Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CĂSCA, ÎNTREDESCHIDE, DESCHIZĂTOR, DESFUNDA, FACE, ÎNVOLTA, ȘI, ACREDITA, AGURIJOARĂ, BALAMA ... Mai multe din DEX...

DESCHIDE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESCHÍDE, deschíd, vb. III. 1. Tranz. A da la o parte, a împinge în lături o ușă, o fereastră, un capac etc. care închide ceva. * Expr. A(-i) deschide (cuiva) porțile = a(-i) da (cuiva) acces (la ceva), a-i acorda (cuiva) liberă trecere. ** A descoperi deschizătura de acces într-o încăpere sau într-un spațiu, dând la o parte ușa sau capacul care o închide. * Expr. A-și deschide sufletul (sau inima) = a face destăinuiri, a spune tot ce are pe suflet; a se confesa. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva pofta de mâncare = a provoca cuiva (sau a căpăta) poftă de mâncare. ** A descuia. ** Refl. (Despre ferestre și uși) A lăsa liber accesul sau vederea în... sau spre..., a da spre... ** A îndepărta terenurile sterile situate deasupra unui zăcământ, în vederea exploatării lui. 2. Tranz. A desface, a face nu mai fie împreunat sau strâns. * Expr. A deschide gura = a) a îndepărta buzele și fălcile una de alta pentru a sorbi, a mânca sau a vorbi; b) a vorbi. A deschide cuiva gura = a face, a sili pe cineva vorbească. A deschide ochii = a) a ridica pleoapele, descoperind ochii; p. ext. a se deștepta din somn; b) a se naște. A deschide (sau, refl., a i se deschide) cuiva ochii = a face pe cineva (sau a ajunge) -și dea seama de ceva. A-și deschide ochii (bine) = a fi foarte atent la ceva; a înțelege bine ceva. A deschide ochii mari = a se mira tare de ceva. A deschide mâna = a desface degetele strânse în pumn; fig. a fi darnic. A deschide brațele = a întinde brațele în lături pentru a îmbrățișa pe cineva; fig. a primi pe cineva cu bucurie. 3. Tranz. A desface, a dezlipi un plic, a scoate din plic, a despături o scrisoare (pentru a lua cunoștință de conținut). ** A întoarce coperta (împreună cu una sau mai multe file ale) unei cărți, a unui caiet, a desface o carte sau un caiet la o anumită pagină. ** A face o incizie sau o intervenție chirurgicală într-o rană, într-un organ al corpului. 4. Refl. (Despre pământ sau formații ale lui; p. anal. despre valuri) A se despica, a se crăpa. ** (Despre găuri sau crăpături) A se forma. ** (Despre răni) A începe sângereze sau supureze; a înceta mai fie închis. ** (Despre flori) A-și desface petalele. ** (Despre peisaje, priveliști) A se înfățișa vederii, a se desfășura. 5. Tranz. (Adesea fig.) A săpa, a tăia, a croi un drum, o șosea, o cărare. * Expr. A deschide cuiva carieră = a face cuiva posibilă o carieră bună. 6. Tranz. A porni o acțiune (juridică), a face începutul; a începe. * Expr. A deschide vorba despre ceva = a începe, a aborda un subiect. ** A face prima mișcare într-o partidă de șah. ** A trece mingea unui coechipier pentru ca acesta întreprindă o acțiune ofensivă. 7. Tranz. A face ia naștere, funcționeze, a înființa, a organiza o școală, o instituție etc. 8. Tranz. (În expr.) A deschide o paranteză = a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză; fig. a face o digresiune în cursul unei expuneri. 9. Refl. (Despre culori sau obiecte colorate) A căpăta o nuanță mai luminoasă, mai apropiată de alb. ** Tranz. și refl. Fig. A da sau a căpăta o înfățișare luminoasă, prietenoasă. 10. Refl. (Despre vocale) A trece din seria vocalelor închise în seria vocalelor deschise. [Prez. ind. și: (reg.) deschiz; perf. s. deschisei, part. deschis. - Var.: (pop.) deşchíde vb. III] - Lat. discludere.

