Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MURI

  Vezi și:MOR, MOARE, MURIND, MORĂRESC, MORĂRIT, MORĂ, MORĂREL, MORĂRI, MORĂRIE, MORȚIU, MORIȘCĂ ... Mai multe din DEX...

MOARĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MOÁRĂ, mori, s.f. 1. Instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor; clădire, construcție prevăzută cu asemenea instalații. * Expr. A-i merge (sau a-i umbla, a-i toca) (cuiva) gura ca o moară (hodorogită sau stricată, neferecată etc.) = a vorbi mult (și inutil), a nu-i tăcea gura. Ca la moară = a) pe rând, în ordinea sosirii; b) (în legătură cu verbele "a intra", "a ieși" sau cu echivalentele acestora) într-un continuu du-te-vino. A(-i) da (cuiva) apă la moară = a-i crea cuiva o situație favorabilă, a-i înlesni facă un anumit lucru; a încuraja, a stimula. A-i veni (cuiva) apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea cuiva. A-i lua (sau a-i tăia) (cuiva) apa de la moară = a) a priva pe cineva de anumite avantaje de care s-a bucurat; b) a întrerupe pe cineva în timp ce vorbește, a nu-i permite mai vorbească sau a face nu mai vorbească. A mâna apa la moara sa = a căuta tragă singur toate foloasele. A-i umbla (cuiva) moara = a-i merge bine, a-i merge toate din plin. A-i sta (cuiva) moara = a nu-i mai merge bine; a nu mai avea profituri, avantaje. A ajunge de la moară la râșniță = a ajunge rău; a decădea, a scăpăta. (Livr.) A se bate (sau a se lupta) cu morile de vânt = a întreprinde acțiuni inutile, ridicole; a se lupta cu dușmani ireali. ** (Depr.; de obicei urmat de determinări ca "hodorogită", "stricată" etc.) Gură (considerată ca organ al vorbirii); p. ext. persoană care flecărește fără încetare; meliță. 2. Mașină de lucru sau instalație folosită pentru mărunțirea fină a unor materiale tari (minereuri, cărbuni, produse ale industriei chimice etc.); clădire, construcție prevăzută cu asemenea mașini sau instalații. 3. (Înv.) Fabrică (în care materia primă era mărunțită, zdrobită, frământată). 4. (Reg.) Jocul de țintar. - Lat. mola.

Sursa : DEX '98

 

MOÁRĂ s. v. țintar.

Sursa : sinonime

 

MOÁRĂ s. v. ceas, ceasornic, gater, gură, joagăr, morișcă, stomac.

Sursa : sinonime

 

moáră s. f., g.-d. art. mórii; pl. mori

Sursa : ortografic

 

MOÁR//Ă mori f. 1) Construcție prevăzută cu instalații speciale pentru măcinarea cerealelor. \~ de vânt. \~ de apă. \~ cu aburi. * A turna apă la \~a cuiva (sau a-i da cuiva apă la \~) a-i crea cuiva o situație favorabilă (pentru a înfăptui ceva negativ). A-i veni cuiva apa la \~ a) a-i apărea cuiva posibilitatea de a face ceva; b) a se schimba situația în folosul cuiva. A se bate cu morile de vânt a) a întreprinde acțiuni inutile; b) a lupta cu dușmani închipuiți. A ajunge de la \~ la râșniță a sărăci. \~ stricată (sau hodorogită, spartă, neferecată) palavragiu; flecar. A lua cuiva apa de la \~ a) a împiedica pe cineva facă ceva; a paraliza cuiva mișcările; b) a lipsi pe cineva de un avantaj. A trăi ca găina la \~ a trăi în belșug. 2) Mașină pentru mărunțirea unor materiale tari (minereuri, pietriș etc.) /<lat. mola

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MOARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1073 pentru MOARĂ.

Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)

... pe o piatră strâmbe semne Să nu poat-a le-nțelege lungul secolilor curs. Babilon, cetate mândră cât o țară, o cetate Cu muri lungi cât patru zile, cu o mare de palate Și pe ziduri uriașe mari grădini suite-n nori; Când poporul gemea-n piețe l-a ... vise tainice de Nord. Dar venit-a judecata, și de sălcii plângătoare Cântărețul își anină arfa lui tremurătoare; În zădar rugați pieirea ­ muri se năruie și cad! Cad și scări, ș-aurite arcuri, grinzi de cedru, porți de-aramă Soarele privește galben peste-a morții lungă ...

 

George Coșbuc - Murind

George Coşbuc - Murind Murind de George Coșbuc Pe creștet de dealuri e soare, Dar umbre-ale nopții prin văi, Și-n umeda nopții răcoare Soldatul, departe de-ai săi, Se zbate, și geme, și moare. Îi sîngeră pieptul de-arsură. Iar apa se zbuciumă rar Devale, și-alene murmură — Ah, umed un deget măcar Să-l puie pe vînăta gură ! Dar trupu-i e frînt de prin cruce. Voind să se nalțe puțin, De-aseară se-ncearcă s-apuce Cu mînile-o creangă de spin. El vede părîul ! Măsoară Cu ochii, trei palme de drum. Așa de cînește să moară ! Se-ntunecă văile-acum, Iar noaptea grăbită scoboară. El parcă stă-n noapte la pîndă, Puțin rădicat pînă-n brîu; Și-i galben de-atîta osîndă, Cu ochii țintiți spre părîu, Scrîșnind ca o fiară flămîndă. S-astîmpără-n urmă și ține Pe inimă pumnu-ncleștat. Apoi cu răsufluri puține, Simțindu-și tot trupu-nghețat, Își trage mantaua pe sine. O-ntinde cu dinții și geme, Iar gura-i șoptește duios. Eu nu știu, sunt rugi ori blesteme, Dar știu c-a pierit fără vreme Flăcăul voinic și frumos. Că iată-l scăldat în sudoare, Și- ...

 

Grigore Alexandrescu - Mielul murind

Grigore Alexandrescu - Mielul murind Mielul murind de Grigore Alexandrescu Fiu al unui berbece care de mult murise,         Un miel se bolnăvise,         Mușcînd din întîmplare         O-nveninată floare         Sau iarbă, nu să știe;         Destul că a lui moarte         Nu mai era departe. Acum el își făcuse datoriile toate Cîte și le fac mieii în ceasul cel cumplit.         Mumă-sa cu durere         Începuse să zbiere; Îl săruta, sîrmana, plîngînd necontenit, Și-i zicea: „Ce mi-e bună viața fără tine?         Cui mă lași, fătul meu? Spune tată-tău, dragă, că viu curînd și eu, Căci pe această lume nu mai aștept vrun bine!“ „Dar ce să-i răspunz, mamă — întrebă micul miel —         De-mi va face-ntrebare         Despre a turmei stare?         Tu știi bine că el         Iubea mult să vorbească De dulăii din turmă și de ceata lupească.“ — „Spune-i că turma toată zace de rea gălbează; Că are șapte doctori ce prea rău o tratează. Mai spune-i că ciobanul a pus pe un nepot, Ce tată-tău-l cunoaște, îngrijitor la turme, Ca să stîrpească-abuzul și relele să curme; Atîta spune-i ...

 

Vasile Alecsandri - Copila murind

Vasile Alecsandri - Copila murind Cântă pasărea pe-o floare Pentru-o fată care moare, Cântă păsăruica-n spin, Copila scoate venin. Cântă păsăruica-n salce, Copila de moarte zace. Cântă păsăruica-n poartă, Copilița dulce-i moartă! Ah! amar sufletul meu, Tu plângeai de dor mereu Și pe floare, și pe spin, Și pe poarta lui Marin. Ah! amar sufletul meu! Ieși curând să mor și eu, Să mă duc la cel mormânt, Să mă prefac în

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Mihai Eminescu - Memento mori

... pe o piatră strâmbe semne Să nu poat-a le-nțelege lungul secolilor curs. Babilon, cetate mândră cât o țară, o cetate Cu muri lungi cât patru zile, cu o mare de palate Și pe ziduri uriașe mari grădini suite-n nori; Când poporul gemea-n piețe l-a ... vise tainice de Nord. Dar venit-a judecata, și de sălcii plângătoare Cântărețul își anină arfa lui tremurătoare; În zădar rugați pieirea ­ muri se năruie și cad! Cad și scări, ș-aurite arcuri, grinzi de cedru, porți de-aramă Soarele privește galben peste-a morții lungă ...

