impulsuri la intervale de timp

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...