Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEPRIHĂNIRE, PĂCĂTOS, PĂCĂTUI, PARADIS, ȘUGUBINĂ, ABSOLUȚIUNE, BAPTISM, CATARI, DEZLEGAT, DRĂCOAICĂ, DRAC ... Mai multe din DEX...

PĂCAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PĂCÁT, păcate, s.n. 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericeşti, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; p. gener. faptă vinovată, greșeală, vină. * Păcatul strămoșesc (sau originar) = (în concepția religiei creștine) greșeala de a fi încălcat interdicția divină de a nu gusta din pomul cunoașterii binelui și a răului, fapt care a atras alungarea neamului omenesc din rai și pierderea stării paradiziace. Păcat capital = păcat considerat de biserică fundamental și din care ar izvorî toate celelalte păcate. * Loc. adj. și adv. Cu păcat = greșit; nedrept, vinovat, neîngăduit, oprit. Fără (de) păcat = nevinovat, corect, drept, legiuit. * Expr. A-și face păcat(e) cu cineva = a face o faptă rea în dauna cuiva, a oropsi, a nedreptăți pe cineva. A intra (sau a cădea) în păcat(e) = a comite o faptă condamnabilă, a greși. A-și spăla păcatul (sau păcatele) = a ispăși o greșeală, o vină. Lasă- păcatelor mele (sau lasă-l păcatelor lui etc.) sau la păcatele! = lasă- (sau lasă-l etc.) în pace! Păcatele mele (sau tale etc.)! = vai de mine (sau de tine etc.)! A trage păcatul (sau păcatele) cuiva = a) a suporta consecințele greșelii altui a; b) a fi ispitit, tentat facă ceva. A vorbi cu păcat = a aduce învinuiri nedrepte, a greși, a se face vinovat spunând lucruri neadevărate. (E) păcat (de Dumnezeu) sau e mai mare păcat(ul) = nu se cuvine, nu e drept, nu e bine. ** (Înv. și pop.) Canon, osândă, primită pentru ispășirea unei vini. 2. Cusur, defect, scădere; slăbiciune, patimă, viciu. 3. Întâmplare rea; nenorocire, năpastă, pacoste, necaz. * Loc. adv. Din păcate = din nenorocire, spre regretul cuiva. * Expr. A-l împinge (sau a-l îndemna, a duce) pe cineva păcatul (sau păcatele) ... (sau de...) = a simți un imbold spre ceva oprit, a fi îndemnat de un cuget rău, de o slăbiciune. (Exclamativ) Mai știi păcatul! = cine ar putea ști? se prea poate. Păcat ... (sau de...)! = îmi pare rău ... (sau de...); e regretabil ... Ce păcat! = cât îmi pare de rău! 4. (Eufemistic) Diavol, drac, naiba. * Expr. Al păcatelor = al naibii, teribil, strașnic, cumplit, grozav. Ce păcatul? sau ce păcatele? = ce naiba'? ce dracu? Ba pe păcatele! = ba pe naiba! atât mai trebuie! - Lat. peccatum.

Sursa : DEX '98

 

PĂCÁT s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.

Sursa : sinonime

 

PĂCÁT s. 1. v. vină. 2. greșeală, ispită. (A căzut în \~.) 3. cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, scădere, slăbiciune, viciu, (livr.) carență, racilă, tară, (pop. și fam.) beteșug, (reg. și fam.) hibă, (reg.) madea, teahnă, (Olt., Munt. și Mold.) ponos, (înv.) greșeală, lichea, nedesăvârșire, răutate. (E plin de \~e.)

Sursa : sinonime

 

păcát s. n., pl. păcáte

Sursa : ortografic

 

PĂCÁT \~e n. 1) Faptă sau vorbă care contrazice principiile moralei religioase. * Cu \~ nedrept; vinovat. Fără \~ drept; nevinovat. A intra (sau a cădea) în \~ a săvârși o faptă regretabilă. A-și ispăși (sau a-și spăla) \~ul (sau \~ele) a-și ispăși vina. A face \~e cu cineva a învinovăți pe nedrept pe cineva. A-l împinge la \~ (pe cineva) a fi îndemnat de un gând rău. E \~ (sau e mai mare \~ul) e regretabil; n-ar trebui. 2) Întâmplare nefastă; nenorocire. * Din \~e din nefericire; cu regret. Ce \~ îmi pare foarte rău. \~ele mele vai de mine. 3) fig. Imperfecțiune morală caracteristică unei persoane. /<lat. peccatum

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PĂCAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 545 pentru PĂCAT.