 

Vasile Alecsandri - N. Bălcescu murind

Vasile Alecsandri - N. Bălcescu murind N. Bălcescu murind [1] de Vasile Alecsandri De pe plaiu-nstrăinărei, Unde zac și simt că mor De amarul desperărei Și de-al țării mele dor, Văd o pasere voioasă Apucând spre răsărit, Și o rază luminoasă, Și un nour aurit. „Păsărică zburătoare, Unde mergi cu dorul meu?“ „Am solie-ncântătoare De la sfântul Dumnezeu Să duc glas de armonie Țărmurilor românești Și să scald în veselie Inimile ce jălești!“ „Rază vie, călătoare, Unde mergi cu dorul meu?“ „Am solie-nvietoare De la sfântul Dumnezeu Să depun o sărutare Pe al țării tale sân Și s-aduc o alinare Jalnicului tău suspin.“ „Nouraș pătruns de soare, Unde mergi cu dorul meu?“ „Am solie roditoare De la sfântul Dumnezeu Să mă las în Românie, Ca să crească mii de flori Pe frumoasa ei câmpie Ce o plângi adeseori!“ „Du-te, rază strălucită, Du-te mică păsărea, Și pe țara mea iubită Mângăieți-o-n lipsa mea! Iar tu, nour de rodire, Fă să crească-n sânul tău, Cu verzi lauri de mărire, Floarea sufletului meu!†...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor ce mor

Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor ce mor Rondelul rozelor ce mor de Alexandru Macedonski E vremea rozelor ce mor, Mor în grădini, și mor și-n mine -- Ș-au fost atât de viață pline, Și azi se sting așa ușor. În tot, se simte un fior. O jale e în orișicine. E vremea rozelor ce mor -- Mor în grădini, și mor și-n mine. Pe sub amurgu-ntristător, Curg vălmășaguri de suspine, Și-n marea noapte care vine Duioase-și pleacă fruntea lor... -- E vremea rozelor ce

 

Alecu Donici - Adevărul sau cucoșul de la moară

Alecu Donici - Adevărul sau cucoşul de la moară Adevărul sau cucoșul de la moară de Alecu Donici Cucoșul, știți prea bine, că are însușire De a ne da de știre Prefacerile zilei ș-a timpului schimbări. El, făr-a se supune La reguli și cercări, Când adevărul spune, E ca un fabulist; Iar când arată timpul e cam naturalist. Știu dar că la o moară, cucoșul prin cântare Morarului da veste la vreme de mâncare. Însă-ntr-o zi, când moara umbla mereu vuind, Și unda zgomotoasă, în roți cu-a sa iuțime Izbea din înălțime În aer spumegând, Morarul simțea foame. Deci iese el din moară Și vede cum cucoșul, sărind pe-o grindișoară, În pene se umfla, Din gât se încorda, Ș-apoi, căscându-și pliscul, se pare că cânta. Însă a lui cântare, de vuiet mistuită, Era neauzită. Morarul trist se duse în moară, așteptând S-audă mai degrabă cucoșul său cântând. Așteaptă, măi morare, C-așa-i și-n lumea mare: Când relele năravuri vuiesc neîncetat, Atuncea adevărul nu este

 

