Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SEMILUNĂ, SIFILIS, FINAL, PĂTRAR, TRIFAZAT, ÎMPĂIERE, ÎNFRĂȚI, ȘAMPANIZARE, ADMISIUNE, AMFIBIU, ANABOLISM ... Mai multe din DEX...

FAZĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FÁZĂ, faze, s.f. Fiecare dintre etapele distincte din evoluția unui proces din natură sau din societate; fiecare dintre stările succesive ale unei transformări. ** Fiecare dintre aspectele succesive pe care le iau Luna și unele planete, determinate de orientarea pe care o au față de Pământ părțile din suprafața lor iluminate de Soare. ** Fiecare dintre circuitele componente ale unui sistem de circuite electrice. ** (Fiz.) Argument al unei mărimi care variază sinusoidal în timp și care caracterizează mărimea în orice moment. * (În expr.; fam.) A fi pe fază = (a fi atent și) a acționa prompt, la momentul potrivit. - Din fr. phase.

Sursa : DEX '98

 

-FÁZĂ^2 elem. "apariție, manifestare; fază". (< fr. -phase, cf. gr. phasis)

Sursa : neoficial

 

FÁZĂ^1 s. f. 1. fiecare dintre aspectele succesive pe care le prezintă Luna sau unele planete în timpul revoluției lor. 2. fiecare dintre stările succesive ale dezvoltării unui proces din natură sau din societate; etapă, stadiu. o a fi pe ~ = (fam.) a fi atent și a acționa prompt. 3. interval de timp în care are loc o anumită operație, caracteristică unui ciclu de transformare. 4. (fiz.) fiecare dintre circuitele componente ale unui sistem de circuite. * argument al unei mărimi care variază sinusoidal în timp. 5. (chim.) parte omogenă fizic dintr-un sistem eterogen. (< fr. phase)

Sursa : neoficial

 

FÁZĂ s. 1. etapă, moment, punct, stadiu, (fig.) treaptă. (Verificați lucrarea în fiecare \~ a ei.) 2. v. stadiu. 3. v. timp. 4. (BIOL.) fază diploidă = diplofază; fază haploidă = haplofază. 5. (BOT.) fază fenologică = fenofază.

Sursa : sinonime

 

fáză s. f., g.-d. art. fázei; pl. fáze

Sursa : ortografic

 

FÁZ//Ă \~e f. 1) Spațiu temporal în evoluția unui fenomen natural sau social; etapă; stadiu. 2) Aspect sub care se prezintă succesiv Luna sau alte planete unui observator terestru în timpul mișcării lor de revoluție. 3) Circuit care face parte dintr-un sistem de circuite electrice. [G.-D. fazei] /phase, germ. Phase

Sursa : NODEX

 

FÁZĂ, fáze, s.f. * (Joc. sport., în sint.) Fază de joc = 1. Moment distinct al desfășurării unui joc, considerat izolat de cel precedent și de cel următor (cadru stop din filmul jocului), într-o fază apreciindu-se calitatea și oportunitatea acțiunilor jucătorilor, ale arbitrilor etc. 2. Componentă a structurii jocului organizat, constând din acțiuni coordonate de atac sau de apărare pe care jucătorii le execută în luptă cu adversarii. [Encicl. Ed. Fiz. și a Sport. din Rom. - 2002]

Sursa : DLRLC

 

FÁZĂ s.f. Fiecare dintre aspectele succesive pe care le prezintă Luna sau unele planete în timpul revoluției lor. ** Fiecare dintre stările succesive ale dezvoltării unui proces din natură sau din societate; etapă. [< fr. phase, cf. gr. phasis - aparență].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFAZĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentruFAZĂ.

