Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SUFLAI, SUFLU, SUFLEȚEL, FANFARĂ, SUFLĂTOR, AMBUȘURĂ, CONTRAFAGOT, MUȘTIUC, SUFLOI, ȘUIERA ... Mai multe din DEX...

SUFLA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUFLÁ, súflu, vb. I. 1. Intranz. A elimina aer din gură sau din plămâni cu o anumită forță; a expira forțat aerul. * Expr. A sufla în lumânare (sau în lampă) = a stinge lumânarea sau lampa expirând cu putere aerul asupra flăcării. A sufla în foc = a expira producând un curent de aer, pentru a înteți flacăra. Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt = o experiență neplăcută te face mai prudent decât este necesar. A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas = a-și însuși cu îndrăzneală ceea ce se cuvine altuia; a fura a șterpeli. ** Tranz. A face ca ceva se împrăștie sub acțiunea aerului expirat cu putere. ** Tranz. A elimina mucozitățile nazale expirând puternic. ** A introduce cu gura aer în deschizătura unor instrumente pentru a produce sunete; (despre unele instrumente) a suna, a cânta. Suflă în fluier. Suflă trâmbițele. ** A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune. 2. Intranz. A respira greu, cu efort; a gâfâi. * Expr. A nu (mai) sufla = a) a fi mort; b) a sta liniștit, nemișcat; fig. a nu mai protesta, a nu crâcni. 3. Tranz. A fabrica obiecte de sticlă folosind procedeul introducerii de aer într-o mică masă de sticlă topită. 4. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subțire de metal prețios; a arginta, a auri. 5. Intranz. (Despre vânt) A bate. 6. Tranz. A vorbi încet (și în secret); a informa pe ascuns. * Expr. A nu sufla un cuvânt = a nu spune nimic, a ține secret. ** A șopti actorilor rolul în timpul reprezentației. ** A șopti cuiva răspunsul pe care trebuie -l dea la o întrebare. - Lat. sufflare.

Sursa : DEX '98

 

SUFLÁ vb. v. răsufla, respira.

Sursa : sinonime

 

SUFLÁ vb. I. 1. a gâfâi, a pufăi, (reg.) a răsufla. (\~ după atâta alergătură.) 2. a-și trage. (Te rog -ți \~ nasul!) 3. v. cânta. 4. v. suna. 5. v. șopti. 6. a bate, a trece, (reg.) a vântura. (Crivățul rece \~ peste sat.) II. v. polei.

Sursa : sinonime

 

suflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. súflu, 3 sg. și pl. súflă; ger. suflând; part. suflát

Sursa : ortografic

 

A SUFLÁ súflu 1. intranz. 1) A expira cu putere; a elimina forțat aerul. \~ în ceai. \~ în foc. * A-i \~ cuiva în borș (sau \~ în borșul cuiva) a se amesteca nepoftit în treburile cuiva. 2) A introduce și a scoate aerul din plămâni; a respira. * A nu mai \~ a) a fi mort; b) a nu se opune; a tăcea chitic; a nu crâcni. 3) (despre vânt) A purta curenţi de aer; a bate. 4) (despre instrumente muzicale de suflat) A produce sunete caracteristice. 2. tranz. 1) (substanțe pulverulente sau obiecte ușoare) A îndepărta cu ajutorul unui curent de aer. * Slab de-l suflă vântul foarte slab. A-i \~ cuiva ceva de sub nas a lua foarte operativ și fără nici o jenă un lucru de la cineva. 2) fam. (persoane) A înlătura ușor și repede (dintr-o funcție). 3) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subțire de metal inoxidabil, în scop protector sau decorativ; a spoi; a polei; a metaliza. 4) (obiecte de sticlă) A confecționa prin introducerea aerului într-o masă de sticlă topită (dându-i forma dorită). 5) (conducte, recipiente, suprafețe etc.) A curăța cu ajutorul unui jet de substanță gazoasă. * \~ nasul a da afară mucozitățile din nas. 6) (texte, replici, răspunsuri) A comunica încet ca audă numai adresatul (la teatru, la școală); a șopti. 7) (date, informații etc.) A aduce la cunoștință pe ascuns. * A nu \~ (nici) un cuvânt a nu scoate o vorbă. [Sil. su-fla] /<lat. sufflare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SUFLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 294 pentru SUFLA.

Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu

Mihail Cuciuran - O zi şi o noapte de primăvară pe ruinele Cetăţii Neamţu O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu de Mihail Cuciuran Informații despre această ediție Suflați răcoroși zefiri pe coarda lirei mele, Suflați p-astă rîsipă, ce-abia a mai rămas ; Căci ea ne apărară de multe robii grele, Stîndu-ne spre mărire, pînă într-acest ceas. Suflați și această vale ce rîul sărpuești, Și vă întoarceți iară, cătră acest zid sfînt ; Suflați ca a lui videri în faptă dovidești ; C-a fost din învechime un dușmănesc mormînt. Suflați și încordați lira, astă tînguitoare Ce plînge cu durere, p-acest învitători ; Lacaș a biruinței, cetați învingătoare, Să plîng de a ei soartă pi-a ei ocrotitori. Suflați răcoroși zefiri, suflați cu vioșie, Suflați și vă-ngînfați suflînd astor ruine, Unde bravei Moldovei, cu multă bărbăție, Nimice sumeția puterilor străine • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Soarile după dialuri abia mai purpurează, Roșața-i să întinde pe ceriuri însărînd, Și luna să ivești, și ...

 

Dimitrie Anghel - Hefaistos

Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ...

 

Gheorghe Asachi - Sălbaticul și călătoriul

Gheorghe Asachi - Sălbaticul şi călătoriul Sălbaticul și călătoriul de Gheorghe Asachi În adâncul unei stânce, În deșertele pustii, Un sălbatic ș-ai săi fii Au pus mursa lor să mânce; Cu femeia-n giur șădeau Peste-o piatră, Lângă vatră, Și copiii lor sorbeau. N-avea șervet, nici cuțit, Dar bun foarte apetit. De fortună ca să scape, Un nemernic călători, Răzbătut de a ploaiei ape, Au intrat în groapa lor. Sălbaticu-n sărăcie, Fiind plin de omenie, Deși nu l-au așteptat, La ospăț l-au îndemnat. Oaspele, înflămânzit, Să aștepte n-au voit De două ori ca să-l învite, Dar dintăi din a sa gură Peste degete-amorțite Boare suflă de căldură; Apoi în aceea zamă, Fiind caldă, suflă iară. Sălbaticul mult se miară, Zice: Asta cum să cheamă? Una zama-mi răcorește, Alta mâna-mi încălzește. Di-i așa, oaspelui zice, Poți să mergi de-acum de-aice! Zău! drept mă va feri Cu un om a locui Carele din a sa gură Când frig suflă, când

 

Mihai Eminescu - Ursitorile

... că va aromi. Iară tu vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate rămurelele, Iară luna va străbate A noastră singurătate, Iar când vântul va sufla, Teiul se va legăna, Florile și-a scutura, Iarăși te va deștepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, Pe-a izvoarelor ...

 