Alexandru Vlahuță - Păcatul

Alexandru Vlahuţă - Păcatul Păcatul de Alexandru Vlahuță Păcătuit-a omul în vremuri fericite, Când nu-i lipsea nimica, nici hrană, nici odihnă, Când n-avea a se teme de zile amărâte, Când roabă-i era lumea și el domnea în tihnă. Pământul, încă proaspăt, pătatu-s-a de sânge Când lumea era largă și oamenii puțini, Când nimenea, sub soare, n-avea de ce se plânge, Când cerul n-avea trăsnet și nici pământul spini. Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască? Când grijile-l apasă, nevoile-l muncesc, Când el se vede-n lume menit să pătimească, Când rălele-l frământă, și poftele-l robesc! Și vreți să n-avem Caini, când e nepotrivire, Și ură și cruzime în neamul omenesc, Când neagra dușmănie și lacoma râvnire De-a pururea-ncuibate în inimi clocotesc! Nu, nu; din nopți pierdute în vremuri depărtate Blăstemul stă pe oameni, în veci vor suferi, Și râvna, și ispita, și negrele păcate Născutu-s-au cu lumea, cu lumea vor

 

George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu)

... moartă pentru lume, — dar așa ți-a fost menirea, Lasă gândurile triste, — maică, maică, ia psaltirea Și fă-ți cruce de păcat! .................... Arde candela pe masă, cu o palidă lumină, Și bolnavele ei raze întunericu-l pătrund. Neclintită ca de piatră, EpifĂ nia se-nchină La icoanele ...

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

... Ion Luca Caragiale - Păcat... Păcat... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1892 I Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciulă de oaie părul creț și des ...

 

Antim Ivireanul - Șapte păcate de moarte (Ivireanul)

Antim Ivireanul - Şapte păcate de moarte (Ivireanul) Șapte păcate de moarte de Antim Ivireanul l. Trufiia. 2. Iubirea de argint. 3. Curviia. 4. Mâniia. 5. Lăcomiia 6. Zavistiia. 7. Leneviia la faptele cĂ©le

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la nașterea domnului nostru

... chiar al nostru, carele-l facem noi înșine, iar altul iaste păcatul cel striin, care îl face alt om și rămânem și noi părtaș acelui păcat strein. Și ne ceartă Dumnezeu și pentru păcatele cĂ©le streine, precum iaste și în trupul omenesc. Că pentru un mădular, când iaste bolnav, pătimesc ... firea omenească, iară nu cea îngerească, căci că îngerul au greșit de bună voia sa, iară omul au greșit dintru înșălăciune a cărui păcat iaste părtaș și îngerul cel rău, adecă diavolul, pentru că el au înșălat pre om, prin mijlocul șarpelui. A patra pricină pentru care ... nu cea îngerească iaste căci că îngerul era mai de cinste decât omul; pentru acĂ©ia era datoriu și mai tare să se ferească de păcat. Că cine iaste mai de cinste i să cade să fie mai cu omenie; că îngerii sunt stĂ©le, iar omul iaste putrejune. Că așa ... în sfĂ©șnic, ca să luminĂ©ze tuturor celor ce sunt în casă. Că nu să mânie Dumnezeu atâta pre omul cel prost când face păcat, cât să mânie pre omul cel bisericesc și pre omul cel de cinste. Și pentru acĂ©ia li să cade să fie mai cu omenie ...

 

Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie

... dobitoc sau cu pasăre? Iar de va fi însurat acel ce să ispoveduiaște să-l întrĂ©be: spune-mi, fiiule, au doară ai căzut în păcat cu fămĂ©ia ta, peste fire, afară den fire? Au doară mai nainte de nuntă, fiind logodit cu dânsa, ai căzut în păcat? Sau au doară ai căzut în păcat cu alt fĂ©liu de oameni, care sunt de altă lĂ©ge? Că acel păcat să canonĂ©ște mai greu cu un an de alte păcate care sunt. Spune-mi, fiiule, au doară ai omorât pre cineva cu voia ta ... îl canonĂ©ște duhovnicul pre dânsul, după cumu-i va fi greșalele lui. Și de va avea acela multe păcate, îl canonĂ©ște în care păcat iaste mai mare din cĂ©lealalte, adecă care păcat are ani mai mulți; și cĂ©lealalte păcate toate într-acel canon să iartă. Deci atunci iar zice duhovnicul cătră dânsul: iată, fiiule, că atâțea ... să socotește canonul lui. Iar de va ținea câtăva vrĂ©me să nu să priceștuiască și apoi iar să va tâmpla de va cădea în păcat, iar să pue începătură canonul dentru-întâi. Iar după ce să va părăsi el de ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos 2

