Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CIOLPAN, ARBORAȘ, ARBORESCENT, CASTAN, LEMN, MESTEACĂN, PALISANDRU, PLANETAR, POM, QUEBRACHO ... Mai multe din DEX...

ARBORE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÁRBORE, arbori, s.m. 1. Nume generic pentru orice plantă cu trunchi înalt și puternic, lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană; copac; p. restr. pom. * Compuse: arbore-de-cacao = plantă lemnoasă specifică zonei tropicale, cultivată pentru semințele ei comestibile (Theobroma cacao); arbore-de-cafea = plantă lemnoasă din regiunile calde ale Americii Latine, Africii și Asiei, cultivată pentru semințele ei comestibile (Coffea arabica); arbore-de-cauciuc = plantă lemnoasă originară din America de Sud, din scoarța căreia se extrage cauciucul natural (Hevea brasiliensis); arbore-de-pâine = plantă lemnoasă cu tulpina înaltă și foarte groasă, al cărei fruct sferic, cu gust de pâine, se consumă fiert sau copt (Artocarpus incisa); arborele-vieții = a) arbore decorativ originar din Extremul Orient, înalt și foarte rămuros, cu frunze mici, solzoase; tuia (Thuja orientalis); b) fig. schemă reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții sale. ** Arbore genealogic = reprezentare grafică (de obicei sub forma unui copac cu ramuri) înfățișând filiația și gradul de înrudire ale membrilor unei familii(aristocratice). 2. Organ de mașină care primeşte și transmite o mișcare prin rotația în jurul axei sale. 3. (Mar.; în sintagma) Arbore mic = trinchet. 4. (Rar) Catarg. [Var.: árbor s.m.] - Lat. arbor, -is.

Sursa : DEX '98

 

ÁRBORE s. 1. (BOT.) copac, pom, (înv. și pop.) lemn. (Un \~ falnic.) 2. (BOT.) arbore de cacao (Theobromacacao) = (rar) cacaotier; arbore de cafea (Coffea arabica) = (înv.) cafeu; arborele-vieții (Thuja orientalis și occidentalis) = tuia, (rar) tămâie. 3. v. fus. 4. (TEHN.) arbore cotit = vilbrochen. 5. v. catarg. 6. (MAR.) arbore mic v. trinchet.

Sursa : sinonime

 

árbore s. m., pl. árbori

Sursa : ortografic

 

ÁRBOR//E \~i m. 1) Plantă lemnoasă cu tulpina înaltă și cu crengi ramificate, pe care se află frunzele, formând o coroană; copac. * \~ de cacao plantă lemnoasă tropicală cultivată pentru semințe comestibile. \~ de cafea plantă lemnoasă tropicală din care se obține cafeaua și cofeina. \~ de cauciuc plantă lemnoasă tropicală din scoarța căreia se extrage un suc, prin coagularea căruia se obține cauciucul brut. \~ de chinchină plantă lemnoasă tropicală din a cărei scoarță se extrage chinina. \~ de pâine plantă lemnoasă exotică având fructe mari, sferice, cu gust de pâine, care se consumă fierte și coapte. \~ genealogic figură în formă de copac reprezentând ramificațiile unei familii și filiația membrilor ei. \~ele vieții a) arbore exotic cu tulpina înaltă, cu coroana deasă, foarte rămuroasă, și cu frunze mici solzoase, cultivată ca plantă decorativă; tuia; b) formă a unei figuri reprezentând evoluția omului dea lungul vieții sale. 2) Organ de mașină care transmite o mișcare prin rotire în jurul axei sale. 3) Stâlp de lemn sau de metal fixat vertical pe o navă pentru a susține pânzele și instalațiile de semnalizare; catarg. /<lat. arbor, \~oris

Sursa : NODEX

 

ÁRBORE s.m. ~ 5. (Inform.) Graf orientat, aciclic.