Vasile Alecsandri - Năluca

... Să nu aibă vreo nălucă, În pustiu ducă-s-ar, ducă! Mircea-n vale se ducea, Dar el cruce nu-și făcea, Peste apă nu sufla, Ci la ea năvală da. Înghițea, bietul, o dată Și-l lovea dorul de fată. Înghițea de două ori Și-l apucau reci fiori. Înghițea ... simțul mitologic acelor datini. Așa el, fără a se gândi la libațiile vechilor romani, crede că e de augur bun a sufla în fața apei sau a vântului dintr-un vas și chiar a vărsa o parte din băutură pân-a nu ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Şuer Șuer de Barbu Ștefănescu-Delavrancea La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită. Stăpânul lumii e vântul, și aruncă, ca în bătătură la el, clăi de nori posomorâți peste întinsul cerului. Frunzele uscate scot sunete seci și, repezite în depărtări, se pierd spre roata pământului. Noaptea învăluie tot ca într-o trâmbă de întuneric. Prin crăpăturile ușii licăresc fâșii de lumină, ce se mișcă, ca și când s-ar țese, schimbându-se între ele. Înainte vreme, în așa loc și-așezau pragul cei care, biruiți de dorul libertății, fugeau de mincinosul trai al iobăgiei. N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pământul înțelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria de-a se mișca încotro i-or duce picioarele și cu goana ce dădeau în huzmetarii vitregi. Așa sta, în limpezimea câmpiilor, coliba haiducului cu poturi ceadirii, cu șerparul verde, smead la față, cu mustața rară și cu ochii ca solzul de crap. Șuer aține, în plaiuri depărtate, poteca arnăuților cu fes roșu și cu iatagan adus. Când făcu crucea, dând drumul murgului, Kira îi strigă, țintindu-l ...

 

Emil Gârleanu - Oratorul

Emil Gârleanu - Oratorul Oratorul de Emil Gârleanu Tocmai isprăvise de mâncat friptura, când Ghiță Năstrate, agentul, îi aduse o scrisoare. Conul Tase Filoreanu desfăcu, domol, plicul și citi: Iubite Tase, În împrejurări grele, la cine să alergăm? Firește, la tine. Afaceri grabnice mă silesc să plec numaidecât. Și astă-seară, la 8 ceasuri, cred că știi: sunt cele două întruniri, în despărțirile III și IV, la care trebuia să vorbesc. Bizuit pe marele tău talent, plec mai mulțumit și împăcat în mine însumi decât dacă aș fi vorbit eu alegătorilor. Al tău îndatorat, Jean P.-S. Iartă-mă că-ți scriu așa, pe fugă; mai am jumătate de oră până să plece trenul. Tocmai, semnul buletinelor noastre de vot e Crucea. De multe ori îi scrisese șeful; dar niciodată nu-i așternuse rânduri mai călduroase ca aceste. Conul Tase era încântat. Înghiți o bucată de plăcintă în pripă, sorbi de două-trei ori din cafea și porunci să-i aducă o trăsură. Erau 7 ceasuri. Își îmbrăcă redingota, își îmbucă tabachera cu tutun, iar coana Tica Filoreanu îi puse în portofel vreo două scobitori, căci se putea, după întrunire, soțul dumneaei să guste câte ceva, cu prietenii. Peste câteva ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Sărbătoare (Iosif, 2)

Ştefan Octavian Iosif - Sărbătoare (Iosif, 2) Sărbătoare de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Duminică, — se face dimineață. Pe ulicioara ninsă și plină de-ntuneric Doar crivățul, unchieșul cel nebun, Își face mendrele și zburdă-n voie, Tot grămădind zăpadă În dreptul ferestruiei mici Ca s-o astupe. Dar ferestruia licărește vesel Și nu se lasă stinsă. Acolo stă cizmarul meu. Cu ochelarii vechi pe nas El bate cuie la lumina lămpii, Iar meșterița răscolește focul. Dar unde-i ucenicul ? Hei, întrebați voi crivățul ce joacă Și suflă nu se-ncurcă: Pe ulicioara ninsă De-un ceas se luptă amîndoi Ca să dezgroape din zăpadă Un coș înnămolit. Cizmarul mermăie un cîntec Bisericesc, pe nas, Nevasta lui deretică prin casă, Și ușa se deschide mare. Copilul intră plin de frig Și cu urechile-nghețate, Abia tîrînd pe urma lui Burtosul coș împodobit Cu fel de fel de bunătăți din hală ! Trei pîni, verdețuri berechet, Și-un chil de carne ! S-a întîmplat minunea asta rară În casa bunului vecin ! Copilu-li suflă-n pumni, iar meșterița Așază pîinile după cuptor, Se uită la moșneag și — rîde. Moșneagul, peste ochelari, Se uită la copil, l- ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Anton Pann - Șoarecile