... trebuia să se știargă de Fiiul lui Dumnezeu, n-au zis: Carele rădică păcatele lumii, ci păcatul. Și, iară, zicând păcatul, nehotărât, care era acel păcat al lumii ce vrea să-l pierză Hristos și să lase cialialalte? Dumnezeescul Theofilact, tălmăcind acest cuvânt al Evangheliei zice că păcatul lumii iaste neascultătoarea ... Domnul de la mijloc, făcându-se pre sine ascultătoriu până la moarte; au numit-o Ioann păcatul lumii, ca când n-ar fi fost alt păcat mai mare în lume decât neascultarea. Și au zis păcat, iar nu păcate, pentru căci numai întru acĂ©ia singură neascultare să cuprinde toate păcatele. Drept acĂ©ia zicând cum că păcatul acela l-au ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură și de umilință în Dumineca Florilor

... altui mort, carele numai atunce, în grab au murit, ca fata lui Iair, pentru ca să cunoască păcătosul carele ș-au cheltuit toată viața în păcat și au îmbătrânit în răutăți și s-au înstreinat de tot din darul lui Dumnezeu și s-au făcut slugă păcatelor și rob diavolului, cât ... nu să va căi astăzi, să va căi mâine; lasă răutatea și iară să întoarce pre calea mântuinței. Iar al treilea, carele au îmbătrânit în păcat și s-au obicinuit, în desfătări și în deșărtăciunile cĂ©le lumești, în pohtele lui cĂ©le rĂ©le, nu iaste cu putință să se ... vie în căință trebuiaște un ajutoriu tare, de sus, un cuvânt viu al lui Dumnezeu, carele să va în tot chipul să-l rădice din păcat, precum au rădicat și pre Lazar din groapă. Și de vrĂ©me ce aceasta nu să întâmplă niciodată, sau să întâmplă foarte rar, pentru căci ... cu de-a sila, pentru aceasta, când să va întâmpla vreo minune ca aceasta și să va căi unul ca acesta, învechit în păcat, când să va întâmpla să se înviiaze un mort ca acesta, de patru zile, să se întoarcă în casa cea părințească, un fiiu ca acesta ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură iară la prestevirea omului Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului de Antim Ivireanul Întristat, jalnic și amar să vĂ©de a fi răspunsul morții la om, de vrĂ©me ce Dumnezeu pe strămoșul nostru Adam, pentru păcatul neascultării, l-au osândit spre moarte, zicându-i: Pământ ești și în pământ vei mĂ©rge. Însă de va sta neștine să ia seama cu tot dinadinsul socoteala aceii osânde și sfârșitul acelui răspuns a lui Dumnezeu nu o va afla să fie muncă și pedeapsă, ce mare facere de bine și mare dobândă. Pentru căci de n-ar fi hotărât Dumnezeu moartea la om era să se facă răotatea nemoartă și păcatul necurmat. Și pentru aceasta zice Sfânta Scriptură și acum ca nu cumva să întinză mâna sa și va lua din lemnul vieții și va mânca și va trăi în vĂ©ci. Preceput-aț pricina, cum că după ce au mâncat din lemnul cunoștinții și au căzut în păcatul neascultării l-au oprit Dumnezeu să nu carea cumva să mănânce și din lemnul vieții și va trăi în vĂ©ci și să se facă răutatea nemoartă și va rămânea omul ...