Dimitrie Bolintineanu - Un tânăr român murind în străinătate

Dimitrie Bolintineanu - Un tânăr român murind în străinătate Un tânăr român murind în străinătate de Dimitrie Bolintineanu Cum pasărea ce pleacă în locuri depărtate Se-ntoarce iar în țara de unde a plecat, D-o suvenire dulce, vai! inima mea bate Și zboară spre pământul în care s-a format. Căci am văzut adesea pe muma doritoare Copilului său dulce, o lacrimă ștergând. Eu nu aveam o mumă să-mi șteargă-a mea plânsoare, Eu nu aveam pe nimeni, și am trecut plângând. Dar hora grațioasă a zilelor junele Acum se întrerupe, eu trebuie să mor! Frumoasă rondurelă, pe aripile tele În țara mea iubită, de ce nu pot să zbor! O! moarte, mai așteaptă, căci eu sunt tânăr încă. Pe douăzeci de roze îmi număr anii mei! O! moarte, crudă moarte, abia-am ajuns sub stâncă, Și tu, din vârfu-i numai, ai dreptul să mă cei! Când toamna vieții vine, o frunte se-ntristează, Amorul rupe arcul și zboară râzător. Ghirlanda aurită de vise încetează Și imima ce-ngheață nu simte nici un dor. Așa acel ce trece pe-o vale-ncântătoare Și-adună toată floarea ce el ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru MOARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 249 pentru MOARĂ.

Genesa Capitol 5

Genesa Capitol 5 Genesa 4 Genesa Capitol 5 1 Iată cartea neamurilor lui Adam. În ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om, l -a făcut după asemănarea lui Dumnezeu. 2 I -a făcut parte bărbătească și parte femeiască, i -a binecuvîntat, și le -a dat numele de ,,om``, în ziua cînd au fost făcuți. 3 La vîrsta de o sută treizeci de ani, Adam a născut un fiu după chipul și asemănarea lui, și i -a pus numele Set. 4 După nașterea lui Set, Adam a trăit opt sute de ani; și a născut fii și fiice. 5 Toate zilele pe cari le -a trăit Adam, au fost de nouă sute trei zeci de ani; apoi a murit. 6 La vîrsta de o sută cinci ani, Set a născut pe Enos. 7 După nașterea lui Enos, Set a mai trăit opt sute șapte ani, și a născut fii și fiice. 8 Toate zilele lui Set au fost de nouă sute doisprezece ani; apoi a murit. 9 La vrîsta de ...

 

2 Samuel Capitol 12

... David a zis lui Natan: ,,Am păcătuit împotriva Domnului!`` Și Natan a zis lui David: ,,Domnul îți iartă păcatul..., nu vei muri. 14 Dar, pentrucă ai făcut pe vrăjmașii Domnului să -L hulească, săvîrșind fapta aceasta, fiul care ți s`a născut, va muri.`` 15 Și Natan a plecat acasă. Domnul a lovit copilul pe care -l născuse lui David nevasta lui Uirie, și a ...

 

1 Cronici Capitol 1

1 Cronici Capitol 1 2 Imparati 25 1 Cronici Capitol 1 1 Adam, Set, Enoș, 2 Chenan, Mahalaleel, Iered, 3 Enoh, Metușelah, Lemec, 4 Noe. Sem, Ham și Iafet. 5 Fiii lui Iafet: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras. 6 Fiii lui Gomer: Așchenaz, Difat și Togarma. - 7 Fiii lui Iavan: Elișa, Tarsisa, Chitim și Rodanim. 8 Fiii lui Ham: Cuș, Mițraim, Put și Canaan. - 9 Fiii lui Cuș: Saba, Havila, Sabta, Raema și Sabteca. -Fiii lui Raema: Seba și Dedan. 10 Cuș a născut pe Nimrod; el a început să fie puternic pe pămînt. - 11 Mițraim a născut pe Ludimi, Ananimi, Lehabimi, Naftuhimi, 12 Patrusimi, Casluhimi, din cari au ieșit Filistenii și Caftorimii. - 13 Canaan a născut pe Sidon, întîiul lui născut, și pe Het, 14 și pe Iebusiți, Amoriți, Ghirgasiți, 15 Heviți, Archiți, Siniți, 16 Arvadiți, Țemariți, Hamatiți. 17 Fiii lui Sem: Elam, Asur, Arpacșad, Lud și Aram; Uț, Hul, Gheter și Meșec. - 18 Arpacșad a născut pe Șelah; și Șelah a născut pe Eber. 19 Lui Eber i s`au născut doi fii: numele unuia era Peleg, pentrucă pe vremea lui ...