Sursa : neoficial

 

ÁRBORE s.m. 1. Plantă lemnoasă de talie mare; copac, pom. * Arborele vieții = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală și frunze verzi, solzoase; tuia; b) (fig.) schemă reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții sale; arbore genealogic = desen în forma unui arbore din care se văd ramificațiile unei familii și gradele de rudenie dintre membrii ei. 2. Catarg. * Arbore gabier = catarg care susține gabia. 3. Axă care transmite o mișcare de rotație diferitelor organe ale unei mașini. [< lat. arbor].

Sursa : neologisme

 

árbore (-ri), s.m. - (Înv.) Copac, pom. - Var. arbur(e). Mr. arbure, megl. arbur, istr. ?rbure. Lat. arb?r (Pușcariu 112; Candrea-Dens., 74; REW 606; DAR); cf. vegl. juarbul, it. albero (sicil. arvulu, cors. arburu, friul. arbul), alb. arbur, fr., v. prov., cat. arbre, sp. árbol, port. arvore. Rezultatul normal este arbure, astăzi înv. și înlocuit de o formă contaminată de der., care sînt cu toții neol. Arbora, vb. din fr.; arborescent, s.f. (în formă de arbore); arborescență, s.f. (formă ca a unei plante arborescente); arboret, s.n. (crîng, pădurice), formație internă (cf. mr. arburet) care coincide cu it. arboreto, sp. arboledo, astfel încît ar putea reprezenta și lat. arbor?tum (REW 607); arboricultor, s.m.; arboricultură, s.f.; arbust, s.m.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruARBORE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruARBORE.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Magda lui Arbore

... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Magda lui Arbore Magda lui Arbore de Bogdan Petriceicu Hasdeu Ateneul român , mai-iunie 1861. Rănit pân' la moarte, cu sabia-n mână Fu hatmanul Arbure prins; Ducându-l departe la ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul

... această picătură de iubire care mi-a mai rămas... (S-aude Ștefăniță făcând zgomot.) Ia! vine! Scena III DOAMNA TANA, OANA, ȘTEFĂNIȚĂ și ARBORE. (Ștefăniță vine repede în balcon și coboară scara; după el, Arbore.) ȘTEFĂNIȚĂ: A! nu! a! nu! nu se poate! Nu vreau să știu de Polonia și de Sigismund! Mai mult prețuiește o ... două ori și Sigismund încă o dată? DOAMNA TANA: Polonia este destul de mare așa cum este și Sigismund destul de puternic atât cât este. (Arbore se pleacă și aprobă.) ȘTEFĂNIȚĂ: Ce te pleci, Arbore? Arborii se pleacă numai de vijelie... Doamnă... (Îi întinde mâna. Tana dă să i-o sărute. Ștefăniță o retrage.) DOAMNA TANA: Voiam să fac ce ... Destul c-ai voit... DOAMNA TANA: M-am deprins de la părinți să fac ceea ce voiesc, dacă ceea ce voiesc se cade să voiesc. (Arbore se pleacă.) ȘTEFĂNIȚĂ: Ce te pleci, Arbore?... Să nu rămâi ca salcia, cu pletele în jos... Oană... (Îi întinde mâna. Oana o sărută.) OANA (încet): Neamul Mușatinilor a fost bun ... ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apus de soare

... VII 5.8 Scena VIII 5.9 Scena IX 5.10 Scena X Personaje ȘTEFAN CEL MARE BOGDAN LOGOFĂTUL TĂUT POSTELNICUL TOADER VORNICUL JURJ HATMANUL ARBORE PÂRCĂLABUL DRAGOȘ PÂRCĂLABUL ALEXA PÂRCĂLABUL GRUMAZĂ PÂRCĂLABUL ȘANDRU PÂRCĂLABUL COSTEA PÂRCĂLABUL NEGRILĂ BĂTRÂNUL ȘTEFUL, fost pârcălab BĂTRÂNUL HRĂMAN, fost pârcălab PAHARNICUL ULEA CLUCERUL HRINCOVICI VAMEȘUL ... DOAMNA MARIA IRINA, fata pârcălabului Dajbog, 1476 REVECA,fata comisului Huru, 1476 BĂLAȘA, fata pârcălabului Oană, 1484 ILINCA, fata pârcălabului Gherman, 1484 DOMNICA, fata hatmanului Arbore ANCUȚA, fata pârcălabului Toader OLEANA, fata vornicului Duma FIRA, fata pârcălabului Dragoș LISANDRA, fata pârcălabului Alexa JOIȚA, fata pârcălabului Ivanco NEAGA, fata pârcălabului Șandru ILEANA ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