 

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor

... spun că mă știu puțin greșit, Căci degeaba și făr’ de vină multe oi am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun să mă jertfiți, Dar ca să știm, Cine va fi mai greșit ... dobitoace strigă: „Vulpea zice bine!â€� Și ca să se lingușească, Către leu au strigat toate: „Împăratul să trăiască! El este făr’ de păcat, El este drept împărat!â€� Deci după leu, ursul, tigrul și lupul mărturisi Păcatele câte au vrut, hotărând a se spăsi, Însă de ... dintre fiare nu cuteza să crâcnească. Așadar, cele cu căngi, cu colți mari și ascuțiți, Tot așa s-au îndreptat, Nu numai că n-au păcat, Dar că pot să fie numite De sânte. Atunci și neghiobul bou să aibă rând au cerut, Zicând: „Și eu Sunt greșit, căci într ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor

... spun că mă știu puțin greșit, Căci degeaba și făr’ de vină multe oi am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun să mă jertfiți, Dar ca să știm, Cine va fi mai greșit ... dobitoace strigă: „Vulpea zice bine!â€� Și ca să se lingușească, Către leu au strigat toate: „Împăratul să trăiască! El este făr’ de păcat, El este drept împărat!â€� Deci după leu, ursul, tigrul și lupul mărturisi Păcatele câte au vrut, hotărând a se spăsi, Însă de ... dintre fiare nu cuteza să crâcnească. Așadar, cele cu căngi, cu colți mari și ascuțiți, Tot așa s-au îndreptat, Nu numai că n-au păcat, Dar că pot să fie numite De sânte. Atunci și neghiobul bou să aibă rând au cerut, Zicând: „Și eu Sunt greșit, căci într ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂCAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru PĂCAT.

NEPRIHĂNIRE

... NEPRIHĂNÍRE s . f . Calitate a ceea ce este fără prihană , fără păcat , fără vină , pur ; curățenie , puritate ; spec . castitate . - Ne - + prihănire ( înv . " păcat

 

PĂCĂTOS

... 1. Care are multe păcate , care se face vinovat de călcarea unor norme ; p . ext . ticălos , rău , afurisit , nemernic . 2. Vrednic de milă ; nenorocit ; nevoiaș . - Păcat

 

PĂCĂTUI

... PĂCĂTUÍ , păcătuiesc , vb . IV . Intranz . A comite un păcat ( 1 ) ; a greși . - Păcat

 

PARADIS

PARADÍS , paradisuri , s . n . Grădina raiului în care , potrivit credințelor religioase , au trăit Adam și Eva până la păcatul originar și în care ajung după moarte sufletele oamenilor fără păcate ; rai ^1 ;

 

ȘUGUBINĂ

... ȘUGUBÍNĂ , șugubine , s . f . 1. ( Înv . ) Păcat

 

ABSOLUȚIUNE

ABSOLUȚIÚNE , absoluțiuni , s . f . 1. Iertare de pedeapsă a unui acuzat când faptul imputat nu este prevăzut de lege sau când săvârșirea lui a fost justificată . 2. Iertare a păcatelor , dată de obicei de papă ^2 . [ Pr . : - ți -

 

BAPTISM

BAPTÍSM s . n . Doctrină și sectă creștină protestantă care consideră că botezul trebuie să fie acordat numai adulților creștini ce se căiesc de păcatul

 

CATARI

... Adepți ai unei secte creștine din Europa apuseană în sec . XI - XIV , înrudite cu bogomilismul , care respingeau ierarhia catolică și considerau proprietatea privată ca un păcat

 

DEZLEGAT

DEZLEGÁT , - Ă , dezlegați , - te , adj . 1. Care nu este legat , care a fost desfăcut din legături . 2. Care a fost absolvit de un blestem , de păcate etc . 3. ( Despre probleme )

 

DRĂCOAICĂ

DRĂCOÁICĂ , drăcoaice , s . f . 1. Ființă imaginară de sex feminin , considerată ( ca și dracul ) drept întruchipare a spiritului rău . 2. Fig . Femeie sau fată rea , plină de păcate , crudă ; ( în special ) fată sau femeie tânără , vioaie , isteață , ispititoare , care se ține de pozne ; diavoliță . - Drac + suf . -

 

DRAC

DRAC , draci , s . m . 1. Ființă imaginară , de sex masculin , întruchipare a spiritului rău ; diavol , demon , satana , necuratul , aghiuță . 2. Fig . Om plin de păcate , rău , crud ; om poznaș , isteț , vioi . 3. Compus : drac - de - mare = pește marin de culoare cenușie - roșiatică , cu corpul și capul comprimate lateral , a cărui primă aripioară dorsală este formată din țepi veninoși ( Trachinus

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...