Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: TARĂ

  Vezi și:COAJĂ, STRIGA, ÎNTĂRI, ȚEAPĂN, ȚINE, ARDE, CORN, FORTE, PIETROS, PLESCĂI ... Mai multe din DEX...

TARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TÁRE^1 adv. 1. Foarte, mult, extrem. * (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îți voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forță, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta» etc.; în opoziție cu în gând) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; (în opoziție cu încet) cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. (În opoziție cu agale, încet etc.) Iute, repede. Prin târg așa mâna de tare... de ți se părea zboară iepele (CREANGĂ). - Lat. talem.

Sursa : DLRM

 

TÁRE^2, tari, adj. 1. Care are o consistență solidă, care opune rezistență și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; p. ext. trainic, durabil. ** Fortificat, întărit; vârtos. 2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu); (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit. * Pânză tare = pânză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie. 3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Voinic, zdravăn, viguros, puternic. * Expr. (A fi) tare de (-o) ureche (sau de urechi) = a nu auzi bine. ** Rezistent. 4. (Despre oameni și despre manifestările lor) Cu voință fermă, energic, dârz, neclintit. ** (Despre colectivități) Plin de forță, puternic. * Expr. (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent. ** Neînduplecat, neîndurător, nemilos, rău. 5. Care dispune de putere, care constituie o forță, care este stăpân pe o situație. ** Care posedă cunoștințe temeinice, stăpânește bine o materie de specialitate. 6. (Despre argumente) Convingător, concludent; clar, categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) care se produce, se desfășoară, se manifestă cu violență. * Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare. 8. (Despre sunete, zgomote) care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine. 9. (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; p. ext. curat, ozonat. ** (Despre mirosuri) Foarte aromat, pătrunzător, amețitor, ascuțit. 10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentrație mare de alcool. ** (Despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic). Cafea tare. 11. (Despre culori) Viu, puternic, aprins. - Lat. talem.

Sursa : DLRM

 

TÁRE, tari, adj., adv. I. Adj. 1. Care are o consistență solidă, care opune rezistență la apăsare și nu poate fi ușor pătruns, străbătut, desfăcut, despicat; lipsit de moliciune, solid; p. ext. trainic, durabil. ** Care este mai consistent decât în mod obișnuit; vârtos, des; (despre pâine) uscat; (despre ouă) răscopt. ** Fortificat, întărit. 2. Care este lipsit de elasticitate, care nu se îndoaie (decât cu greu), fără suplețe; (despre pânză sau obiecte de pânză) scrobit, apretat. * Pânză tare = pânză (cu țesătură rară) foarte apretată, folosită în croitorie. 3. (Despre ființe sau părți ale corpului lor) Care are forță sau rezistență fizică, voinic, robust, viguros, puternic. * Expr. (A fi) tare de(-o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd. 4. (Despre oameni și despre manifestările lor) Care este în stare reziste, facă față încercărilor, cu voință fermă, energic, dârz, neclintit. * Expr. (A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent. ** (Despre colectivități) Plin de forță, puternic. ** Neînduplecat. 5. Care dispune de putere, de autoritate, care este stăpân pe o situație; atotputernic. ** Care posedă cunoștințe temeinice într-un domeniu; doct, priceput. 6. (Despre argumente) Convingător, concludent; clar, categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifestă cu violență. ** Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre, grele, jignitoare, insultătoare, injurioase. 8. (Despre sunete, zgomote) Care este emis cu putere, care răsună până departe, se aude bine. 9. (Despre aer) Răcoros, rece, tăios; p. ext. curat, ozonat. ** Care produce o impresie puternică asupra organelor de simț; pătrunzător, intens, ascuțit. 10. (Despre băuturi alcoolice) Care are o concentrație mare de alcool. ** (Despre unele substanțe alimentare, chimice sau medicamentoase) Care are o concentrație mare (și produce un efect puternic); p. restr. picant. 11. (Despre culori) Bătător la ochi; viu, puternic, intens, aprins. II. Adv. 1. Foarte, mult, extrem, teribil, grozav. * (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului) Îți voi rămâne tare recunoscător. 2. Cu forță, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca "a vorbi", "a spune", "a cânta" etc.) Cu glas articulat, pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat, pentru a se auzi bine sau departe. 4. Iute, repede. - Lat. talem.

