|
|
||
|
Cuvântul PLATA nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: PLATĂ,PLAT Vezi și:MORATORIU, ACOPERIRE, AMORTIZA, ARENDĂ, CHIRIGIU, CONCORDAT, LICHIDITATE, PAUȘAL, PLATĂ, PONTAJ, VIRAMENT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PLATA: PLATĂ, PLATĂ.
PLATA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PLÁTĂ, plăți, s.f. 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată; achitare. ** Sistem, mod după care se plătește. 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinței unui lucru etc. 3. Răsplată (morală) cu care cineva este recompensat pentru faptele sale bune; pedeapsă care se dă cuiva pentru fapte rele. * Expr. A-și lua plata = a-și primi pedeapsa cuvenită. A se duce (sau a pleca, a merge etc.) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a se duce (sau a pleca, a merge etc.) unde vrea, unde știe, unde-i place. A lăsa (pe cineva) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace. - Din sl. plata.Sursa : DEX '98 PLÁTĂ s. 1. v. achitare. 2. achitare, depunere, vărsare. (\~ ratei în termen.) 3. (înv. și pop.) preț. (Aduceți lucrul și primiți \~.) 4. remunerare, remu-nerație, retribuire, retribuție, (rar) remunerariu. (Care este \~ pentru munca ta?) 5. v. pedeapsă.Sursa : sinonime plátă s. f., g.-d. art. plății; pl. plățiSursa : ortografic PLÁT//Ă plăți f. 1) Achitare a unei datorii (bănești). 2) Contravaloare a unei mărfi. * Cu \~ cu bani. 3) Recompensă pentru un serviciu. \~ în bani. \~ în natură. 4) Răsplată dată cuiva pentru faptele sale (bune sau rele). * A-și lua (sau a-și primi) \~a a fi pedepsit după merit. A lăsa în \~a Domnului a lăsa în pace. [G.-D. plății] /Sursa : NODEX plátă s.f. (reg.) bucată de slănină.Sursa : arhaisme PLAT, -Ă, plați, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Lătăreț, turtit; plan. * Picior plat = malformație congenitală a piciorului care are talpa prea puțin scobită; platfus. ** (Despre terenuri) Întins, neted, șes. 2. Fig. Lipsit de expresie sau de culoare; searbăd, fad; șters, banal. ** (Despre mediul înconjurător, modul de viață etc.) Mediocru, meschin; lipsit de variație, monoton. ** (Despre persoane) Fără personalitate, fără valoare, neinteresant, fără imaginație; prost. 3. (Sport; despre alergări de viteză) Care se desfășoară pe un teren neted, special amenajat. - Din fr. plat.Sursa : DEX '98 PLAT s. v. mașină, plită, sobă.Sursa : sinonime PLAT adj. 1. lătăreț, turtit, (reg.) lătăuș. (Obiect de formă \~.) 2. v. drept. 3. v. neted. 4. neted, (reg.) lin. (Drum \~.)Sursa : sinonime PLAT adj. v. banal, comun, inexpresiv, monoton, neexpresiv, prozaic, uniform.Sursa : sinonime plat adj. m., pl. plați; f. sg. plátă, pl. pláteSursa : ortografic PLA//T \~tă (\~ți, \~te) 1) (despre obiecte) Care are lățimea și lungimea cu mult mai mare decât grosimea; de formă lată și turtită; lătăreț. 2): Picior \~ v. PICIOR. 3) (despre forme de relief) Care este întins și neted; șes. 4) fig. Care este sărac în imagini artistice; lipsit de expresivitate artistică; fad; searbăd; banal. Stil \~. 5) (despre persoane) Care se caracterizează prin lipsă de personalitate; fără caracter personal. /Sursa : NODEX plat, pláturi, s.n. (reg.) 1. sobă (de gătit); plita acestei sobe. 2. vagon-platformă cu care se transportă lemne de foc.Sursa : arhaisme PLAT, -Ă adj. 1. Lat, turtit; neted, șes. ** Picior plat = picior cu talpa prea puțin scobită. 2. (Fig.) Fără expresivitate, plictisitor, banal. [Cf. fr. plat, germ. platt].Sursa : neologisme PLAT^1 s. n. fiecare din felurile de mâncare ale unui mediu. (< fr. plat)Sursa : neoficial PLAT^2, -Ă adj. 1. lat, turtit, neted, șes. o picior ~ = platfus. 