Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ALTERAȚIE, INTONAȚIE, MEL, NIVEL, ORTOCENTRU, PASARELĂ, PENEPLENIZARE, SCURTA, SEMIÎNĂLȚIME, SUS, ÎNĂLȚĂTURĂ ... Mai multe din DEX...

ÎNĂLȚIME - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNĂLȚÍME, înălțimi, s.f. 1. Distanță de la nivelul pământului (sau de la un nivel orizontal) până la un punct situat deasupra lui; dimensiune a unui lucru sau a unei ființe, măsurată de la bază până la partea cea mai ridicată. ** (Mat.) Perpendiculară dusă din vârful anumitor corpuri sau figuri geometrice pe bază. 2. Punct ridicat deasupra nivelului pământului; p. ext. (la pl.) cer. ** Vârf, culme, înălțătură. 3. Numărul de vibrații pe secundă ale unui sunet. ** Calitate a unei voci, a unui instrument etc. de a cânta note înalte. 4. Fig. Stare de superioritate intelectuală, morală etc. * Expr. A fi la înălțimea cerută (sau dorită, așteptată etc.) = a se prezenta așa cum cere situația. ** Grad, rang (înalt); p. ext. prețuire. 5. (Înv.; urmat de un pronume posesiv) Termen de adresare către o persoană cu funcție importantă. [Var.: (reg.) nălțíme s.f.] - Înalt + suf. -ime.

Sursa : DEX '98

 

ÎNĂLȚÍME s. 1. v. dâmb. 2. v. altitudine. 3. v. înalt. 4. (la pl.) v. văzduh. 5. v. statură. 6. făptură, statură, talie, (înv. și pop.) boi, (pop.) stat. (Mic de \~.) 7. v. tonalitate. 8. (art.) v. mărie. 9. v. vârf.

Sursa : sinonime

 

înălțíme s. f., g.-d. art. înălțímii; pl. înălțími

Sursa : ortografic

 

ÎNĂLȚÍM//E \~i f. 1) Distanța de la pământ până la un anumit punct de deasupra lui. \~ea norilor. 2) Dimensiune a unui corp luată de la baza lui orizontală până la vârf. \~ea unui copac. 3) mai ales la pl. Spațiu situat la o distanță mare de deasupra pământului; boltă cerească; cer. 4) Perpendiculară coborâtă din vârful unei figuri geometrice pe baza ei. \~ea unui con. 5) Lungimea acestei perpendiculare. 6) Formă înaltă de relief (munte, deal). A ocupa o \~. 7) fig. Stare de superioritate (corespunzătoare momentului sau situației). * A fi la \~ a corespunde cerințelor în situația dată. 8) Calitate a unui sunet de a fi ascuțit. 9) înv. (urmat de un pronume posesiv) Termen reverențios, folosit la adresa unei persoane de rang înalt. \~ea sa. \~ea voastră. [G.-D. înălțimii] /înalt + suf. \~ime

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNĂLȚIME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 188 pentru ÎNĂLȚIME.

Alexandru Macedonski - Rondelul înălțimilor

Alexandru Macedonski - Rondelul înălţimilor Rondelul înălțimilor de Alexandru Macedonski În mansarda lui mereu Sărăcia e stăpână. -- Geniu-și reazemă pe-o mână Fruntea lui de tânăr zeu. Zilnic soarta și-o amână, Zilnic duce-al vieții greu. -- În mansarda lui mereu Sărăcia e stăpână. Dar prea mult nu este până Va urca în empireu... Se și crede-n Eliseu, Și el stă de-o săptămână În mansarda lui

 

Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere)

... de virtuțile celor din urmă stăpânitori." Ca să zidească Tismana, Radu al II-lea avu trebuință să reteze o parte din munte. Așezată la o înălțime ca de 100 picioare, apărată în față de o măreață stâncă ce se pleacă deasupră-i, ocolită de zidiri vechi, care se întind pe marginea ... zidurilor, este o mâncătură adâncă, un fel de peșteră, din care iese un izvor ce trece pe sub pământ, prin curtea mănăstirii, se aruncă din înălțime ca un torent, și, împreunându-se cu râul Tismanei, ce curge în vale, formează împreună o gârliță ce șerpuiește între 2 șiruri de munți și ... un război obștesc pentru drepturile lui. Îndemnați de bunii părinți, noi plecarăm să vizităm un metoh al mănăstirii, zidit pe munte spre miazănoapte, la o înălțime deosebită; el este făcut de sfântul Nicodim, și atât de mic, încât abia cinci sau șase oameni pot încăpea într-însul. Părinții de acolo ne ...