Sursa : DEX '98

 

Taredebil, încet, moale, slab, slăbănog

Sursa : antonime

 

TÁRE adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, violent.

Sursa : sinonime

 

TÁRE adv. v. bine, cumsecade, insistent, stăruitor.

Sursa : sinonime

 

TÁRE adj. v. avizat, capabil, competent, fortificat, informat, injurios, insultător, întărit, jignitor, ofensator, pregătit.

Sursa : sinonime

 

TÁRE adj., adv. 1. adj. dur, rezistent, solid, tenace, (pop.) țeapăn, vârtos. (Un material \~.) 2. adj. v. consistent. 3. adj. v. solid. 4. adj. v. inflexibil. 5. adj. v. apretat. 6. adj. v. uscat. 7. adj. rece, uscat, vechi. (Un coltuc \~ de pâine.) 8. adj. v. răscopt. 9. adj. v. robust. 10. adj. puternic, rezistent, (pop.) pilos. (O femeie \~.) 11. adj. v. țipător. 12. adj. v. viu. 13. adj. v. intens. 14. adj. v. puternic. 15. adv. v. forte. 16. adj. v. pătrunzător. 17. adj. v. curat. 18. adj. concentrat, vârtos. (Vin \~.) 19. adv. grabnic, iute, rapid, repede. (Alerga când mai \~, când mai încet.) 20. adv. v. intens. 21. adv. puternic, voinicește, zdravăn. (Trage \~ de funie.) 22. adj. aprig, intens, mare, puternic, strașnic, violent, zdravăn. (Un vânt \~.) 23. adv. bine, intens, puternic, vârtos, zdravăn. (Plouă \~.) 24. adj. puternic, (înv.) temeinic, (franțuzism înv.) ponderos. (Un stat \~.) 25. adj. v. redutabil. 26. adj. v. energic. 27. adj. v. neclintit. 28. adj. v. convingător. 29. adj. puternic, (livr.) forte (invar.). (Elev \~ la matematică.) 30. adv. v. grav. 31. adv. v. mult. 32. adv. v. mult. 33. adj. v. aspru. 34. adv. v. foarte. 35. adv. extrem, foarte, (prin Bucov.) prăci, (înv.) vârtos. (\~ de dimineață. ) 36. adv. v. mult. 37. adv. v. foarte.

Sursa : sinonime

 

táre adj. m., f. táre; pl. m. și f. tari

Sursa : ortografic

 

TÁRE^1 adv. 1) Extrem de; foarte. 2) Cu putere; cu intensitate. A striga \~. 3) Iute; repede. A alerga \~. /<lat. talis

Sursa : NODEX

 

TÁR//E^2 \~i adj. 1) (în opoziție cu moale sau cu slab) Care are o consistență solidă și nu poate fi distrus la acțiunea forțelor din afară; dur. Lemn \~. 2) (în opoziție cu mlădios) Care este lipsit de flexibilitate; țeapăn; neflexibil; inflexibil. Bară \~. 3) Care a devenit mai consistent, mai dens. Tencuială \~. 4) pop. (despre ființe sau părți ale corpului lor) Care este înzestrat cu mare forță fizică; puternic; voinic. Mâini \~i. 5) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește caracter puternic; cu voință fermă. Poziție \~. * A fi \~ de fire (sau de inimă) a nu-și pierde firea în momentele grele. Cei \~i cei care au putere în societate. A fi \~ și mare a fi cu mare influență; a fi puternic. A se face \~ și mare a face pe grozavul; a se grozăvi. A fi \~ pe piață a fi stăpân pe situație. Sus și \~ în gura mare; cu toată convingerea. 6) Care are însușiri pozitive; înzestrat cu calitățile necesare. Elev \~. 7) (despre acțiuni, fenomene ale naturii) Care are intensitate mare, sporită. Vânt \~. 8) (despre mirosuri, substanțe, băuturi etc.) Care are o concentrație mai mare decât cea normală. Aromă \~. 9) (despre aer) Care este răcoros; rece. /<lat. talis

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 737 pentru TARE.

Ștefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare)

... Ştefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare) Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare de Ștefan Petică   Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară, strigând în depărtare. Ha, corbii ...

 

Ion Luca Caragiale - Gazometru

... a lui d. Nae și madam Niculescu a lui d. Iancu râd de se prăpădesc de râs, și d. Nae zice: - Prea râdeți tare... ia băgați de seamă să nu... Aș! madam Niculescu și madam Ionescu mai tare! și damigeana scade mereu. - Uf! ce zăduf! zice madam Niculescu. Nu-i așa? că și dumneei i-e foarte cald. - Teribel! zice madam Ionescu. Da ... toți, și râzi... În adevăr, cu cât în valea Prahovei apasă mai greu pâcla, cu atât norulețul se ridică mai sus și se umflă mai tare, clocotind ca o gogoașă uriașă în vasta tigaie a firmamentului încinsă de flacăra colosală a lui Phoebus. Gogoașa a acoperit ... ședea alături amândoi, și cocoanele amândouă vizavi - zice: - Pardon, 'ne Iancule, mai strânge-ți gazometru, că n-am loc! Și cocoanele se supără și mai tare - și ei râdea - și cocoanele se supără și mai tare

 

Vasile Alecsandri - Cântecele lui Ștefan Vodă

... Bate leși din fuga mare, Bate turci pe zmei călare Și-i scutește de-ngropare. Lumea-ntreagă stă-n mirare, Țara-i mică, țara-i tare Și dușmanul spor nu are. A L T U L Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, În Suceava cuibu-și are Ca un șoim ... călare, Se bate-n patru hotare. Pe tătari îi căsăpește, Pe unguri îi pârjolește, [1] Și pe turci îi risipește. Iar pe leși cu chica tare [2] Îi avântă-n spânzurare, Și-i înjugă ca să are! [3] Note ↑ Pe unguri îi pârjolește . Aluzie la bătălia de la Baia, unde ...

 

Vasile Alecsandri - Moțul și secoiul

... bardă-n frunte, Ori un plumb vrăjit în piept, Să te duci în rai de-a drept? MAGHIARUL Moțule, Măi hoțule! Tu ești tare, eu sunt tare; Bun e Dumnezeu și mare! De te-aș prinde-n mâna mea, Zile tu n-ai mai avea. ROMÂNUL Puiule, Secuiule! Eu sunt tare, tu ești tare, Dar ți-e lauda prea mare! De-alde tine, fătul meu, Mulți viteji ucis-am eu. MAGHIARUL Moțule, Măi hoțule! Sai din munte, dă-te ...

 

Anton Pann - Cîinile

... Anton Pann - Cîinile Cîinile de Anton Pann Cîînile pe gerul tare, Cînd ningea zăpada mare, Să-ncovrigase cu totul, Vîrîndu-și sub ooadă botul, Ș-într-a lui tremurătură, Clănțănindu-i dinții-n gură ... cum am zis, planul, Dacă sosi primăvara, După aceea și vara, Începe oase s-adune, Merge, la un loc le pune, Nu le roade așa tare, Le ține supt pază mare, P-alți cîini să le ia nu lasă, Ca-i trebui să-și facă casă. După ce-a strîns ... mea-ntregime? Aș! o să-mi mai fac eu casă, Să-ncep să zidesc, or lasă, Că iarna trecută-mi pare Nu era frig așa tare. Cum va fi fost nu țiu minte, Voi vedea d-acu nainte." Ș-aceasta zicînd în sine, S-a pus să le roază ...

