Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SEMIFINALĂ, PITIC, RIMĂ, , ÎNTRU, ȘAH, ȘTAFETĂ, ȚEL, ȚINTĂ, ATERIZARE ... Mai multe din DEX...

FINAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FINÁL, -Ă, finali, -e, adj., subst. 1. Adj. Care reprezintă sfârșitul, încheierea, care marchează ultima fază (a unei lucrări, a unui proces, a unei acțiuni, a unui eveniment etc.); care se află în urmă, la sfârșit. ** (Substantivat, f.) Ornament tipografic care se plasează la sfârșitul unei cărți, al unui capitol etc. ** (Substantivat, f.) Sunet de la sfârșitul unui cuvânt, al unei propoziții etc. 2. S.n. Încheiere, sfârșit al unei acțiuni. al unei întâmplări, al unei lucrări etc. 3. S.f. Ultima fază a unei competiții sportive, a unui concurs artistic, științific etc. cu caracter eliminatoriu. 4. Adj. (Lingv.; despre propoziții, complemente, conjuncții) Care indică scopul, finalitatea. - Din fr. final, lat. finalis.

Sursa : DEX '98

 

Finalinițial, introducere, incipient

Sursa : antonime

 

FINÁL, -Ă I. adj. 1. de (la) sfârșit. 2. care arată scopul. o propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care exprimă scopul acțiunii din regentă; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție finală. II. s. n. încheiere, sfârșit. * ultima parte a unui concert, a unei simfonii etc. III. s. f. 1. (sport) întâlnire care constituie încheierea unei competiții. 2. ornament tipografic așezat la sfârșitul unui capitol. 3. (muz.) sunet stabil de încheiere în jurul căruia gravitează toate celelalte. (< fr. final, lat. finalis)

Sursa : neoficial

 

FINÁL adj., s. 1. adj. ultim. (Scopul \~; etapa \~.) 2. s. v. capăt. 3. s. v. sfârșit. 4. s. v. deznodământ.

Sursa : sinonime

 

finál adj. m., pl. fináli; f. sg. finálă, pl. finále

Sursa : ortografic

 

finál s. n., pl. finále

Sursa : ortografic

 

FINÁL^2 \~ă (\~i, \~e) 1) Care se află la fine; plasat la sfârșit. Vocală \~ă. 2) lingv. Care indică scopul; de scop. Propoziție \~ă. /final, lat. finalis

Sursa : NODEX

 

FINÁL^1 \~e n. 1) Etapă care constituie sfârșitul unei acțiuni sau al unei lucrări. 2) Parte care încheie, constituind finele unei compoziții muzicale. /final, lat. finalis

Sursa : NODEX

 

FINÁL, -Ă adj. 1. De (la) sfârșit. 2. Care arată, exprimă scopul. ** Propoziție finală (și s.f.) = propoziție circumstanțială care exprimă scopul acțiunii din propoziția regentă; conjuncție finală = conjuncție care introduce o propoziție finală. // s.n. Încheiere, sfârșit (al unei opere, al unei lucrări, al unei întâmplări). ** Ultima parte a unui concert, a unei simfonii etc. 2. V. finală (2). [Cf. lat. finalis, fr. final, it. finale].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFINAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentruFINAL.

Alexandru Macedonski - Epigraf final

... Alexandru Macedonski - Epigraf final Epigraf final de Alexandru Macedonski De-aș fi ori încă nu pe ducă, Mă simt la fel cu orișicine Clipire-nchisă-ntre suspine, Și-ntre năluci ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Oare teatrul este literatură? de Ion Luca Caragiale Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; și dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înțelesului altor minți omenești, numai capabile să fie a înțelege. Aci stă rațiunea finală a artei umane: înțelesul omenesc. Dar cîte sunt mijloacele convenționale pentru transmiterea unei intenții artistice? Sunt desigur multe și mulți critici au căutat să le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