2. (fig.) fără expresivitate, plictisitor, banal. (< fr. plat)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PLATARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PLATA. Ion Luca Caragiale - Ţal!... Țal!... de Ion Luca Caragiale Țal... Ce este țal? Este un substantiv român împământenit; înainte de-mpământenire, era verb german; însemna a plăti — se scria zahlen si se citea țal’n. Foarte des se-ntrebuințează acest verb în lumea noastră, unde, cumpărându-se toate, trebuiesc toate plătite. Când s-au înființat și la noi în țară berăriile, în secolul trecut, fiindcă la-nceput toți berarii și chelneni erau nemți, s-a introdus și acest verb țal’n, dar numai în formă de infinitiv imperativ, cu însemnarea: să plătesc! să plătim! În multe limbi europene, între cari și franceza și germana, infinitivul se întrebuințează ca imperativ impersonal, și la pozitiv și la negativ; dar, în limba noastră, forma infinitivului, și numai prescurtată, se-ntrebuința, mai-nainte, ca imperativ, numai la persoana a doua singulară și numai cu negațiune. Exemple: “ Taci, dumnule! Nu țipa, cocoană!" â€�Plătește, nene! Nu plăti, țațo!" Ce se-ntîmplă însă? De la o vreme, grație dezvoltării necontenit crescânde a agriculturii, industriei și comerțului României (pentru care totuși, trebuie să mărturisim, rămâne încă destul de făcut), luând căile noastre de comunicațiune un ... Alecu Russo - Amintiri (Russo) Alecu Russo - Amintiri (Russo) Amintiri de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I De ce oare cu cât ceasurile, zilele și anii se înmulțesc asupra lui, cu atâta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte ale tinereții și ale copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cântă tot aceleași cântece voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros, câmpiile, dulcile priveliști duioase ce aveau? mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele trecute a rămas în închipuire un soare de-a purure cu raze strălucitoare și un miros neșters. Are dreptate aducerea-aminte: nimică nu poate fi pentru ... Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea Kir Ianulea de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 Zice că odată, acu vreo sută și nu știu câți ani, a dat poruncă Dardarot, împăratul iadului, să s-adune dinainte-i diavolii, de la mare pân la mic, unul să nu fle lipsă, că-i scurtează coada și-i lungește urechile! Și, dacă s-au adunat ei cu toții, împăratul s-a tras de țăcălie scrâșnind strașnic, a tușit de i-a pârâit jețul, a holbat ochii la el și le-a zbierat așa: - Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, să-i treacă pe sub nas toate și el să nu bage nimic la cap, trebuie să fi luat seama, ca și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și numa de soțiile lor; toată vina pentru pierzarea lor o aruncă în spinarea nevestelor; pe care-l întrebi de ce a ajuns aici: "femeia" și iar "femeia". Măi, am zis eu în gândul meu, adevărat să fie asta?... Pe spusele oamenilor, firește, mare temei nu putem pune, fiindcă-i ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I ... mai ales femeile, când aveau nevoie de muncitori cu ziua, mă angajau de la prima vedere: știam eu că eram chipeș, și nu odată după plată - căci la plată nu renunțam niciodată - sfârșisem angajamentul în patul lor). M-am gătit deci ca un vrednic fiu al domnului doctor Mihalache Aspru din Zăreni și mi ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Ioan Slavici - Mara Mara de Ioan Slavici Cuprins 1 SĂRĂCUȚII MAMEI 2 MAICA AEGIDIA 3 FURTUNA CEA MARE 4 PRIMĂVARA 5 ANI DE TINEREȚE 6 ISPITA 7 ZBUCIUMARE 8 DATORIA 9 INIMA, SĂRACA 10 CINE CE POATE 11 ALTĂ LUME 12 DOUĂ PORUNCI 13 