Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONTRATIP, NEUTRU, AFIRMATIV, ALGEBRĂ, ANOD, BETA, CALITATE, CATION, DEAL, DESTUL ... Mai multe din DEX...

POZITIV - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POZITÍV, -Ă, pozitivi, -e, adj. l. Care se întemeiază pe experiență, pe fapte, pe realități; p. ext. care are un caracter de certitudine; cert, adevărat, real, sigur. * Științe pozitive = științe experimentale. ** Care are o semnificație justa, valoare; valoros; demn de urmat, de imitat. Experiență pozitivă. 2. (Despre oameni) Realist, cu spirit practic. 3. Care este mai mare decât zero sau egal cu zero; care se notează în scris cu semnul plus (+). Număr pozitiv. Temperatură pozitivă. ** (Despre sarcina electrică) De același fel cu sarcina nucleelor atomice sau cu sarcina obținută prin frecarea unui baston de ebonită cu un postav. ** Prin care iese curentul electric sau care se leagă de acest loc. Pol pozitiv. 4. (Despre analize medicale) Care confirmă prezența în organism a unui anumit agent patogen. 5. (Log.; despre noțiuni, raționamente) Care afirmă ceva. 6. (în sintagma) Probă (sau imagine etc.) pozitivă = (și substantivat, n.) copia unui negativ fotografic care redă ca în realitate părțile luminoase și cele întunecate ale obiectului fotografiat. 7. (Gram.; în sintagma) Grad pozitiv (și substantivat, n.) = formă a adjectivului sau a adverbului cu ajutorul căruia se exprimă însușirea unui obiect sau a unui proces privite izolat, fără referire la alte obiecte sau procese. - Din fr. positif, lat. positivus.

Sursa : DEX '98

 

Pozitivnegativ

Sursa : antonime

 

POZITÍV adj. 1. adevărat. 2. v. practic. 3. v. eficace. 4. bun. (Latura \~ a fenomenului.)

Sursa : sinonime

 

pozitív adj. m., pl. pozitívi; f. sg. pozitívă, pl. pozitíve

Sursa : ortografic

 

pozitív s. n., pl. pozitíve

Sursa : ortografic

 

POZITÍV^1 \~e n. Imagine fotografică a unui obiect, în care distribuția luminii și a umbrei corespunde celei reale; copie a negativului. /positif, lat. positivus

Sursa : NODEX

 

POZITÍV^2 \~ă (\~i, \~e) (în opoziție cu negativ) 1) Care conține o afirmație; care exprimă aprobare sau acceptare; care are un caracter cert. Răspuns \~. 2) Care are însușiri bune; bun. * Erou \~ personaj dintr-o operă artistică înzestrat cu calități considerate bune. 3) (despre personaje) Care are spirit practic; realist. 4) mat. (despre valori numerice) Care este mai mare decât zero sau se notează cu semnul plus. Număr \~. 5) (despre sarcini electrice) Care este de același fel cu sarcina nucleelor atomice sau cu sarcina electrică dobândită de un baston de ebonită prin frecare cu postav. 6) med. (despre analize, reacții, probe) Care confirmă prezența în organism a unui agent patogen. 7): Grad \~ formă inițială a categoriei gramaticale a gradelor de comparație la adjective și adverbe. /positif, lat. positivus

Sursa : NODEX

 

POZITÍV, -Ă adj. 1. Întemeiat pe fapte, pe experiență. ** Sigur; constant; adevărat. ** Valoros. ** Care exprimă o afirmație. 2. (Despre numere) Mai mare decât zero. 3. (Despre persoane) Realist, înclinat către o activitate practică, către științe exacte. // s.n. 1. Fotografie care prezintă copia unui negativ fotografic și care redă, în chip asemănător cu realitatea, părțile luminoase și cele întunecate ale obiectului fotografiat. 2. (Gram.) Grad pozitiv (și s.n.) = formă a adjectivului sau a adverbului cu ajutorul căreia se notează existența însușirii la un obiect oarecare privit izolat. [< fr. positif, lat. positivus].