... ca p-un fum. Auzind Gherlanul si că nuorul chiar Altuia mai mare este supus iar, Să pogorî-ndată la marele vînt, Care atunci groaznic sufla pe pămînt. Primindu-l vîntul într-al său palat Și d-a lui venire fiind întrebat, Începu Gherlanul și la dînsul iar Să ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele

... preoteasa pe Hero-namorată Și vin în ajutor! Această lungă noapte Leandru meu nu vine! În dar veghez în turnu-mi și farul am aprins! Sufla pe mare vîntul, și prin întunecime Ast far de vînt s-a stins! De ce nu vine încă, poți tu a-mi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUFLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentru SUFLA.

SUFLAI

... suflător ( 4 ) . 2. Instalație folosită la aerisirea puțurilor adânci de exploatare , formată din burlane prevăzute cu o pâlnie care se poate roti în direcția vântului . - Sufla

 

SUFLU

SÚFLU , sufluri , s . n . 1. Respirație . 2. Adiere , boare . 3. Masă de aer deplasată cu violență ( de explozia unei bombe ) , care poate provoca avarii și distrugeri . 4. Fig . Avânt , elan ,

 

SUFLEȚEL

SUFLEȚÉL , suflețele , s . n . Diminutiv al lui suflet . - Suflet + suf . -

 

FANFARĂ

FANFÁRĂ , fanfare , s . f . 1. Ansamblu muzical ( militar ) format din persoane care cântă la instrumente de suflat ( din alamă ) și de percuție . 2. ( Rar ) Instrument muzical de suflat din alamă ( cu sunete naturale ) . 3. ( Înv . ) Compoziție muzicală executată de o fanfară ( 1 ) sau la un instrument de

 

SUFLĂTOR

SUFLĂTÓR , suflători , ( 1 , 2 ) s . m . , suflătoare , ( 3 , 4 ) s . n . 1. S . m . ( La pl . ) Instrumente muzicale de suflat . 2. S . m . Persoană care cântă la un instrument de suflat . 3. S . n . Țeavă prin care muncitorul sticlar suflă aer într - o masă de sticlă topită , pentru a - i da diverse forme . 4. S . n . Dispozitiv pentru suflarea unui curent de abur sau de aer în cutia de fum a unei

 

AMBUȘURĂ

AMBUȘÚRĂ , ambușuri , s . f . Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura ;

 

CONTRAFAGOT

CONTRAFAGÓT , contrafagoturi , s . n . Instrument muzical de suflat , mai mare decât fagotul și sunând cu o octavă mai jos decât acesta ; cel mai grav instrument de suflat din orchestra

 

MUȘTIUC

MUȘTIÚC , muștiucuri , s . n . 1. Piesă detașabilă ( de ebonită , de os sau de metal ) la instrumentele muzicale de suflat , prin care se suflă . 2. Capătul metalic cu care se termină un furtun și care servește la concentrarea și dirijarea jetului de lichid . 3. Piesă de metal sau de lemn căptușită cu tablă și montată la capătul de presare al preselor folosite la fasonarea cărămizilor , a țiglelor

 

SUFLOI

... prin care se suflă în foc , pentru a - l aprinde . 2. Jucărie din scoarță de mesteacăn sau de salcie , cu care fluieră copiii . - Sufla

 

ȘUIERA

ȘUIERÁ , șúier , vb . Intranz . 1. ( Despre vânt , furtună , vijelie etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ascuțit și puternic ; a fluiera . 2. ( Despre unele obiecte ; la pers . 3 ) A produce un zgomot strident , scurt și intens , atunci când se deplasează , se mișcă , se învârtește sau spintecă aerul cu viteză . 3. ( Despre oameni ) A scoate un sunet ascuțit , strident și prelung , suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise , printre degete sau cu ajutorul unui instrument special . 4. ( Despre unele animale , păsări , insecte ; la pers . 3 ) A scoate un sunet sau un țipăt ( ascuțit ) specific . [ Pr . : șu -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...