Sursa : DEX '98

 

A (se) deschidea (se) închide

Sursa : antonime

 

A deschidea închide

Sursa : antonime

 

A se deschidea (se) închide

Sursa : antonime

 

DESCHÍDE vb. 1. a desface. (\~ repede plicul și citește scrisoarea.) 2. v. descuia. 3. a căsca, a desface. (\~ gura.) 4. v. despica. 5. v. căsca. 6. v. destupa. 7. v. sparge. 8. a crăpa, a se desface, a se despica, a plesni. (Se \~ mugurii, bobocii.) 9. v. înflori. 10. v. inaugura. 11. v. debuta. 12. v. vernisa. 13. v. însenina.

Sursa : sinonime

 

deschíde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. deschíd, 1 pl. deschídem, perf. s. 1 sg. deschiséi, 1 pl. deschíserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. deschídă; part. deschís

Sursa : ortografic

 

A SE DESCHÍDE deschíd intranz. 1) (despre răni) A se desprinde, începând supureze. 2) (despre pământ sau formații ale lui) A crăpa, căpătând fisuri adânci; a se despica. 3) (despre flori, boboci) A-și răsfira petalele; a se desface; a se desfoia. 4) (despre culori) A deveni mai puțin intens. 5) (despre priveliști, peisaje) A se întinde în fața ochilor; a se desfășura. 6) (despre cer) A deveni senin; a se însenina. 7) (despre oameni) A căpâta o înfățișare luminoasă. 8) și fig. (despre drumuri, perspective etc.) A-și face apariția. /<lat. discludere

Sursa : NODEX

 

A DESCHÍDE deschíd 1. tranz. 1) (uși, ferestre, porți) A da în lături lăsând liber accesul (într-o încăpere, într-un spațiu etc.). * \~ cuiva ochii a face pe cineva înțeleagă anumite lucruri. A-și \~ sufletul (sau inima) a-și exterioriza sentimentele; a-și mărturisi tainele; a se destăinui. A-și \~ urechile a asculta cu mare atenție. \~ pofta de mâncare a stimula pofta de mâncare. 2) (valize, sertare, borcane, sticle etc.) A face aibă o deschizătură sau o trecere, dând în lături piesa corespunzătoare (mobilă). * \~ robinetul a da drumul la debitul de apă dintr-o conductă. \~ cu cheia a descuia. \~ paranteza a) a pune prima parte a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a face o abatere în cursul unei comunicări (pentru a scoate ceva în evi-dență). \~ gura a) a despreuna buzele și fălcile; b) a vorbi. \~ ochii a) a despreuna pleoapele; b) a se deștepta; c) a fi atent. 3) (caiete, cărți etc.) A desface întorcând coperțile. 4) (aparate, mecanisme etc.) A face funcționeze. 5) (răni, cavități ale corpului) A desface în vederea unei operații chirurgicale. 6) (căi de comunicație) A da în exploatare. 7) (întreprinderi, instituții, localuri etc.) A face ia naștere și funcționeze. 8) (adunări, ședințe, jocuri sportive etc.) A realiza în partea inițială; a începe; a porni. /<lat. disculdere

Sursa : NODEX

 

deschíde (-d, -ís), vb. - 1. A da la o parte ceva care închide. - 2. A începe, a face începutul, a porni. - 3. A stîrni, a aţîța, a stimula. - 4. A găuri, a perfora. - 4. bis (Refl.) A deveni mai deschis, a se face mai luminos. - Mr., megl. dişcl’id, istr. rescl’id. Lat. d?scl?d?re (Pușcariu 509; Candrea-Dens., 368; Tiktin), cf. it. dischiudere, prov. desclaure. - Der. deschis, adj. (dat la o parte; neacoperit, dezvelit; limpede; inteligent, franc; sincer; adv., în mod limpede, în mod sincer); deschizător, adj. (care deschide); deschizătură, s.f. (loc liber prin care poate pătrunde sau se poate vedea ceva; trecere). Cf. închide.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DESCHIDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 521 pentru DESCHIDE.

Elena Liliana Popescu - Ție, cel care deschizi această carte ...

