Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NESIMȚIT, PRESIMȚI, REÎNTINERI, RESIMȚI, RETRĂI, SIMȚITOR, SIMPATIE, ÎNCERCA, ÎNDRĂGI, ÎNFURNICA ... Mai multe din DEX...

SIMȚI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SIMȚÍ, simt, vb. IV. 1. Tranz. A avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate. ** Refl. A-și da seama de propria stare fizică. 2. Tranz. A băga de seamă, a prinde de veste, a observa prezența unei ființe sau o acțiune a acesteia, mai mult pe baza unui reflex la o excitație a simțurilor decât cu ajutorul judecății. ** (Despre animale) A adulmeca. 3. Tranz. A-și da seama, a fi conștient, a înțelege, a bănui o acțiune, o situație etc., bazându-se atât pe informații și elemente logice, cât și pe intuiție, instinct sau legături afective cu altă persoană. ** Refl. A fi conștient de o însușire, de o dispoziție sau de o stare proprie. * Expr. A se simți în stare (de ceva sau facă ceva) = a se ști, a se socoti, a se crede capabil (de ceva sau facă ceva). 4. Refl. A avea, a da dovadă de bun-simț; a fi un om simțit (2). 5. Tranz. A fi cuprins de o stare afectivă, a încerca un sentiment, o emoție etc.; a fi mișcat, impresionat, tulburat de ceva. * Expr. A simți lipsa (cuiva sau a ceva) = a suferi din cauză cineva sau ceva lipsește. A simți nevoia ... = a dori ... ** A avea impresia ..., a încerca sentimentul ... * Expr. (Refl.) A se simți la (sau în) largul lui sau (ca) acasă (la el) = a încerca un sentiment plăcut, a avea impresia se află într-un mediu familiar, înconjurat de lucruri sau de oameni cunoscuți; a fi familiarizat cu ceva; a nu fi stânjenit sau jenat de nimic; a se simți bine. ** Refl. (Înv.) A se resimți de pe urma efectelor produse de un factor extern, de o situație etc. [Prez. ind. și: (reg.) simțesc, simț]

Sursa : DEX '98

 

SIMȚÍ vb. 1. a percepe. (A \~ un miros plăcut.) 2. a adulmeca. (L-au \~ câinii.) 3. a avea. (A \~ amețeli.) 4. a încerca, a trăi. (A \~ un sentiment de jenă.) 5. a anticipa, a intui, a presimți, (fig.) a mirosi. (A \~ ceea ce avea se întâmple.) 6. a se repercuta, a se resimți. (Unele efecte se \~ până la el.)

Sursa : sinonime

 

simțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. simt, imperf. 3 sg. simțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. símtă

Sursa : ortografic

 

A SIMŢÍ simt tranz. 1) (excitanți interni sau externi) A percepe cu ajutorul simțurilor. \~ foame. \~ durere. * \~ lipsa cuiva (sau a ceva) a suferi din cauza lipsei cuiva (sau a ceva). \~ nevoia a avea necesitatea. 2) A sesiza logic sau intuitiv \~ primejdia. /<lat. sentire

Sursa : NODEX

 

A SE SIMŢÍ simt intranz. 1) A fi conștient de starea sa fizică (pe baza propriilor simțuri). \~ vinovat. \~ stăpân. 2) A suporta o apăsare morală. /<lat. sentire

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SIMȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1005 pentru SIMȚI.

Emil Gârleanu - Colonelul

... a întors în țară, când, după câteva zile, regimentul și-a luat mersul obișnuit, lipsit de zbucium, al vieții de pace, colonelul simți că de acum înainte nu mai avea ce căuta în oaste. Își dete demisia, își cumpără casa aceasta pe ulița cazărmilor, chiar lângă ele, și ... odăile mari, în care amintirile stăteau închise în orice lucru, trăia zilele trecute. Dar războiul, așa cum îl făcuse dânsul, lasă urme. Într-o zi simți că piciorul stâng îi amorțește, că de-abia îl mai poate mișca. Cum luase altădată sabia din cui, ca s-o încingă pentru întâia oară ... îl răpusese, îi apăsa genunchiul pe piept, ținându-l jos, în glod... Îi căzuse sabia, însă mai avea revolverul; se căută la coapsă și, ciudat, simți printre degete cearșaful ce-l învelea; era în pat, dar cum de se găsea în război?... Ofițerul turc scoase iataganul, îl ridică și-l avântă ... aceea, în liniștea adâncă a odăii, veni dinafară, dinspre cazărmi, sunetul de goarne al Rugăciunii. Atunci o revărsare de puteri îl însufleți; își simți brațele tari, se ridică pe jumătate în pat și, cu degetele împreunate ale mâinii drepte, își făcu, rar, cruce. Apoi își lăsă, ușor, capul în ...