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere)

... de la peșteră, însoțiți de vuietul Bistriței, ce curgea în vale, luarăm o potecă ce duce la Arnota, mică biserică, spre miazănoapte, așezată la o înălțime de două ori mai sus decât peștera; deși Arnota se vede din curtea mănăstirii, dar îndată ce începi a sui, desimea pădurii și ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski)

Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri? Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă, Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți, Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă, De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți? Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze. Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze, Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută. Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit; Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit. Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară, Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, -- Când frunza ca și mai nainte șoptește ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715

... întrecut și ai covârșit pre toți, de vrĂ©me ce toate ale celorlalți domni împărțitele daruri le vedem cu mare cuviințare închipuite la creștineasca ta înălțime. StrălucĂ©ște într-însa domneasca mare podoabă, dară înfrumusețată cu bunătatea faptelor; înțelepciunea cea politiciască, dară unită cu râvna cea creștinească; sfatul cel mare, dară ... lialalte de Dumnezeu plăcute lucruri, ca lumina luminând înaintea oamenilor, să mărească pre părintele nostru cel din ceriuri, carele ne-au cercetat pre noi dintru înălțime și au rădicat corn de mântuire noao, dăruindu-ne domn ca acesta, blând, milostiv, drept, iubitoriu de streini, făr de răotate, făcătoriu de bine, iubitoriu ...

 

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Culegătorul de stele căzătoare de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 3, 5 nov. 1911. p. 22. De la fereastra lui, Enric, în fiecare seară privea nemărginirile cerului, așteptînd să vadă ploaia de artificii, jocul nebun de rachete, pulberea măruntă și impalpabilă care umple aerul și nu cade nicăierea, firele de beteală care se urz0065sc ca o mreajă și apoi se desfac ; și ochii lui se umpleau de visuri și sufletul lui veșnic avîntat se umplea de o melancolie fără de margini, vrînd să scape și el și să se amestece mai curînd în oceanul acesta luminos, spre care rîvnea de atîta vreme. Ușoară ca o estompă, seara întuneca vîrfurile copacilor, dezlega umbrele din ramuri și le împrăștia pe drumuri, ștergea contururile florilor, amesteca laolaltă culorile. Sus, întîile licăriri sfioase se arătau, mare și orbitor luceafărul apărea, scînteietoare constelațiile își arătau punctele lor de foc în locul obișnuit, imens șerpuitorul drum al robilor se strecura printre norodul de sori, de luceferi și de stele, brăzdînd tăria și apoi, după cele mari și scăpărătoare, sfioase se arătau și cele mai mici, și cele mai mărunte, și toată pulberea de diamant a celor ...

 

Dimitrie Anghel - Scînteia

Dimitrie Anghel - Scînteia Scînteia de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , an. IV, nr. 1151, 1 martie 1912. Purtătorilor de fărașe. Sunt energii supraomenești care te înspăimîntă. Într-o șubredă făptură de lut întîmplarea închide cîteodată atîta putere, atîta dărnicie de a se cheltui, o așa de covîrșitoare voință de a se manifesta, încît rămîi uimit. Tainice și triste însă, spre suferința șubredei închisori în care au fost închise, energiile acestea dorm coperite cum doarme cărbunele abia licăritor în cenușă, fără ca nimeni să bănuiască în el un incendiu. O întîmplare îl poate stinge, un pas greoi poate trece peste el ca să-l facă una cu pămîntul, dar vînturile patimilor rătăcesc și ele, aleargă de ici-colo, pătrund slobod pretutindeni și mica scînteie hrănită de ele poate deveni fluturul de foc ce-și va întinde aripele și va zbura luminînd întunerecul. Tăcute, făpturile acestea făcute pentru suferință, își ascund sîmburele de lumină, fumurie pare ființa lor pe dinafară, ingrată de cele mai multe ori a fost natura cu ele, ori chibzuită poate, ca un avar care-și ascunde lucrul cel mai de preț pe care îl are în cea mai de rînd și ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Romeo și Julieta

... de sus. GREGORIO                                                           Nu, firește, căci am rămânea jos. SAMSON                                                           Vreau să spun că dacă ne-or mai lua la vale, să ne ținem la înălțime. GREGORIO                                                           Da, numai băga de seamă, să nu ajungi la înălțimea furcilor. SAMSON                                                           Eu, când mă scoate cineva din țâțâni, nu știu multe. GREGORIO                                                           Și ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit ...

