Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:VIRTUOS, BREVET, BUN, CALITATE, CASTITATE, CINSTE, GARANȚIE, KARMA, MERIT, MUTACISM ... Mai multe din DEX...

VIRTUTE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VIRTÚTE, virtuți, s.f. 1. Însușire morală pozitivă a omului; însușire de caracter care urmărește în mod constant idealul etic, binele; integritate morală. ** Înclinație statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acțiuni frumoase. 2. (În loc. prep.) În virtutea... = pe baza, în puterea, ca urmare a... - Din lat. virtus, -tutis (cu unele sensuri după fr. vertu).

Sursa : DEX '98

 

Virtutecusur, defect, meteahnă, viciu

Sursa : antonime

 

VIRTÚTE s. v. însușire.

Sursa : sinonime

 

virtúte (integritate morală) s. f., g.-d. art. virtúții; pl. virtúți

Sursa : ortografic

 

VIRTÚ//TE \~ți f. 1) Forță morală prin care omul tinde către bine și frumos; perfecțiune morală. 2) Fidelitate sentimentală sau/și conjugală (a unei femei); castitate. 3) mai ales la pl. Pornire statornică spre a înfăptui anumite acte morale (printr-un efort volitiv). * Cele patru \~ți curajul, justețea, prudența și temperanța. 4): În \~tea... în baza...; ca urmare a...; conform... [G.-D. virtuții] /<lat. virtus, \~utis

Sursa : NODEX

 

VIRTÚTE s.f. 1. Calitate, forță morală de a urmări consecvent un ideal etc; perfecțiune morală. ** Castitate, curățenie. ** Înclinație specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acțiuni frumoase. 2. În virtutea... = pe baza, ca urmare a ... [< lat. virtus, cf. fr. vertu, it. virtù].

Sursa : neologisme

 

VIRTÚTE s. f. 1. calitate, forță morală de a urmări consecvent un ideal etic etc.; integritate morală. * castitate, curățenie. 2. în ă... = pe baza, ca urmare a... (< lat. virtus, după fr. virtu)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruVIRTUTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 243 pentruVIRTUTE.

George Coșbuc - Puntea lui Rumi

... o nevastă." Și-a tăcut. Erau în șiruri Zeci de mii de sute De femei: ce de credință La un loc, ce de virtute ! Dar virtutea — zice Veda — Este mută, vecinic rece. Gupta strigă, dă un ordin, Dă pe-al doilea, dă vro zece Ș-apoi zâmbitor ... are ; Deci nu-i o minune dacă Dintr-atâte mii de sute De femei, nici una mândră N-am găsit de-a ei virtute ? Iar frum'sețea-i bun netrainic Și ispititor la rele, Știu nevestele-acest lucru, Și, vezi, ce cuminți sunt ele! Când ajungerea frumuseții Este-atât ...

 

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă

... să reînvie, Și duceți pruncul vostru la Putna-a-l închina. Iar tu, junime verde, la ist izvor de viață Cu unde de virtute ce-i a mărirei loc : Învața-a iubi țara, a o iubi învață Și-n el inimă, suflet călește ...

 

Ion Luca Caragiale - Paradoxal

Ion Luca Caragiale - Paradoxal Paradoxal de Ion Luca Caragiale N-am înțeles niciodată paradoxele prietinului meu, domnul Teofil. D-sa judecă toate d-andoasele; pentru fiecare împrejurare, la care suntem obicinuiți să dăm o explicare găsită gata, fără să ne mai batem capul a umbla după invențiuni originale, Teofil găsește o explicare cu totul deosebită. În toate este extravagant — dar unde e chiar absurd, e în morală. Această știință așa de pozitivă a suferit de la d. Teofil o completă răsturnare. Ce e bine la toată lumea la d. Teofil e rău, și viceversa. De exemplu, alaltăseară l-am văzut făcând ceva, care m-a pus în mare mirare. Exprimându-mi acest sentiment al meu, d. Teofil s-a apucat să-mi facă o teorie ridiculă asupra datoriei ce are societatea față cu virtuțile și vițiile individului. Să vedeți modul lui paradoxal. El susține că virtuțile sunt pavezele și armele individului în lupta sa cu societatea, iar vițiurile îi sunt părțile descoperite și vulnerabile. De aci amicul meu conchide, cu spiritul lui sucit, că societatea n-are nici o nevoie să combată vițiurile indivizilor și să le încurajeze virtuțile — ...

 

Gheorghe Asachi - În ocazia morței Logofăt Alexandru Ghica

... fost și scut. În prefaceri totdauna soarta gintelor desprinsă, Când al armelor triumfuri chiar ca visul a trecut, În mărețe inimi Ceriul însuflă virtute-aprinsă, Prin a căreia putere Moldova nu a căzut. Cest barbat, pe care patria plânge în durere vie, Prin virtute și dreptate fu a ei apărători Ș-azi vă lasă-n moștenire o prea sântă avuție. Junilor, iacă-vă arma, scutul cel mântuitori ...

 

Gheorghe Asachi - Asupra corupției secolului

... au onorat, Însă-n loc ca strănepoții p-urma lor să fi călcat, Derâzând simplicitatea timpurilor ce-s trecute, Pe fantoame lustruite austera-au schimbat virtute. Vorbe multe sunătoare, dar veninu-i mezul lor, Care pierde azi prezentul p-un nesigur viitor. Unde-s oameni de parolă, amici unde-s cu ...