Paul Zarifopol - Artă şi virtuozitate Artă și virtuozitate de Paul Zarifopol Note elementare Între răzoare de spanac, / Varză roșie și ardei... / Ascult un cântec de pitpalac, / Văd focul sub căldare la bordei. / Văd și șanțurile în lung și lat / În care argintul apei seacă, / Tot cerul e un argint viu picurat. / Luna stă între cer și o creacă, / Un fluier se îngână cu pitpalacul / Și un greier se întrece într una. / Ce e mai frumos e spanacul / Și pe urmă luna. Se vede ușor: în aceste strofe sunt o sumă de idei nepermise. Zarzavaturile și, mai întâi, tocmai spanacul; apoi varză roșie, în sfârșit, ardei. În versuri, toate astea. Însă cântecul de pitpalac ce se îngână cu fluierul, pe-nserate, în peisaj potrivit, e fără nici o îndoială poetic. Asemenea argintul apei, cerul argint viu picurat. Și luna neapărat. Dar: Ce e mai frumos, e spanacul și pe urmă luna asta ce e? Răspunde știința literaturii: aceasta e intervenție ironică, farsă, atitudine antilirică. Vezi bine. Totuși, e permis a bănui că intenția ironică, atitudinea antilirică, farsa nu sunt, prin voia lui Dumnezeu, cusururi absolute și veșnice; nici măcar în versuri. Să fie morala versurilor mai definitivă decât ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... Ea ne face să simțim, între altele, pentru ce este inutil și neabil să încarci cu expresii violente începutul epigramei, pentru că anticipezi asupra efectului final, pe care-l scazi. Pe când, din contră, o epigramă începută perfid și cu elogii, provoacă, la sfârșit, cititorului, o surpriză plăcută, când concluzia e ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... mitologice. Cultul Cabirilor. Cartea inițierii – Performarea ritual-simbolică a morții. Inițierea în societatea tradițională. Procedee de inițiere. Portretul fizic al maramureșenilor. Scopul final al inițierii. Tripla revelație. Mitul Marii Treceri. Cântecul zorilor. Rozaliile. Rugăciunea păcurarului – Tentația concilierii. Mituirea păstorilor. O, moarte, ce ți-aș plăti?. Bodița. / De ...

 

Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano

Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano Lucia di Lammermoor - dramă în trei acte de Salvatore Cammarano. muzica de G. Donizetti. de Nicolae Filimon Criticul, fie teatral sau de orice altă specialitate, trebuie mai întîi de toate să fie bine inițiat în specialitatea sa, să studieze cu o profunditate subiectul ce voiește a critica și, în espunerea criticei ce va face, să arate adevărul fără parțialitate sau pasiune, căci altfel el devine, poate și fără voia lui, un calomniator sau un adulator, și în loc să contribuiască la luminarea publicului, din contra, îl face să piarză și puțina cunoștință a binelui sau a răului cu care l-a dotat natura. Asta fu simbolul credinței noastre din ora în care am luat pana în mînă ca să criticăm; nu l-am părăsit niciodată și nu-l vom părăsi decît odată cu această meserie. Iată dar principiul de la care plecăm și astă-dată în revista ce voim a face operei Lucia di Lammermoor . Prin o digresiune ce ne permitem a face, arătăm mai întîi lectorilor noștri că opera Lucia di Lammermoor , acest splendid ...

 

Gelu Vlașin - 21:39

... cărările lor douăsuteopt douăsutenouă să te îmbrățișez câteodată să-mi ascund inima în inima ta să-ți potrivesc spațiile albe dintre vise (în așteptarea zborului final

 

Gelu Vlașin - 7:16

... sârmă cam prin zona circului câteodată urmărindu-ți evoluția prin gaura craniului erotico--------------------------zoidal și disperarea luminii când planetele și-au aliniat soldații (pentru atacul final

 

Gelu Vlașin - Building systems

Gelu Vlaşin - Building systems Building systems de Gelu Vlașin mi-ai înșirat anii pe sfoara ta cu rufe murdare pentru publicul care oricum nu te mai vrea ți-ai bătut prea devreme șampania pe o saltea cu fursecuri descompuse în silabe și finalul insipid ți-ai transformat fluturele în vierme ca să nu mai poți zbura ești prea profund și scara lui iacob prea mare pentru tine

 

Gelu Vlașin - Depresie unsprezece

... o salcie ruptă de sălăuța din transbordare mică plivind buruieni crescute în mijlocul camerei tale prinț alungat prin livadă de-o furnică rebelă și-n final

 

Gheorghe Asachi - Limba și portul

Gheorghe Asachi - Limba şi portul Datine naționale de Gheorghe Asachi Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților. Patricii [1] noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare. De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa. În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă căciula dacică și au înspătat burca caucazică, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFINAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentruFINAL.