 

Anton Pann - Scumpul

... argint iubitor, Mergând pe pod, cum să pare, Unde-a călcat, n-a văzut, C-atât s-a-mpiedicat tare, Cât drept în râu a căzut. Ș-începu să strige-n apă: "Aoleu! mă înec! mor! Vino, lume, de mă scapă, Da-mi ... Un pescar, din întâmplare, Care aci s-a aflat Spre acestui scăpare Degrab’ în râu s-aruncat, Și cu multă osteneală Spre el tare înotând, L-a ajuns ca-ntr-o clipeală, Coraj dându-și strigând: "Dă-mi mâna încoaci mai tare, Întinde-o mai în grab’, Să te scap de înecare. Fii cu curaj, nu fii slab" Pe "dă-mi" auzind prin unde, Scumpul mult s ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul

... el se ascundea. Către căpitanii ce îl înconjoară: - "Dragii mei! Iertați-mi astă lăcrimioară! E o slăbiciune de care roșesc Toți câți au un suflet tare, bărbătesc. Însă sunt minute când natura cere De la cel mai tare partea-i de durere... Astăzi pot să număr mai la nouă ani De când noi ne batem cu atâți dușmani. Este-adevărat, am făcut, în ... De-i bărbăt, aice vie a combate!" - "Este timp!..." șoptește un ucigător. Celalt trage iute paloșul ușor Și c-o lovitură repede și tare Îl împlântă-n sânul eroului mare. Căpitanii iute sar, mi-l înconjor, Dar Mihai le zice: "Fraților, eu mor... Spuneți doamnei mele să nu se ...

 

Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc!

... gaița mi le-a tălmăcit. Așa vă pot spune întocmai, după zisele măcăleandrului, povestea ciocănitorii:) — Demult, m-asculți, scatiule? începu măcăleandrul, demult tare, la-nceput, pe când oamenii erau puțini de tot, și poamele și mai puține, veverița a dat, într-o bună zi, peste un ... cațără cu ghearele de trunchiul unui mesteacăn și-l ciocănește de jos până sus. Apoi trece la alt copac, și la altul. Fagul sună mai tare, frasinul mai înăbușit. Un stejar găunos răsună ca un hârb. Și ciocănașul bate mereu, se duce, se șterge din ochii mei. De-abia se mai ...

 

George Coșbuc - Lordul John

... George Coşbuc - Lordul John Lordul John de George Coșbuc Se zvonise prin ziare Că-n Irlanda e-ntr-un sat Un bărbat grozav de tare. Lordul John, prinzând de veste Cine e și de-unde este, Pleacă-n grabă ca să vadă Dacă e adevărat. Ca mulți lorzi de viță ... John e-ntr-o ureche: Fluieră pe drum și cântă Și e cel dintâi la trântă. Și-i voinic fără pereche Și e cel mai tare lord. A găsit în urmă satul; Pe țăran el l-a găsit Ocupat cu măturatul Curții. Și, ochindu-l bine, Lordul ... Ș-apoi gata de luptare! – „Tu ești Willy Spucker?“ – „Eu.“ – „Spun că ești grozav de tare De ți-a mers cuvânt prin lume, Eu din Londra vin anume, Să ne punem la-ncercare. Trântă deci cu tine vreau!â ...

 

Grigore Alexandrescu - Dreptatea leului

... Rozînd cu mulțumire darurile aduse: „Ca să poată-mpăratu lesne să biruiască,         Trebuie să jertfească Pe acel ce în oaste e decît toți mai tare, Mai vestit în războaie, mai vrednic și mai mare.“ Auzind astea leul strînse a sa oștire: „Lighioanelor! zise, viu să ... Veni să-și dea părerea. Dar toți, cît îl zăriră,         Asupră-i năvăliră. „Ia vedeți-l! strigară. Cu bună-ncredințare         El este cel mai tare! S-ascundea urecheatul, și nu-i plăcea să moară Ca să ne facă nouă biruința ușoară! Pe el, copii! Luați-l: el are să-mplinească ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor

... Și mare-nțelepciune, Și darurile toate, un soi tot de la noadă. Și știți pentru ce oare? Pentru că n-avea coadă. Și limbuțea prea tare că-aceast-adăugire De păr, de zgârci, de nerve, această prelungire Absurdă a spinării e proba cea mai mare D-o minte mărginită ... Că mintea se tocește Cu cât coada mai crește. Ieșir-atunci la lume genonii, sapajucii, Talapii și malbrucii, Momițe lungi în coadă, și susțineau mai tare Că minte ca să aibă și gust, talent, știință, Prestigiu cu diplome ca cei din seminariu, E foarte necesariu La o momiță coada. Și spre ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 239 pentru TARE.