Sursa : neologisme

 

POZITÍV, -Ă I. adj. 1. întemeiat pe experiență; (p. ext.) adevărat, real, efectiv, incontestabil. 2. (despre numere sau mărimi scalare) mai mare decât zero. * (despre electricitate) obținută prin frecarea unui baston de ebonită cu o bucată de postav; (despre polii unei surse electrice) prin care iese curentul electric; (despre electrozii sau bornele receptoarelor electrice) care se leagă la polul pozitiv al sursei. 3. (despre oameni) realist, înclinat către o activitate practică. 4. care exprimă o afirmație, o aprobare. 5. cu calități alese; valoros. 6. (gram.) grad ~ (și s. n.) = formă a adjectivului sau a adverbului care prezintă însușirea obișnuită a unui obiect sau caracteristica obișnuită a unei acțiuni. II. s. n. copie a unui negativ fotografic care redă, asemănător cu realitatea, părțile luminoase și cele întunecate ale obiectului fotografiat. (< fr. positif, lat. positivus)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPOZITIV

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentruPOZITIV.

Mihai Eminescu - Moș Iosif

Mihai Eminescu - Moş Iosif Moș Iosif de Mihai Eminescu Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte cădea fără ordine peste tâmple unele vițe umpleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturile lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurii se umflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregii fețe o arătare nemulțumită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul negru și crestat și lumina roșie și turbure în cămară, abia ajungând icoanele călugărești de pe pereți, adâncind umbrele din fața visătorului zahastru și îngălbenind părul său cel alb și trăsurile cele bătrâne a feței. Mâna mică și păroasă întorcea, cu degetul muiat, paginile unse aăleî unui manuscript grecesc de astrologie zugrăvit cu cercuri și figuri ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

Ion Luca Caragiale - Cum stăm... Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

Ion Luca Caragiale - Cum stăm Cum stăm... de Ion Luca Caragiale — Cum stăm cu bulgarii? întreb pe amicul meu X... — Nici așa, nici aminteri. — Nu-nțeleg... — Cum, nu-nțelegi? Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie să stăm. — Nu; voi să spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne că nu ești deprins a le citi. Ia să le citim împreună. Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar și începem a citi cu toată atenția: „Ieri și azi noapte au circulat în oraș fel de fel de știri, care de care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granița Dobrogei. Din informațiuni foarte pozitive aflăm că bande de bulgari ar fi trecut granița și că s-ar fi încăierat cu anteposturile române. Nu se poate ști până acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pre cât aflăm au fost foarte înverșunate. Ceea ...

 

Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț

... Scrisoarea 6 Scrisoarea 1 Cernăuți, 1848, iulie 14 Domnul meu, Pe când constituțiunea Valahiei ne aducea în deliruri de bucurie și ne hotăriam cu planuri pozitiv pozitive a intra în țară, deodată primim nuvela că la 11 a curgătoarei, în deseară, rușii, în număr de 5 mii ...

 

George Coșbuc - Un imn preasfintei gramatice

... vocative, Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive, Declinări adverbiale negative-n absolut Cu perfecte - adversative sufixate-n atribut, Relativ invers compuse prin adverbii ca moțiune, Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune, Mod superlativ generic omonim adversativ, Plenison ca negațiune, iar în fond apelativ Cu prefix și cu gerunzii posesivo ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski Despre Macedonski de Ion Luca Caragiale Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonskiâ€�. Excelsior… Iată un comparativ care a iritat de multe ori în mod superlativ pozitiva mea persoană. Am avut săpunul Excelsior; savantul meu amic, tânărul profesor de istorie la Facultatea de litere, d. Neculai Iorga, un alt Pic de la Mirandole, între quibusdam aliis, mi-a dat și o dulce versiune a odei răposatului Tennyson, dulcele (cu atât mai dulce că a fost cel din urmă) poet oficial al curții britanice; am văzut căzând balonul Excelsior și reușin baletul Excelsior. E ciudat: mai adesea reușește o direcțiune să aibă un balet bun decât un balon să aibă o bună direcțiune. Iată un balet în adevăr mirific! o idee mare vulgarizată prin cadriluri! o gândire virilă simplă, exprimată printr-un complex de pulpe de sex contrariu! E simplă, în adevăr, această nobilă concepție – simplicitatea este un atribut al nobleții! Spiritul Luminii în lupta-i seculară cu Duhul Întunericului, Luceafăr sclipitor contra Tenebrelor ...