SEMIFINALĂ

SEMIFINÁLĂ , semifinale , s . f . Fază a unui concurs sportiv care precedă finala și în care se selecționează echipele sau jucătorii participanți la finală . - Semi - +

 

PITIC

... S . m . Fig . Om lipsit de calități , de merite , de valoare ; pigmeu . 3. S . f . ( Astron . ; în sintagmele ) Pitică albă = stea aflată în stadiul relativ final al evoluției sale , caracterizată printr - o densitate mare , luminozitate mică și prin scăderea treptată a temperaturii , fiind lipsită de surse de energie internă ...

 

RIMĂ

RÍMĂ , rime , s . f . Repetare a sunetelor finale în două sau în mai multe versuri ( începând cu ultima silabă accentuată ) ; p . ext . potrivire a sunetelor finale a două

 

SĂ conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) Să fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine să pleci . 2. ( Introduce o propoziție predicativă ) Pare să fie un om cumsecade . 3. ( Introduce o propoziție atributivă ) Nu - i mândră să - mi fie dragă . 4. ( Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă ) Puteam chiar să nu mai fiu acuma . 5. ( Introduce o propoziție finală ) A ieșit să - i întâmpine . 6. ( Introduce o propoziție consecutivă ) Am râs să leșin . 7. ( Introduce o propoziție condițională ) Ar fi fost prins să nu fi fugit . III. ( În loc . conj . ) Măcar să . . . ( introduce o propoziție concesivă ) Nu mă duc , măcar să mă omori . Numai să . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de folos , numai să vrea . Până să . . . ( introduce o propoziție temporală ) Până să ajungă el , fata ajunsese acasă . Pentru ca să . . . = a ) ( introduce o propoziție finală ) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen ; b ) ( cu valoare copulativă ) A plecat mulțumit , pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit . Fără să . . . = a ) ( introduce o propoziție modală ) A plecat fără să verse ...

 

ÎNTRU

ÎNTRU prep . ( Mai ales urmat de " un " , " o " etc . , cu elidarea vocalei finale ) În . I. ( Introduce un complement circumstanțial de loc ) 1. ( Arată starea sau acțiunea în interiorul unui spațiu ) A locui într - un sat . 2. ( Arată intrarea sau mișcarea în interiorul unui spațiu ) A intra într - o pădure . 3. ( Arată direcția sau ținta mișcării ) A se da într - o parte . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) 1. ( Arată momentul , răstimpul , epoca în care se petrece o acțiune ) Într - un timp scurt . 2. ( Arată timpul cât durează o acțiune ) Va plăti datoria într - un an . III. ( Înv . ; introduce un complement circumstanțial de scop ) Iese întru întâmpinarea musafirului . IV. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) A alerga într - un suflet . V. ( Introduce un complement circumstanțial instrumental ) Este îmbrăcat într - o scurtă de piele . VI. ( Introduce un complement circumstanțial de relație ) A fi de acord întru totul cu cineva . VII. ( Introduce un complement indirect care arată obiectul unei prefaceri ) Râul s - a prefăcut într - un pod de

 

ȘAH

... dispută între două persoane , pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele , alternativ albe și negre , cu 32 de piese , mișcate după anumite reguli , scopul final

 

ȘTAFETĂ

... din patru persoane , care străbat succesiv distanța repartizată , cu obligația de a transmite coechipierului următor un obiect convențional , care trebuie dus la punctul final

 

ȚEL

... ȚEL , țeluri , s . n . 1. Punct , loc la care cineva vrea să ajungă ; p . ext . obiectiv către care tinde cineva , punct final

 

ȚINTĂ

... se ochește cu o armă de foc sau cu o săgeată ; p . ext . ochire , țintire . 2. Locul către care tinde să ajungă cineva . 3. Scop final

 

ATERIZARE

ATERIZÁRE , aterizări , s . f . 1. Acțiunea de a ateriza ; aterizaj . 2. ( Sport ) Atingere a solului ca fază finală a unui exercițiu în gimnastică , atletism

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...