Elena Liliana Popescu - Ţie, cel care deschizi această carte ... Ție, cel care deschizi această carte ... de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Motto: Adevărul se dezvăluie de la sine celui pregătit să-l primească. Încearcă să lași deoparte grijile zilei pentru a putea păși împreună în realitatea Visului numit Poezie, deschizând poarta inimii tale acestor versuri. Ele s-au născut în inima mea atunci când le era dat să se desprindă din lumea formelor-gânduri și a se înveșmânta în lumea formelor-cuvinte, pentru a se prezenta, împlinindu-și destinul, la ceremonia întâlnirii cu tine. Simplitatea, care în esența ei înseamnă adevărul, nu poate fi exprimată decât prin tăcere. Toate cuvintele lumii nu fac altceva decât să încerce să descrie tăcerea. Cunoașterea de sine, idealul cel mai simplu si cel mai greu de atins, este scopul fiecărui om în parte si al lumii intregi, acestuia fiindu-i subjugate toate căutările noastre. Poeții vin și pleacă, lăsând strădania lor în a dezvălui chipul nevăzut al Poeziei, care ne privește fără să ne judece de dincolo de valul Iluziei.

 

Ioan I. Ciorănescu - Deschide pleoapa

... Ioan I. Ciorănescu - Deschide pleoapa Deschide pleoapa de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Deschide pleoapa ochilor când lângă tine vin     Deschide-o larg precum o scoică dezghioci     Și-nfige-n mine ca o lance al primăverilor senin     Să-mi amuțească brusc ale tăcerii voci.     Cerul ochilor ... ca o statuie care cunoaște doar repaos ;     Gânduri ciudate – ca priveliștile pe geamul unui tren –     Fulgerătoare prind în mintea mea să se înșire.     Deschide

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

... săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se deschide ușa beciurilor. Pe acest balcon de piatră o altă ușă, rotundă, îngustă și scurtă, dă pas în o tindă boltită, pardosită cu cărămizi exagonale și ... lățit mai în urmă varul vandalismului călugăresc. În unghiul din fund, în dreapta camerei din fund, este o ușă foarte îngustă și scurtă care se deschide în zidul dinspre ogradă. O scăricică săpată în acel zid, și luminată numai prin o ferestruică rotundă, duce în o cameră numită iatacul doamnei , și ... ușă mică, rotundă și ridicată de la pământ ca de vreo doi coți, duce într-un fel de tindă îngustă, în al cărei fund se deschide o vizunie ce are multă asemănare cu un cuptor de pitărie; nivelul ei e mai ridicat decât acel al tindei. În stânga se vede o ... cu deosebire numai că stâlpii sunt de lemn. Din dosul palatului se găsește o cișmea seacă, făcută în zidul ce înconjoară Cetățuia. Poarta Cetățuiei se deschide în partea zidului ce cată spre dealul Pietrăriei. O clopotniță se înalță pe dânsa, însă nu are nimic mai însemnat decât toate celelalte clopotnițe de

 

Constantin Stamati - Zburătorul la zăbrea

... închisă În aceste ziduri cu porți ferecate? Și de ce zăbreaua nu o ții deschisă, Să privești la lună pân’ la miez de noapte? Fetiță, deschide-mi, căci mi-i frică tare, Pin tuneric, noaptea, când încep să umble Striga, tricoliciul ș-a morților umbre, Cu mantii de neguri ... ia cu dânsa în mormântul rece, Sau de vreun clopot de-aripi să mă lege, Ca cu al lui vuiet să mă și ucigă... Deci deschide-mi ușa, iar de nu, m-oi duce Ca să răpesc cuibul vrunii rândunele... Deschide-mi, fetică, să-ți dau floricele, S-auzi de la mine vorbișoare dulce; Să-mi vezi fețișoara câtu-i de frumoasă, Ș-aripile mele cât ... revarsă, Care covârșește ori pe care floare. Mi-i frig, căci sunt gingaș, umbra mă îngheață, Iar ție nu-ți pasă de rugile mele; Deci deschide-mi ușa, ca să-ți dau mărgele, Și tu mă-ncălzește în a tale brațe... Ori ce să-ți dau, spune, ca să ...