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

... Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie Iubirea de patrie de Gheorghe Asachi Toate sentimentele, care unesc pre oameni între sine și-i îndeamnă spre virtute, sunt nobile. Cinicul, ce are în dispoziția sa purure sofisme în contra tuturor sentimentelor generoase, se deprinde a se făli cu filantropia sa ... ura cătră alte politii, alte provinții, alte nații. Un asemene patriotism, carile, în loc de liberal, ar fi îngânfat, pizmătoriu și crud, nu este o virtute

 

Gheorghe Asachi - Pleiada

... nici fortuna, nu drit moștenit-au nume După moarte deschid poarta la mausoleul stelit, Nici poate să înfrâneze pizmătara oarbă lume Zborul celui ce-n virtute, fiind în ea, a trăit. Pre poeta la luceferi duce-a geniei făclia, Entuziasmul l-aripează, cale-i face armonia. Acolo ... răsună încă înfocatele cuvinte A lui Omer, Oraț, Pindar, lui Ovid, Corneil, Virgil, Milton, Șiler și Petrarca de-colo pre oameni cheamă La virtute, l-amor nobil, și-s a tiranilor teamă. Voi, ce-n sân purtați pe-Apolon, patrioți din românie, Deș-ursita vă desparte, armonia ... poartă. Acordați române versuri p-armonioase alăute, Într-un rost, ca și poporul, geamăn cu cel italian, Să învețe amor de patrie, dor de glorie, virtute, Și românul de pe Istru, ș-al Carpaților muntean, Cel ce bea-n Siret, în Nistru și-n a Murișului unde, Cel l ...

 

Gheorghe Asachi - Restaurarea școalelor naționale în Moldova

... Putea fi matroana Romei sau vestală la altar. A lui Colatinus soață sau de Grahi a născătoare, Și prin fapte de virtute, scutind traiul de amar, Fericirea-n sânul casei nu s-ar face trecătoare. Dar sămânța, cât de bună, căzând pre petros pământ, Rourată de mii ...

 

Nicolae Nicoleanu - Dor și jale

... Dunărea cum mugesce... Însă unde sînt eroii și valorea lor divină? Unde-i vechea libertate? unde-i fala de regină? Ș'acel piept, ș'acea virtute, ș'acel sânge strămoșesc, Ce dau cerului, naturei, corp și suflet românesc? Au perit, s'au dus cu timpul! Azi, pe-acest pămînt tăcut, Glasul ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... toțÄ­ sunt uneltele SataneÄ­. Nu e în lumea acĂ©sta nimanÄ­, rÄ•Å­ orÄ­ bun însu-șÄ­ prin sine, ci sunt uniÄ­ Ă³menÄ­ cu virtute, care stăruie, Ä­ar alțiÄ­ oamenÄ­ slabi de ânger, care șovăie și cad în cele din urmă, mintea ne-a fost slabă, ea ... societatea nĂ³stră, ci slabă, și inima-îțÄ­ sângerează, când vezÄ­ Ă³meni cu mintea întrĂ©gă și cu inima curată, adevÄ•rate modele de virtute

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruVIRTUTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruVIRTUTE.

VIRTUOS

... virtuoși , - oase , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care respectă și realizează în mod consecvent deziderate etice ; înzestrat cu multe virtuți ; ( despre manifestările oamenilor ) care denotă virtute

 

BREVET

BREVÉT , brevete , s . n . Document oficial acordat de o autoritate ( de stat ) prin care se conferă unei persoane o distincție , o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi

 

BUN

... avere ; bogăție , avuție . 3. Element al patrimoniului unei persoane , care poate consta dintr - un lucru ( bun corporal ) sau dintr - un drept ( bun incorporal ) . 4. Calitate , virtute

 

CALITATE

CALITÁTE , calități , s . f . 1. Totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este , deosebindu - se de celelalte lucruri . 2. Însușire ( bună sau rea ) , fel de a fi ( bun sau rău ) ; p . restr . caracteristică pozitivă , însușire bună . 3. Poziție , situație , titlu care conferă un drept . 4. ( La jocul de șah ) Diferență de valoare între un turn și un nebun sau un

 

CASTITATE

... CASTITÁTE s . f . Însușirea de a fi cast ; virtute

 

CINSTE

... CÍNSTE s . f . I. 1. Onestitate , probitate , corectitudine . 2. Virtute , fidelitate , castitate . II. 1. Respect , stimă , considerație , prețuire . 2. Onoare , favoare . 3. Ceremonial , paradă , fast . III. ( Concr . ; pop . ) 1. Dar , cadou , plocon . 2. Ospăț , ospătare ...

 

GARANȚIE

GARANȚÍE , garanții , s . f . Obligație în virtutea căreia o persoană sau o instituție răspunde de ceva ; mijloc legal prin care se asigură executarea unei obligații ( materiale ) ; ( concr . ) ceea ce servește drept asigurare că o obligație luată va fi

 

KARMA

KÁRMA s . f . ( În sistemul filozofic brahmanic ) Noțiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acțiunile lor din încarnările anterioare ; fatalitate ,

 

MERIT

... MÉRIT , merite , s . n . Calitate , însușire remarcabilă care face pe cineva sau ceva să fie vrednic de stimă , de laudă , de răsplată ; valoare , virtute

 

MUTACISM

MUTACÍSM s . n . 1. Refuz deliberat de comunicare în virtutea unei tendințe simulatorii sau datorită atitudinii de supraestimare , opoziționism etc . 2. Pronunțare a unei consoane ( mai ales a lui m , b , p ) în locul

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...