Garabet Ibrăileanu - Varia Varia de Garabet Ibrăileanu 1. Un prieten cu adevărat, dar cu adevărat bun e acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel: neavând nimica în sine , pun în schimb pe sine . 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede fapta. 6. Inteligența nu se poate sulimeni spre a arăta altfel de cum este; deci cei proști n-au nici ...

 

Alexei Mateevici - Către Artur Gorovei

... dragoste, dacă va da Dumnezeu și voi trăi în Basarabia. Folatoff a scris nu despre cântece, ci despre basme moldovenești din Basarabia (vezi Arbore; p. 771), tot acolo un articol Despre cântece moldovenești — anonim (nr. 31868, Arbore, 777). M-oi stărui să le găsesc aceste cântece și să le traduc. Primiți mărturisirea celor mai vii și călduroase simțiri. A. Mateevici ...

 

Ion Creangă - Popa Duhu

... lui lehamete câteodată să se mai întâlnească cu cineva și să-l mai stârnească la vorbă. Odată, ieșind supărat de la Mitropolie, îl întâlnește părintele Arbore de la Bărnovschi și-l întreabă: — De unde vii, părinte Isaie? — Nu știu! — Încotro ai luat-o, părinte Isaie? — Nu știu ... cu muchea palmei celeilalte în stupit și, în care parte sărea el, într-acolo apucam și eu. — Și acum tot așa faci? întrebă părintele Arbore. — Tot, batăr să crape dracul! — Dar dacă, din întâmplare, ar sări stupitul înspre Golia, cum ți s-ar păre? — Dar știi că ...

 

Nicolae Gane - Stejarul din Borzești

... stejar sta acum legat un adevărat tătar, fiul hanului Mengli Gherei de peste Volga, și roată împrejurul lui erau mai marii oștirilor lui Ștefan: hatmanul Arbore, hatmanul Șendrea, aprodul Purice, logofătul Tăutu, vornicul Boldur și alți mulți oșteni și oameni de frunte; iar în mijlocul lor, drept în fața tătarului, sta ... se posomorâră, toți ochii se pironiră asupra tătarului, care în acel moment avu neauzita obrăznicie să scuipe asupra moldovenilor făcându-i câni; iar bătrânul hatman Arbore zise următoarele:    â€”  Măria-ta!... N-am avea ce face cu viața acestui tătar ce ne batjocorește, căci țara s-a adăpat cu ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Profeție (Iosif)

Ştefan Octavian Iosif - Profeţie (Iosif) Profeție de SĂ¡ndor PetÅ‘fi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Floare-albastră , an. I, nr. 9, 6 decembrie 1898. — Tu, mamă, zici că visurile noastre Ni le trimite Atoateștiutorul, Că visu-i o fereastră fermecată Prin care ne surîde viitorul. Visai și eu un vis, iubită mamă, Un vis frumos... Mi-l lămurești tu mie ? Visai azi-noapte că-mi crescuse aripi, Și am zburat cu ele-n veșnicie ! — Copile, tu lumina vieței mele ! Luceafăr blînd al sufletului meu ! Fii vesel, vesel, că-ți făgăduiește Îndelungate zile Dumnezeu. ...Crescu băiatul — mare și puternic : Din pieptu-i tînăr izbucni deodată Sălbateca văpaie-a tinereții, Ce-n inimă-i gemuse-ncătușată. El prinde harfa și izbește-n strune, Dus în extazul sfînt al inspirării : Simțirea lui — măreț vultur — plutește În lumea largă pe-aripa cîntării. Se-nalță pîn’la porțile tăriei Al cîntecului glas înaripat, Desprinde stelele din cer să-ncununeze Cu raze fruntea lui de inspirat. Dar e venin a cîntecului miere ; Cu fiecare cîntec smuls din strune El pierde-o floare din cununa vieții, Și înc-o ...