 

Victor Hugo - Zburătorul la zăbrea

... închisă În aceste ziduri cu porți ferecate? Și de ce zăbreaua nu o ții deschisă, Să privești la lună pân’ la miez de noapte? Fetiță, deschide-mi, căci mi-i frică tare, Pin tuneric, noaptea, când încep să umble Striga, tricoliciul ș-a morților umbre, Cu mantii de neguri ... ia cu dânsa în mormântul rece, Sau de vreun clopot de-aripi să mă lege, Ca cu al lui vuiet să mă și ucigă... Deci deschide-mi ușa, iar de nu, m-oi duce Ca să răpesc cuibul vrunii rândunele... Deschide-mi, fetică, să-ți dau floricele, S-auzi de la mine vorbișoare dulce; Să-mi vezi fețișoara câtu-i de frumoasă, Ș-aripile mele cât ... revarsă, Care covârșește ori pe care floare. Mi-i frig, căci sunt gingaș, umbra mă îngheață, Iar ție nu-ți pasă de rugile mele; Deci deschide-mi ușa, ca să-ți dau mărgele, Și tu mă-ncălzește în a tale brațe... Ori ce să-ți dau, spune, ca să ...

 

Ion Creangă - Capra cu trei iezi

... În călcăieș Smoc de flori Pe subsuori. Atunci iedul mezin - care acum era și cel dintâi și cel de pe urmă - sare iute și-i deschide ușa. Apoi s-aruncă în brațele mâne-sa și cu lacrimi de sânge începe a-i spune : - Mămucă, mămucă, uite ce am pățit ...

 

Ion Luca Caragiale - Începem

... de la un domn secretar general, (alta) de la o damă venerabilă... (altele) vedeți! vedeți! DIRECTORUL Fie!... ia să vedem ce dorește d-nu senator... (deschide plicul.) Să angajăm pe o tânără debutantă... (aruncă scrisoarea, deschide alta.) D. deputat?... altă debutantă... d. secretar general?... altă debutantă... Să vedem acuma doamna venerabilă... doi debutanți. (aruncă pe rând scrisorile, luând repede altele.) Lojă ... ARTISTUL Melpomena... Talia... Tantiema! TÂNĂRUL O cunoști? Nu-i așa că-i drăguță? ARTISTUL Delicioasă! DIRECTORUL Pe doamna Parigoriu? se poate să nu o cunoaștem? (deschide scrisoarea.) TÂNĂRUL (zărind pe Profesor face o mișcare de plăcută surpriză, se duce la el și cu multă căldură) A! ilustrul meu profesor ... actele? TÂNĂRUL (scoate din ghiozdan un caiet gros) Veți vedea. SUFLORUL Dă-mi voie! asta e atribuția mea, a suflerului. (ia caietul; îl deschide.) E scris mărunt. TÂNĂRUL A! eu scriu foarte mărunt. SUFLORUL (cântărind în mână caietul) Trebuie să fie lungi actele. (trece directorului caietul.) DIRECTORUL ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea...

... ropotind Ca un glas de copilaș Ce-o întreabă drăgălaș: ­ De ce șezi închisă, fată, După poarta ferecată, După zidurile grele, După negrele zăbrele? Deschide zăbrelele Și privește stelele, Luna plină o privește Cum pe munți călătorește Și deschide-mi un oblon Ca să trec fără de zvon, Că de noapte îmi e teamă; Toate umbrele mă cheamă, Tricolici mă prigonesc, Iar babele mă ... m-acopăr ca un giulgi, Și când voi spuneți povești, Suflu codrul pe ferești, Iar la claca cea de furcă Mâna-mi torturile-ncurcă. O, deschide-mi un canat, Ca printr-însul să străbat, Să mă iei la tine-n pat, Ca să dorm lâng-al tău sin Ca un biet ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea

... ropotind Ca un glas de copilaș Ce-o întreabă drăgălaș: ­ De ce șezi închisă, fată, După poarta ferecată, După zidurile grele, După negrele zăbrele? Deschide zăbrelele Și privește stelele, Luna plină o privește Cum pe munți călătorește Și deschide-mi un oblon Ca să trec fără de zvon, Că de noapte îmi e teamă; Toate umbrele mă cheamă, Tricolici mă prigonesc, Iar babele mă ... m-acopăr ca un giulgi, Și când voi spuneți povești, Suflu codrul pe ferești, Iar la claca cea de furcă Mâna-mi torturile-ncurcă. O, deschide-mi un canat, Ca printr-însul să străbat, Să mă iei la tine-n pat, Ca să dorm lâng-al tău sin Ca un biet ...