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare de Titu Maiorescu Publicat întâi în „Almanahul Societăței Academice «România Jun㻓 din Viena (1883) Mulți scriu și multe se scriu în literatura lumii; multe idei trecătoare , foarte multe păreri greșite, unele adevăruri și, din când în când, o creațiune frumoasă. Regele egiptean Thamus, după spusa lui Plato (Phaedrus, LIX) din adânca vechime își arătase temerea că mare stricăciune va aduce scrierea între oameni, slăbindu-le memoria, dezvățându-i de la propria gândire și deprinzându-i mai mult cu părerile altora despre înțelepciune decât cu îns[...]nțelepciunea. La noi, ce e drept, se scrie mai puțin, dar tot se scrie câte ceva; și poate nu se va găsi de prisos ca să ne întrebăm odată într-un mod mai general: pentru ce scriem? Scriem pentru a ne răspândi gândirea mai departe decât o duce vorba. Vorba nu poate trăi mult nici în timp, nici în spațiu. Rostită acum, ea amuțește apoi: auzită aici, ea se pierde acolo. Uneori o prinde cel ce o aude și își aduce aminte de ea, o poartă chiar din loc în loc. Dar ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

... zisă. O asemenea idee este rezumatul cuminției omenești, relevarea simțului de nemurire, exprimat prin glasul poporului. Vox populi, vox dei! II Poezia poporală este întâia fază a civilizației unui neam ce se trezește la lumina vieții, iar când acest neam cade din vechea sa civilizație, poezia poporală devine paladium ...

 

Alecu Donici - La Ceahlău

Alecu Donici - La Ceahlău La Ceahlău* de Alecu Donici Te mai zării odată, te revăzui, gigante, O, dragul meu Ceahlău! Ș-a tale suvenire în inima-mi săpate, Îmi zic că-s june eu. Subt ale tale poale sunt și voi fi tot june, Căci tu nu-mbătrânești, De mii de ani atâta te-nalți ca o minune, Subt boltele cerești. Tu ai văzut în juru-ți popoare felurite, În lupte furnicând; Românul însă singur cu inimă fierbinte Stătu te admirând. El poartă a ta deviză, el vrea să stea ca tine, Ca munte neclintit, Și iată-l că se-nalță, și iată-l că devine A fi în veci unit. Sunt sigur că acuma te uiți cu bucurie La frații din Carpați, Bucecii, Caraimanul**, închinăciune ție Trimit ca niște frați. Ei speră ca și tine, că vreodineaoară Tot va suna o oară Ca munții României de dânsa răzlețiți Să fie toți uniți. * Tu stai de cer aproape și poate câteodată Pe Panaghia*** ta, Vin îngerii să vază Moldova lăcrimată: Atunci nu ne uita. Spune c-acele lacrimi sunt numai o mânie De Iași și București, Căci nu-i român să zică, că ...

 

Ion Luca Caragiale - Un dicționar român

... călător a-și continua calea... D. Șăineanu acordă cu drept cuvânt neologismelor o importanță egală cu elementele neaoșe ale limbei. Aceste neologisme reprezentă ultima fază a culturii noastre sub acțiunea Occidentului, și în specia a Franței. Prin răspândirea din ce în ce mai mare a ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Luxul de Constantin Stamati-Ciurea Dedicat Eminenței Sale Înalt Preasfințitului arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației etc. etc., dr. Silvestru Morariu-Andrievici Nu anii îmbătrânesc pe om, ci viața, pentru că starea normală a omului este indiferentismul... Ce exprimă cuvântul lux ? Expunerea sau deslușirea deșertăciunilor omenești, în care par­tizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exis­tă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei. Răsfoind paginile istoriei, găsim că unde luxul se mărește, năravurile se desfrânează și națiunea slăbind cade și se stinge. La egipteni, la perși, ...

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti, reprezentată în beneficiul d-lui G. Stigelli, primul tenore de Nicolae Filimon Abia apăru afișul teatral ce anunța reprezentarea operii Favorita pe scena teatrului nostru, și mulți din amatorii de muzică începură a-și face întrebarea daca opera anunțată este aceea pe care au scris-o Donizetti pentru Teatrul operii cei mari din Paris sau este vreo compozițiune ieșită din pana vreunui maestru fără reputațiune? Dar numele lui Donizetti se vedea de departe imprimat pe afiș și atesta că opera promisă este tocmai acea celebră compozițiune care de optsprezece ani încoace se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o să se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o să fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o să avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea decît la reprezentare“, răspunse unul dintre dînșii. „E necesariu ca să mergem la teatru să o vedem“, adăogă un altul. „Așadar, la teatru“, răspunseră toți deodată și se îndreptară ...