 

Ioan Capitol 11

... sînt învierea și viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. 26 Și oricine trăiește, și crede în Mine, nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?`` 27 ,,Da, Doamne,`` I -a zis ea, ,,cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină ...

 

Genesa Capitol 36

Genesa Capitol 36 Genesa 35 Genesa Capitol 36 1 Iată spița neamului lui Esau, adică Edom. 2 Esau și -a luat neveste dintre fetele Canaanului pe: Ada, fata Hetitului Elon, pe Oholibama, fata Anei, fata Hevitului Țibeon, 3 și pe Basmat, fata lui Ismael, sora lui Nebaiot. - 4 Ada a născut lui Esau pe Elifaz; Basmat a născut pe Reuel; 5 și Oholibama a născut pe Ieuș, Iaelam și Core. Aceștia sînt fiii lui Esau, cari i s`au născut în țara Canaan. - 6 Esau și -a luat nevestele, fiii și fiicele, toată lumea din casă, turmele, toate vitele, și toată averea pe care și -o agonisise în țara Canaan, și s`a dus într`o altă țară, departe de fratele său Iacov. 7 Căci bogățiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună, și ținutul în care locuiau ca străini nu le mai putea ajunge din pricina turmelor lor. 8 Esau s`a așezat în muntele Seir. Esau înseamnă Edom. 9 Iată spița neamului lui Esau, tatăl Edomiților, în muntele Seir. 10 Iată numele fiilor lui Esau: Elifaz, fiul Adei, nevasta lui Esau; ...

 

Ezechiel Capitol 32

Ezechiel Capitol 32 Ezechiel 31 Ezechiel Capitol 32 1 În anul al doisprezecelea, în ziua întîi a lunii a douăsprezecea, Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, fă un cîntec de jale asupra lui Faraon, împăratul Egiptului, și spune -i: ,Semănai cu un pui de leu între neamuri, erai ca un crocodil în mări, te aruncai în rîurile tale, turburai apele cu picioarele tale, și le întărîtai valurile.`` 3 Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Îmi voi întinde mreaja peste tine, în mijlocul unei mari mulțimi de popoare, și te vor trage în lațul Meu. 4 Te voi arunca pe uscat, și te voi întinde pe cîmpie, ca toate păsările cerului să șadă pe tine; și voi sătura fiarele întregului pămînt cu tine. 5 Îți voi asvîrli carnea pe munți, și voi umplea văile cu sfărîmăturile tale. 6 Țara în care înoți, o voi uda cu sîngele tău, pînă la munți, și se vor umplea puvoaiele de tine. 7 Cînd te voi stinge, voi acoperi cerurile, și le voi întuneca stelele; voi acoperi soarele cu nori, și luna nu-și va mai da lumina ei. 8 Din pricina ta, voi întuneca pe toți ...

 

Numeri Capitol 20

... 26 Desbracă pe Aaron de veșmintele lui, și îmbracă pe fiul său Eleazar cu ele. Acolo va fi adăugat Aaron la poporul lui și va muri.`` 27 Moise a făcut ce -i poruncise Domnul. S`au suit pe muntele Hor, în fața întregei adunări. 28 Moise a desbrăcat ...

 

Numeri Capitol 35

... este un ucigaș: ucigașul să fie pedepsit cu moartea. 17 Dacă -l lovește cu o piatră pe care o ține în mînă, de care poate muri, și moare, este un ucigaș: ucigașul să fie pedepsit cu moartea. 18 Dacă -l lovește cu vreo unealtă de lemn pe care o ține în ...

 

2 Samuel Capitol 11

2 Samuel Capitol 11 2 Samuel 10 2 Samuel Capitol 11 1 În anul următor, pe vremea cînd porneau împărații la război, David a trimes pe Ioab, cu slujitorii lui și tot Israelul, să pustiască țara lui Amon și să împresoare Raba. Dar David a rămas la Ierusalim. 2 Într`o după amiază spre seară, David s`a sculat de pe pat; și pe cînd se plimba pe acoperișul casei împărătești, a zărit de acolo o femeie care se scălda și care era foarte frumoasă la chip. 3 David a întrebat cine este femeia aceasta, și i-au spus: ,,Este Bat-Șeba, fata lui Eliam, nevasta lui Urie, Hetitul.`` 4 Și David a trimes niște oameni s`o aducă. Ea a venit la el, și el s`a culcat cu ea. După ce s`a curățit de necurăția ei, ea s`a întors acasă. 5 Femeia a rămas însărcinată și a trimes vorbă lui David, zicînd: ,,Sînt însărcinată.`` 6 Atunci David a trimes următoarea poruncă lui Ioab: ,,Trimete-mi pe Urie, Hetitul.`` Și ...