 

Constantin Negruzzi - Sobieski și românii

... sa îi mare și puternic, poate să facă ceea ce zice, dacă nu se teme nici de Dumnezeu, nici de sfinții lui, dar el nu deschide poarta, ci s-a îngropa sub zidurile bisericii și apoi lumea va judeca între dânsul, atât de slab, și între măria sa atât ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... în fine, o liniște somnoroasă, un aer cald de vară, o lună strălucită, stele de aur ce-și închideau pleoapele spre a le deschide iar, un cer albastru și fără nori, case nalte a căror streșini de cărămidă se uitau în lună — iată tabloul. Fetele ce ... lucii argintate de lună, cu perdele albe. Bătui încet în ea. — Tu ești? răspunse o voce dragă și molatecă ca de copilă. — Eu, deschide fereastra, nu e nimeni pe strade, nu te poate vedea nimeni, ș-apoi chiar de te-ar vedea... Fereastra se deschise încet, perdeaua se dede ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DESCHIDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentru DESCHIDE.

CĂSCA

... CĂSCÁ , casc , vb . I . 1. Tranz . A deschide gura pentru a vorbi , pentru a striga , pentru a mânca etc . 2. Intranz . A deschide gura mare printr - o mișcare de inspirare adâncă , urmată de o expirație prelungită , trădând oboseală , plictiseală și mai ales somn . 3. Refl . ( Despre obiecte ) A ...

 

ÎNTREDESCHIDE

... ÎNTREDESCHÍDE , întredeschíd , vb . III . Tranz . A deschide incomplet , a crăpa o ușă , o fereastră etc . - Între ^1 - + deschide

 

DESCHIZĂTOR

... DESCHIZĂTÓR , - OÁRE , deschizători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care deschide uși , ferestre , lăzi etc . 2. S . n . Ustensilă folosită pentru desfacerea capsulelor , căpăcelelor etc . la sticlele închise ermetic ; destupător . - Deschide

 

DESFUNDA

... DESFUNDÁ , desfúnd , vb . I . Tranz . 1. A deschide un butoi scoțându - i fundul sau dându - i cep ; p . ext . a deschide o sticlă astupată , scoțându - i dopul ; a destupa . 2. A curăța sau a goli un canal ; o conductă , un ...

 

FACE

... apărea . A făcut o bătătură . 4. ( În expr . ) A face ochi = a ) ( despre puii unor animale ) a putea deschide ochii ( la câteva zile după naștere ) ; b ) ( fam . , despre oameni ) a se trezi , a se scula din somn . A face ... produce , a se ivi , a se lăsa . 2. ( despre drumuri , văi etc . ) A se desfășura , a se deschide ( înaintea ochilor ) . Se făcea o vale lungă . 3. ( despre senzații sau sentimente ; construit cu dativul pronumelui ) A se naște , a se ...

 

ÎNVOLTA

... ÎNVOLTÁ , învoltez , vb . I . 1. Intranz . și refl . ( Despre flori ) A se deschide

 

ȘI

... evidență ) A adus și vin , și mâncare , și cărți . 5. ( Leagă două propoziții de același fel , indicând o completare , un adaos , o precizare nouă ) Deschide ușa și intră . 6. ( Accentuat , în corelație cu sine însuși ) Atât . . . , cât . . . ; nu numai . . . , ci și . . . Are în mână și pâinea , și cuțitul . 7. ( În ...

 

ACREDITA

... A împuternici pe cineva ca reprezentant al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin . 2. ( Fin . ) A crea , a deschide , a pune la dispoziția cuiva un acreditiv . 3. ( Rar ) A face ca un fapt neconfirmat , o știre etc . să apară demne ...

 

AGURIJOARĂ

AGURIJOÁRĂ , agurijoare , s . f . Plantă erbacee decorativă , cu flori mari galbene , albe , portocalii , roz și roșii , care se deschid numai la soare ( Portulaca grandiflora ) . - Aguridă + suf . -

 

BALAMA

BALAMÁ , balamale , s . f . Mic dispozitiv metalic format din două piese articulate pe un ax , dintre care cel puțin una se învârtește după montare în jurul axului , spre a permite unei uși , unei ferestre , unui capac de ladă etc . să se închidă și să se deschidă prin rotire parțială ; șarnieră ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...