 

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

... Doctorul trebuie să o examineze, și grozăvia se întâmplă: îi vede piciorul gol. De azi înainte demența mea a intrat în o altă fază, consemnează jurnalul, nu fără spirit de analiză. Acum cititorului, chiar cât de străin de lumea și timpul doctorului Codrescu, i se va fi deschis, credem ...

 

Ion Luca Caragiale - Notițe risipite

Ion Luca Caragiale - Notiţe risipite Notițe risipite de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Exigențe grele 2 Amatorul și artistul 3 Saloanele noastre 4 Solicitudine de stat 5 Ofensă gravă 6 Obligativitatea opiniilor Exigențe grele Sunt trei feluri de produceri intelectuale: unele mai presus, altele mai prejos de orice critică, iar altele la nivelul criticei. Se-nțelege că vorbim nu despre părerile pe cari un autor le emite. Acestea pot fi admisibile sau nu, onorabile sau detestabile, generoase sau infame, puțin importă; e vorba de felul cum ele sunt așternute, de puterea concepției și de înălțarea de spirit a autorului. Vecinic ideile și principiile lui Machiavelli vor fi denunțate de unii ca infame; cât lumea, însă, nu va-ndrăzni cineva să critice opera marelui om ca putere de concepție, ca operă de spirit. În felurite opuscule, în nenumărate cuvântări, mulți mărunței, curtizani ai naivității mulțimii, vor detesta principiile și părerile lui; nici prin gând, însă, nu va cuteza vreunul să-i aprețuiască sau să-i desprețuiască opera ca atare; iar acești curtizani, marii și mărunțeii doritori de a stăpâni, începând cu Frederic cel Mare și isprăvind cu cel din urmă agent electoral de mahala, nu vor ...

 

Garabet Ibrăileanu - Estetice

Garabet Ibrăileanu - Estetice Estetice de Garabet Ibrăileanu 1. Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține chiar idei. Entuziasm în cel mai mare grad îl produce muzica și poezia. Muzica deșteaptă mai cu greu decât celelalte arte ,,idei senzuale". 2. Un stil umflat, lipsit de idei, e ca și un corp bĂșget, lipsit de sânge. Precum sângele nutrește, dă viață corpului, așa și ideile dau viață stilului. 3. Literatura românească va fi, când scriitorii se vor întoarce la popor, unde e și materialul, și formele, și stilul, și limba, căci limba, literatura, poezia sunt naționalitatea unui popor. 4. ...un popor nu-și poate justifica dreptul la existență distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva la cultura universală, dându-i nota specifică a geniului său. 5. Poezia e mai ales simțire, și simțirea, încă o dată, e lucrul cel mai individual, ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

Ion Luca Caragiale - Literatura şi artele române în a doua jumătate a secolului XIX Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX de Ion Luca Caragiale Încercare critică Cuprins 1 PREFAȚA 2 INTRODUCȚIE 3 Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ 4 Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de activitate publică ale unei societăți se pot compara cu deosebitele organe de viață ale unui individ. De exemplu, economia și comerțul se pot compara cu organele de hrană, cu stomacul; armata - cu puterea musculară, cu pumnii șcl. Literatura frumoasă și artele se pot compara cu obrazul, cu acea parte dindărătul căreia stă mecanismul superior, aparatul gândirii. Precum un individ nu se prezintă într-o societate decât cu fruntea-nainte, iar nu cu burta sau altfel, asemenea o societate umană se prezintă în fața lumii întregi cu organele sale intelectuale, cu gândirea sa, a cărei expresie întreagă sunt literatura frumoasă și artele. Acestea sunt niște puteri menite să trăiască mai departe chiar decât societatea care le-a produs, ca și amintirea unei frumoase și ...