 

Emil Gârleanu - Calul

... numai o spumă de sânge. Iar în fuga nebună, ierburile îl biciuiau și i se încolăceau ca șerpii de picioare. De la o vreme se simți sleit de puteri și se opri. Un nechezat parcă îl chemă dincotrova; dar când văzu că dușmanul e tot pe spatele lui, că-i smuncește ... în ploaie și glod, sub cerul încărcat de norii deși ce atârnau până lângă pământ. Într-o zi, în capul călăreților cu săbiile scoase, se simți mânat la moarte într-un vârtej înspăimântător. În față le răsări deodată un alt vârtej, și se loviră într-un vălmășag de glasuri, de vaiete ... îi tremurau și buzele scăpară jos mâna de fân ce smulsese atuncea. Voi să se rezeme de tovarășul său și nu izbuti. Încet, încet, bătrânul simți cum se întunecă ferestruia spre care căta, i se muiară încheieturile și trupul îi alunecă jos. Întâi se ținu sprijinit în cele două picioare de ...

 

Dimitrie Anghel - Lui Octavian Goga (Anghel)

... voinți și de alte puteri oarbe de cari nu ne putem da seama, dar pe care simțurile mele le presimt. Tu ai entuziasmul luptelor imediate, simți încă în vălmășagul în care te zbați îmbătarea sîngelui care fierbe, crezi în curentele ce le vei putea porni și zăgăzui încotro energia ta primordială ... se sparg ca niște bășici de săpun, de toată grămada ce te înconjoară și cu care n-ai nimic de comun decît lutul, te vei simți singur precum ne simțim fiecare dintre noi astăzi, ce ne-am grupat odinioară, și te va prinde un dor neînchipuit de tine și de muza ...

 

Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei

Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei Împrumutarea formei de Garabet Ibrăileanu În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar că, dimpotrivă, această împrumutare întărește încă această explicație. Pentru a vedea aceasta, vom analiza eminescianismul și, arătând pricinile lui, vom înțelege de ce împrumutarea formei nu răstoarnă cele spuse de noi în articolul trecut. Eminescienii sunt de două feluri: cei fără talent și cei cu talent. Acei care nu-s poeți, adică simplii muritori, nu zic că nu vor fi simțind nimica, căci toți oamenii simt mai mult ori mai puțin și toți au simțământul frumosului, dar simțirea lor n-atinge gradul acela, de la care mai în sus începe a fi poet cineva. Toți simțim, dar nu toți simțim așa de tare ca să putem fi poeți. Acești poeți eminescieni, fără darul poeziei, citind pe Eminescu și găsind într-însul expresia tendințelor și simțămintelor lor, devin admiratorii marelui poet, firește. Până aicea ajungem toți. Însă unora dintre noi, muritori de rând, ne vine și nouă gustul să facem poezii, și cum Eminescu a întrupat așa ...

 

Alexandru Vlahuță - Din prag

... E-o mișcare, e un farmec care-n veci nu se mai curmă... Și când te întorci și cugeți, lung privind ce lași în urmă, Simți că nu-i chip să te saturi, c-a trăi i-o fericire. Primești orice suferință, dar eterna nesimțire, Nu. Durerea are-un ...

 

Alexei Mateevici - Datoria noastră

... gazetei noastre. Nu este lucru greu, căci este firesc. Omul nu poate să tacă și să doarmă liniștit când îl doare ceva. Este destul să simți durerea, ca să cauți alinare, însăși firea te face s-o cauți îndată ce ai simțit-o. Asta este o datorie firească. Dacă moldovenii noștri ... de bordeiele lor sărace și pustii. Ei nici n-au auzit de bunurile învățăturii în limba mamă, nici nu ș-au putut închipui ce plăcere simți când citești o carte scrisă în limba care-o auzi și o vorbești din leagăn. Iar despre drepturile cetățenești nici nu-i de grăit. Toate ...

 

Dimitrie Anghel - Două glasuri

Dimitrie Anghel - Două glasuri Două glasuri de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1273, 3 iulie 1912, p 5. Subt cerul tragic, o singură dungă de lumină însîngerată a mai rămas luminînd naltele zări. Ca o ultimă ghiulea strălucitoare și aprins de licăriri, soarele a căzut după deal, trîmbe mari de neguri, amestecate cu fum, tîrîndu-se de pretutindeni, s-au ajuns împînzind funebrul peisaj unde s-a dat lupta... Petele mari și capricioase ale sîngelui căzut ici pe o prispă de casă, colo pe o foaie ce visa la o margine de drum s-au întunecat și ele, au mînjit marginea unei ciuturi peste care se pleacă să bea o gură însetată, a pătat o albă aripă de pasăre ce venea să caute și ea o lacrimă de apă vie, și-a pus stigmatul doveditor al sălbăticiei pretutindeni pe unde a trecut biruința sau înfrîngerea și a odrăslit în floare roșie pe mohorîtul cîmp stăpînit de moarte. De un tropot surd de copite îmi mai aduceam aminte, și apoi urechea mea lipită la pămînt, ca atunci cînd eram copil și cercam să prind îndepărtatele ...