DATORII VECHI 14 ROSTUL LUI BANDI 15 ISPRĂVILE LUI TRICĂ 16 GREUL VIEȚII 17 BIRTUL DE LA SĂRĂRIE 18 BLESTEMUL CASEI 19 VERBONCUL 20 NOROCUL CASEI 21 PACE ȘI LINIȘTE SĂRĂCUȚII MAMEI A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar și ședea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-a umai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murășului,viuța din dealul despre Păuliș și casa, pe care muma lor o căpătasede zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeață, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăș, iar la Arad te duci în două ceasuri. Marți dimineața Mara-și scoate șatra și coșurile pline în piața de pe țărmurele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PLATA. ... particulare scadente , stabilită prin lege , pe un anumit timp . 2. Adj . Care ține de moratoriu ( 1 ) , privitor la un moratoriu ; care acordă un termen de plată ACOPERÍRE , acoperiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) acoperi și rezultatul ei . 1. Punere , așezare a unui obiect deasupra altuia pentru a - l înveli , a - l ascunde , a - l apăra etc . 2. Operație de aplicare a unui strat protector pe un obiect depunere , pulverizare , placare etc . 3. ( Mil . ) Accident de teren , pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului . 4. ( Fin . ) Posibilitatea de a face față unor obligații , unei plăți , unei cheltuieli , de a lichida un deficit etc . Acoperirea acestei sume se face eșalonat . V. AMORTIZÁ , amortizez , vb . I . Tranz . 1. A împiedica propagarea unui zgomot , a unui șoc . 2. A stinge treptat creditele pe termen lung prin plăți succesive sau prin răscumpărarea ARÉNDĂ , arenzi , s . f . 1. Cedare temporară a dreptului de exploatare a unor bunuri , în schimbul unei plăți ; folosire , exploatare a unui bun astfel cedat . 2. Sumă plătită de arendaș proprietarului pentru arendarea unui CHIRIGÍU , chirigii , s . m . 1. ( Înv . ) Cel care transporta cu căruța , în schimbul unei plăți , oameni sau mărfuri ; cărăuș . 2. ( Reg . ) CONCORDÁT , concordate , s . n . 1. Tratat încheiat de papă cu diferite state , pentru stabilirea statutului și privilegiilor bisericii catolice în respectivele state . 2. Contract încheiat sub controlul justiției , între un comerciant insolvabil și creditorii lui , prin care se acordă comerciantului reducerea sau amânarea plăților , spre a - i îngădui continuarea LICHIDITÁTE s . f . 1. Însușirea de a fi lichid ( 1 ) . 2. ( Fin . ) Totalitatea banilor de care dispune o întreprindere , un patron etc . pentru a face plățile în ... PAUȘÁL , - Ă , paușali , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Sistem de plată pentru o prestație de serviciu , pentru un consum de energie etc . prin fixarea cu aproximație a unei sume globale . 2. Adj . ( În sintagmele ... PLÁTĂ , plăți , s . f . 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată ; achitare . 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă , drept contravaloare a unui obiect cumpărat , a folosinței unui lucru etc . 3. Răsplată ( morală ) cu care cineva este recompensat pentru faptele sale bune ; pedeapsă care se dă cuiva pentru fapte PONTÁJ , pontaje , s . n . Operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă , cantitatea produselor efectuate într - un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări , în vederea calculării salariului sau a plății ; pontare ^ ... care o sumă de bani se trece dintr - un cont în altul , fără a fi nevoie ca suma să fie vărsată în numerar ; plată fără numerar , prin trecerea la bancă a unei sume de bani din contul celui care face plata în contul beneficiarului ; ( concr . ) document prin ... |
||