 

Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga

Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga Poeziile lui Octavian Goga de Titu Maiorescu 1906 Poeziile d-lui Octavian Goga au avut darul să deștepte o deosebită luare-aminte a publicului român. Mai toate ziarele și revistele noastre le-au consacrat dări de seamă amănunțite, și unele din ele văd în apariția noului volum „evenimentul literar" al anului din urmă. Efectul produs asupra marelui număr de cetitori credem că provine mai întîi din forma frumoasă în care autorul a știut să exprime cuprinsul „patriotic" al multora din versurile sale. In adevăr, emoțiunile ce le simte și ce ni le transmite tînărul poet sunt izvorîte din viața națională a acelei părți a României în care s-a născut și în mijlocul căreia a trăit, din viața românilor transilvăneni în faza ei de astăzi, caracterizată prin lupta împotriva tendințelor de asuprire etnică predomnitoare în statul lor. Ce e drept, patriotismul, ca element de acțiune politică, nu este materie de artă, orcîte abateri s-au comis și se mai comit în contra unei regule așa de simple. Mai ales cei ce n-au destul talent literar caută ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFAZĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 104 pentruFAZĂ.

SEMILUNĂ

SEMILÚNĂ , semiluni , s . f . 1. Parte a discului Lunii , în formă de semicerc , luminată de Soare în timpul uneia dintre fazele astrului ; Luna privită în faza primului și a ultimului pătrar . 2. Semn simbolic al islamismului reprezentând forma pe care o are Luna în faza primului

 

SIFILIS

SÍFILIS , sifilisuri , s . n . Boală venerică provocată de un spirochet ( Treponema pallidum ) , care se transmite prin contaminare sau prin ereditate și care se caracterizează în faza întâi prin apariția șancrului , în faza a doua prin apariția sifilidelor , iar în faza a treia prin leziuni la diferite organe ( interne ) ale corpului ;

 

FINAL

... FINÁL , - Ă , finali , - e , adj . , subst . 1. Adj . Care reprezintă sfârșitul , încheierea , care marchează ultima fază ( a unei lucrări , a unui proces , a unei acțiuni , a unui eveniment etc . ) ; care se află în ...

 

PĂTRAR

PĂTRÁR , pătrare , s . n . 1. ( Înv . și pop . ) Pătrime , sfert . 2. Fiecare dintre cele două faze ale lunii când aceasta , aflându - se în creștere sau în descreștere , apare luminată numai pe jumătate ( în formă de semicerc ) ; perioadă de timp corespunzătoare fiecăreia dintre aceste două faze ale lunii . - Patru + suf . -

 

TRIFAZAT

... TRIFAZÁT , - Ă , trifazați , - te , adj . 1. ( Despre unele circuite electrice ) Format din trei circuite monofazate de curent alternativ , care nu sunt în legătură de fază unele cu altele ; trifazic . 2. ( Despre mașini electrice ) Care funcționează cu un circuit electric trifazat ( 1 ) . 3. ( Despre sisteme fizico - chimice ) Format din trei faze ...

 

ÎMPĂIERE

... ÎMPĂIÉRE , împăieri , s . f . 1. Acțiunea de a împăia și rezultatul ei . 2. ( Rar ) Fază

 

ÎNFRĂȚI

ÎNFRĂȚÍ , înfrățesc , vb . IV . 1. Refl . recipr . și tranz . A ( se ) lega printr - o dragoste frățească , a ( se ) împrieteni . 2. Intranz . ( Despre plante ) A da naștere la lăstari , a fi în faza de înfrățire ( 2 ) . - În +

 

ȘAMPANIZARE

... ȘAMPANIZÁRE , șampanizări , s . f . Acțiunea de a șampaniza și rezultatul ei ; fază în procesul de fabricație al șampaniei , în cursul căreia au loc fermentarea vinului cu adaos de zahăr și de drojdii , extragerea drojdiei , dozarea zahărului , astuparea ...

 

ADMISIUNE

... s . f . 1. Intrare dirijată a unui fluid într - o mașină care transformă o formă de energie în altă formă de energie . 2. Fază a ciclului de funcționare a unor mașini , efectuată în timpul intrării agentului motor în mașină . [ Pr . : - si - u - . - Var . : admísie s ...

 

AMFIBIU

... AMFÍBIU , - IE , amfibii , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Despre ființe ) Care poate trăi și în apă și pe uscat sau care are o fază de dezvoltare în apă și una pe uscat . 2. Fig . Care are o natură sau un aspect dublu . II. S . n . , adj . ( Avion , automobil sau ...

 

ANABOLISM

... ANABOLÍSM s . n . Fază

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...