COAJĂ

... COÁJĂ , coji , s . f . 1. Țesut protector extern al rădăcinilor , tulpinilor și ramurilor unor plante ( lemnoase ) ; scoarță . 2. Înveliș , tare și calcaros , al oului . 3. ( Înv . ) Înveliș , tare și calcaros , al unor moluște sau al unor crustacee . 4. Partea exterioară , mai tare , a unor alimente coapte , fripte , dospite etc . 5. Crusta unei răni care începe să se cicatrizeze . 6. Stratul exterior , tare

 

STRIGA

... puternic voința . 2. Intranz . A se răsti la cineva , a - i adresa cuiva vorbe aspre ; a - i vorbi cuiva tare și cu dușmănie . 3. Tranz . A chema ( pe cineva ) cu glas tare să vină , să asculte etc . ( spunându - i numele ) . 4. Tranz . A face cunoscut ceva ( anunțând , vestind cu glas tare ) . 5. Tranz . A se adresa cuiva cu un epitet , a denumi pe cineva ; a porecli . 6. Intranz . A ...

 

ÎNTĂRI

... ÎNTĂRÍ , întăresc , vb . IV . 1. Refl . A se face ( mai ) tare , ( mai ) rigid , a ( se ) indura ; a deveni ( mai ) dens . 2. Tranz . A mări rezistența unei piese , a unui ... Tranz . A legaliza o acțiune , un act . 7. Refl . ( Despre fenomene atmosferice ) A se înteți , a se intensifica . - În + tare

 

ȚEAPĂN

... ȚEÁPĂN , - Ă , țepeni , - e , adj . 1. Care este lipsit de elasticitate , care nu se mlădiază ; tare , rigid , neclintit , fix . 2. ( Despre construcții , obiecte ) Solid ^2 , trainic . 3. ( Despre ființe ) Voinic , robust , puternic , viguros . 4. ( Pop . ) Strașnic , grozav ( de tare

 

ȚINE

... poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat prin " mândru " , " mare " , " tare " sau un echivalent al acestora ) A fi mândru , încrezut ; a se mândri , a - și lua aere de superioritate , a ... a împlini întocmai ; a păzi ( o normă , o învoială , un angajament , o lege ) . 6. Refl . și intranz . ( De obicei cu determinările " bine " , " tare " , " dârz " ) A se menține în condiții bune , a nu se da bătut , a nu se lăsa înduplecat ; a ...

 

ARDE

... intranz . A ( se ) consuma , a ( se ) distruge prin foc . 3. Tranz . și intranz . A încinge , a încălzi ( tare ) . III. Intranz . 1. A răspândi lumină ; a luci , a străluci . Lampa arde . 2. ( Despre soare ) A răspândi ... se ) frige . 2. Tranz . Fig . A da o lovitură . I - a ars o palmă . 3. Intranz . A se înroși tare

 

CORN

... margine . 2. ( Înv . ) Aripă de oaste , de tabără . III. ( La pl . ) Căpriorii casei . CORN ^2 , corni , s . m . Arbust sau arbore mic cu lemnul foarte tare

 

FORTE

... FÓRTE adj . invar . , adv . 1. Adj . invar . ( Livr . ) Tare , puternic . 2. Adv . ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale ) Cu sonoritate intensă , puternică ; tare

 

PIETROS

... PIETRÓS , - OÁSĂ , pietroși , - oase , adj . 1. ( Despre locuri , drumuri etc . ) Plin de pietre , cu multe pietre . 2. Tare ( ca piatra ) , dur ; p . ext . puternic , rezistent , robust , voinic . 3. ( Despre fructe ) Care are miezul consistent , tare

 

PLESCĂI

... a pleoscăi . 2. A scoate un sunet caracteristic prin pocnirea sau plesnirea unui corp ( elastic ) de altul sau prin lovirea de ceva tare ; a pleoscăi . 3. ( Despre lichide , substanțe vâscoase etc . ) A se lovi sau a fi lovit de sau cu un ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...