 

Alexei Mateevici - Dumnezeu

... umbra vecinicei măriri; Dar dac-a Te mări se cade, Apoi cel muritor nu poate Altmintrelea să Te mărească Decât cu gându-n înălțime

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

... față de cĂ©le sfinte. Și am apelat la el mai ales ca la un dascăl al renumitei școli de aici, pe care preacuvioasa-ți înălțime a înființat-o cu cheltuieli larg acordate întru iubire de Dumnezeu, în folosul iubitorilor de învățătură pământeni și străini. Și luminăția-sa procedând ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNĂLȚIME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 134 pentru ÎNĂLȚIME.

ALTERAȚIE

ALTERÁȚIE , alterații , s . f . Procedeu prin care se modifică , cu ajutorul unor semne convenționale , înălțimea sunetelor ; p . ext . semn pus înaintea unei note muzicale , care indică modificarea înălțimii unui sunet ;

 

INTONAȚIE

... INTONÁȚIE , intonații , s . f . 1. ( Muz . ) Emitere ( corectă ) a înălțimii unui sunet . 2. Variație de înălțime

 

MEL

MEL , meli , s . m . ( Fiz . ) Unitate de măsură pentru înălțimea sunetului , egală cu a mia parte din înălțimea unui sunet care are o putere de o mie de

 

NIVEL

... dispozitive care servesc la determinarea liniei ( sau a poziției , a suprafețelor ) orizontale sau cu care se măsoară pe teren diferențele de înălțime dintre două sau mai multe puncte de pe suprafața terestră . 3. Fig . Stadiu , grad ( de pregătire , de dezvoltare ) , treaptă ( a calității ) , indice ( al ...

 

ORTOCENTRU

ORTOCÉNTRU , ortocentre , s . n . Punctul de întâlnire a înălțimilor unui triunghi ; punctul de întâlnire a înălțimilor unui tetraedru cu muchiile opuse

 

PASARELĂ

... PASARÉLĂ , pasarele , s . f . 1. Podeț mobil care leagă de chei puntea unui vapor ancorat ; platformă situată la oarecare înălțime de puntea unui vas , unde se află camera hărților și a instrumentelor de navigație . 2. Pod îngust așezat la înălțime peste o linie de cale ferată , peste un canal etc . pentru a permite trecerea pietonilor . 3. Galerie acoperită sau punte îngustă care face ...

 

PENEPLENIZARE

PENEPLENIZÁRE , peneplenizări , s . f . Fenomen de reducere a înălțimilor relative ale unor regiuni până la nivelul fundului văilor și de secționare a formelor accidentale de relief din partea superioară a

 

SCURTA

... SCURTÁ , scurtez , vb . I . 1. Tranz . A micșora lungimea sau înălțimea unui obiect , a reduce din lungime sau din înălțime , a face mai scurt . 2. Tranz . A alege și a parcurge distanța cea mai scurtă între două puncte ; a ...

 

SEMIÎNĂLȚIME

... SEMIÎNĂLȚÍME s . f . Înălțime mijlocie . - Semi - + înălțime

 

SUS

... SUS adv . 1. Într - un loc mai ridicat sau mai înalt ( decât altul ) ; la înălțime ; deasupra . 2. Înspre un loc sau un punct mai ridicat ; în direcție verticală , în înălțime ; în aer , în spațiu , în văzduh . 3. ( La comparativ , urmat de prep . " de " , indică o limită în raport cu o vârstă , o greutate , o valoare ...

 

ÎNĂLȚĂTURĂ

... ÎNĂLȚĂTÚRĂ s . f . ( Rar ) Ridicătură ( de pământ ) ; înălțime

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...