 

1 Imparati Capitol 21

... 23 Domnul a vorbit și despre Izabela, și a zis: ,,Cînii vor mînca pe Izabela lîngă întăritura Izreelului. 24 Cine va muri în cetate din casa lui Ahab, va fi mîncat de cîni, iar cine va muri pe cîmp va fi mîncat de păsările cerului.`` 25 N`a fost nimeni care să se fi vîndut pentruca să facă ce este ...

 

Romani Capitol 6

Romani Capitol 6 Romani 5 Romani Capitol 6 1 Ce vom zice dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulțească harul? 2 Nicidecum! Noi, cari am murit față de păcat, cum să mai trăim în păcat? 3 Nu știți că toți cîți am fost botezați în Isus Hristos, am fost botezați în moartea Lui? 4 Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropați împreună cu El, pentruca, după cum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, tot așa și noi să trăim o viață nouă. 5 În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr`o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr`o înviere asemănătoare cu a Lui. 6 Știm bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentruca trupul păcatului să fie desbrăcat de puterea lui, în așa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului; 7 căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat. 8 Acum, dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El, 9 întrucît știm că Hristosul înviat din morți, nu mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MOARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru MOARĂ.

MOR

MOR interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt care redă mormăitul ursului . -

 

MOARE

MOÁRE s . f . ( Reg . ) Apă cu sare sau cu oțet ( folosită la conservarea legumelor ) ; lichid acru în care se țin ori s - au ținut murături ; spec . zeamă de

 

MURIND

... de , adj . , s . m . și f . ( Înv . ) 1. Adj . Care se află pe moarte ; care este specific muribundului . 2. S . m . și f . Muribund . - V. muri

 

MORĂRESC

MORĂRÉSC , - EÁSCĂ , morărești , adj . Care aparține morii sau morarului , privitor la moară sau la morar , caracteristic morii sau morarului . - Morar + suf . -

 

MORĂRIT

MORĂRÍT s . n . 1. Meseria morarului ; morărie . 2. Operație de măcinare a cerealelor ( sau a altor materiale ) . 3. Impozit care se plătea odinioană în țările românești pe

 

MORĂ

MÓRĂ , more , s . f . ( În prozodia latină ) Timp necesar pentru pronunțarea unei silabe

 

MORĂREL

MORĂRÉL , morărei , s . m . Morăraș . - Morar + suf . -

 

MORĂRI

MORĂRÍ , morăresc , vb . IV . Intranz . ( Rar ) A practica meseria de morar , a fi

 

MORĂRIE

MORĂRÍE s . f . ( Rar ) Morărit ( 1 ) . - Morar + suf . -

 

MORȚIU

MORȚÍU adv . A urla a morțiu ( Reg . ; în expr . ) = a urla lung și trist ( ca o prevestire de moarte ) . - Moarte + suf . -

 

MORIȘCĂ

MORÍȘCĂ , moriști , s . f . 1. Mașină mică de vânturat grâne . 2. Râșniță cu care se macină pesmet , cafea , piper etc . 3. Moară mică pusă în mișcare de vânt , de apă sau cu mâna . 4. Jucărie care înfățișează aripile sau roata unei mori de vânt ; jucărie care se învârtește în mână și produce un sunet caracteristic ( folosită și pentru a speria păsările din semănături ) . 5. ( În sintagma ) Morișcă hidrometrică ( sau hidraulică ) = instrument format dintr - un rotor , cu una sau mai multe palete , care se rotește sub acțiunea curentului de apă și servește la măsurarea vitezei unui curs de apă . - Moară + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...