 

Emil Gârleanu - Părăsită

Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...

 

Gelu Vlașin - Simțirea

... Gelu Vlaşin - Simţirea Simțirea de Gelu Vlașin simte-mă așa cum simți răcoarea morții înaintea sfârșitului simte-mă așa cum numai întunericul știe să o facă simte-mă lângă tine cu tine în tine simte-mă tare ...

 

Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi)

... plăceri! Ah! Amorul e virtute pentru cine-l prețuiește, Pentru cel care îl simte, și din inimă iubește! Fericit cine-l cunoaște! fericit cine-l simți! Iată lina primăvară începu a ne zâmbi; Mii de flori însmaltă câmpul răvărsând a lor miroase, Iar zefirii pintre frunze cu ... cenușă ce-n văzduh fu aruncată De fii corci și fără cuget cu dispreț este călcată! Ah! curând sosi-va vremea ticăloșii a simți În ce râpă egoismul are a-i prăpăstui!... Cugetând la vechi eroii, și privind a lor morminte De Saturn desfigurate, îmi ...

 

Alexandru Vlahuță - În fericire

... o nălucă,       Și singur iar să mă deștept. Așa, apleacă-te spre mine,       Pe sînu'mi fruntea să ți-o culci; Ca să te pot simți mai bine       Închide'ți ochii calzi și dulci; Căci doar cînd îi sărut fierbinte       Și'ți simt mînuța ta prin păr Îmi luminează clar în ... privind pierdut la tine, Te țin în brațe ceasuri uitate și senine, - Tu'mi spui povești de-a tale amețitor de dulci, - Și simți a mele gînduri ferbinți cum te 'nfășoară, Cum fioros te arde suflarea mea de foc, — Și, ca prin vis, vieața ușor ni ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SIMȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 104 pentru SIMȚI.

NESIMȚIT

NESIMȚÍT^2 , - Ă , nesimțiți , - te , adj . 1. Care este lipsit de bun - simț , de bună creștere , de cuviință , de delicatețe . 2. Care nu este simțit , perceput ; care scapă simțurilor sau trece neobservat ; p . ext . insesizabil , imperceptibil . NESIMȚÍT^1 s . n . Pe nesimțite ( în loc . adv . ) = încetul cu încetul , fără a putea fi perceput . - Ne - +

 

PRESIMȚI

... PRESIMȚÍ , presímt , vb . IV . Tranz . A simți dinainte , vag și instinctiv , ceea ce urmează să se întâmple . - Pre ^1 - + simți

 

REÎNTINERI

... REÎNTINERÍ , reîntineresc , vb . IV . Intranz . și tranz . A deveni sau a face să devină din nou tânăr , a se simți sau a face să se simtă din nou tânăr , a căpăta sau a face să capete o înfățișare tinerească ...

 

RESIMȚI

... RESIMȚÍ , resimt , vb . IV . 1. Tranz . A simți . 2. Refl . A simți

 

RETRĂI

... RETRĂÍ , retrăiesc , vb . IV . Tranz . A simți intens ceea ce a mai simțit o dată ; a avea impresia că trece prin aceleași întâmplări prin care a mai ...

 

SIMȚITOR

... ușor , înzestrat cu simțire ( 2 ) , plin de sensibilitate ( 1 ) ; sensibil , impresionabil , emotiv . 2. ( Adesea adverbial ) Apreciabil , considerabil , important . A făcut o economie simțitoare . - Simți

 

SIMPATIE

SIMPATÍE , simpatii , s . f . 1. Atracție , înclinare , afinitate pe care cineva o simte față de o persoană sau pe care o inspiră cuiva ; afecțiune ; p . ext . obiectul acestui sentiment . 2. ( Fam . ) Persoană față de care cineva simte afecțiune sau dragoste . 3. ( Med . ) Legătură , raport dintre ( două ) organe simetrice care face ca , atunci când unul este afectat , să sufere și celălalt . Ochii sunt organe care se îmbolnăvesc prin

 

ÎNCERCA

ÎNCERCÁ , încérc , vb . I . Tranz . 1. A verifica un lucru spre a - i controla însușirile ; a proba . 2. A întreprinde un lucru ca exercițiu , de probă ; a face tentative de . . . 3. A fi cuprins de un sentiment , de o senzație ; ( despre sentimente , senzații etc . ) a se face simțit , a cuprinde pe

 

ÎNDRĂGI

... ÎNDRĂGÍ , îndrăgesc , vb . IV . Tranz . A simți

 

ÎNFURNICA

... ÎNFURNICÁ , pers . 3 înfurnícă , vb . I. Tranz . impers . A fi cuprins de furnicături , de fiori , a simți

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...