 

Constantin Stamati - Sentinela taberei de la Copou la 1834

... niciodată nu m-am speriat, voinice, Căci în cruntele răzbeluri mă-nconjura mii ca tine, Și buzduganul acesta îi culca pe lângă mine. Eu sunt Arbore, copile, hatman lui Ștefan cel Mare, Am servit sub a lui steaguri patruzeci de ani de rând, Și-n patruzeci de răzbeluri crunte ...

 

Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)

... și partea de soare. Și-acum, când moartea era pe aproape, în nemișcarea asta, rigiditatea fiecărui fir de iarbă, înțepenirea dreaptă a fiecărui arbore, lupta îndărătnică a fiecărei flori, vădeau și mai bine aceasta. Fiecare părea că vrea să amâie un sfârșit, să prevină o agonie. Fiecare ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Elegie la o tânără fată

... Dimitrie Bolintineanu - Elegie la o tânără fată Elegie la o tânără fată de Dimitrie Bolintineanu Eu trec pe frunza ce-ngălbenește Și cade tristă sub arbore jos; Eu trec pe valul ce murmuiește; Eu trec pe cântul melodios.   Așa străinul cântând se duce Și varsă lacrimi pe calea sa, Eho al ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruARBORE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 145 pentruARBORE.

CIOLPAN

... CIOLPÁN , ciolpani , s . m . ( Pop . ) Trunchi de arbore fără crengi ( și uscat ) , rămas în pământ ; arbore rupt de vânt ; arbore

 

ARBORAȘ

... ARBORÁȘ , arborași , s . m . ( Rar ) Diminutiv al lui arbore . - Arbore

 

ARBORESCENT

... ARBORESCÉNT , - Ă , arborescenți , - te , adj . Care are înfățișarea unui arbore ( 1 ) ; care este ramificat asemenea crengilor unui arbore

 

CASTAN

... CASTÁN , castani , s . m . 1. Arbore cu frunze simple , alungite și cu fructe comestibile ( Castanea sativa sau vesca ) . 2. Arbore

 

LEMN

... al unor plante superioare , alcătuit din trahee , parenchim și fibre cu lignină , folosit ca material de construcție , drept combustibil etc . 2. Tulpina și ramurile unui arbore ( sau arbust ) tăiat , servind pentru construcții , drept combustibil etc . ; bucată ruptă sau tăiată din trunchiul sau din ramurile unui arbore

 

MESTEACĂN

... MESTEÁCĂN , mesteceni , s . m . Arbore cu scoarța albă , cu lemnul alb , gălbui sau roșiatic , cu ramuri flexibile , cu frunze verzi - cenușii și cu flori grupate în amenți ( Betula verrucosa ) ; p ...

 

PALISANDRU

... PALISÁNDRU , palisandri , s . m . Arbore exotic cu lemn tare și dens , de culoare neagră - violetă și cu miros plăcut , din care se fac mobile fine ( Jacaranda obtusifolia ) ; p . restr . lemnul ...

 

PLANETAR

... planetar = mecanism în care una sau mai multe roți dințate se învârtesc în jurul axelor proprii și în același timp în jurul axei altei roți . Arbore ( sau ax ) planetar ( sau axă planetară ) = arbore care antrenează roata motoare a unui automobil . 3. ( Fiz . ; în sintagma ) Model planetar = model al structurii atomului inspirat de cel al sistemului planetar ...

 

POM

... POM , pomi , s . m . Nume generic pentru orice arbore sălbatic sau cultivat care produce fructe comestibile ; p . gener . copac , arbore

 

QUEBRACHO

... QUEBRÁCHO s . m . 1. Arbore tropical răspândit în America de Sud , cu lemnul foarte dur și bogat în substanțe tanante ( Schinopsis lorentzii sau Quebracho colorado ) ; lemnul acestui arbore

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...