 

Ion Luca Caragiale - Gogoși

Ion Luca Caragiale - Gogoşi Gogoși de Ion Luca Caragiale Gogoși I Iată un adevăr, care poate să treacă de pe acum între proverbe: Senatul fără d. Deșliu e ca nunta fără lăutari. O sumă de cocoane fac politică în grădina Episcopiei. Una dintre ele, cocoana Tarsița, este muma unui ofițer de călărași. - Tare trebue să fii mâhnită, cocoană Tarsițo, cu bătaia asta ! - Dar pentru ce ?... întreabă cocoana Tarsița. - Pentru flăcăul d-tale... Doamne-ferește de vreo primejdie ! - Ași, n'am habar. Nu știi că băiatul meu este asigurat la Dacia ? Numai mă tem să nu-i răpuie calul, că ține băiatul mult la el. - Apoi atunci, soro, pentru ce nu și-a asigurat și calul ?. Gogoși II Domnul X... este republican în toată puterea cuvântului, dar nu mai puțin și cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii. În zilele trecute, după votarea decorației României, domnul X... vorbea cu cocoana politică. - Dragă (zise dumneaei) vezi de ia și d-ta o decorație. Crez că ai drept. Nu ești și d-ta patriot ? - Nu mă pot pune, soro, în contrazicere cu principiile mele republicane. Dupe ce am combătut toată vieața decorațiile, ce aș semăna să ies cu decorația ...

 

Ion Luca Caragiale - Paradoxal

Ion Luca Caragiale - Paradoxal Paradoxal de Ion Luca Caragiale N-am înțeles niciodată paradoxele prietinului meu, domnul Teofil. D-sa judecă toate d-andoasele; pentru fiecare împrejurare, la care suntem obicinuiți să dăm o explicare găsită gata, fără să ne mai batem capul a umbla după invențiuni originale, Teofil găsește o explicare cu totul deosebită. În toate este extravagant — dar unde e chiar absurd, e în morală. Această știință așa de pozitivă a suferit de la d. Teofil o completă răsturnare. Ce e bine la toată lumea la d. Teofil e rău, și viceversa. De exemplu, alaltăseară l-am văzut făcând ceva, care m-a pus în mare mirare. Exprimându-mi acest sentiment al meu, d. Teofil s-a apucat să-mi facă o teorie ridiculă asupra datoriei ce are societatea față cu virtuțile și vițiile individului. Să vedeți modul lui paradoxal. El susține că virtuțile sunt pavezele și armele individului în lupta sa cu societatea, iar vițiurile îi sunt părțile descoperite și vulnerabile. De aci amicul meu conchide, cu spiritul lui sucit, că societatea n-are nici o nevoie să combată vițiurile indivizilor și să le încurajeze virtuțile — ...

 

Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane

... mai îmbucurător, nici unul n-a dezertat, cum se-ntâmplă adesea în așa mari catastrofe. Ba încă, ceva și mai îmbucurător, se afirmă pozitiv că echipajul s-a sporit, în urma naufragiului, cu încă vreo trei mateloți, cari sfidează valurile vieții cântând veseli; iar când, o dată ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ...

 

Ion Luca Caragiale - 25 de minute...

... directorul de un an de zile; el dă lecții la copii și redijează Sentinela Ordinii; e băiat bun și scrie minunat: se dă ca aproape pozitiv că tot el a scris proclamația. Acum tot e gata... Directorul se duce la o extremitate a pero- nului și-și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPOZITIV

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentruPOZITIV.

CONTRATIP

... CONTRATÍP , contratipuri , s . n . Copie negativă a unui film obținută după un pozitiv

 

NEUTRU

... în stare de neutralitate , care nu face parte din beligeranți sau dintre părțile adverse ; neutral ( 1 ) . 2. Care nu poate fi calificat nici în sens pozitiv și nici în sens negativ , care nu trezește nici un interes deosebit , care este nesemnificativ , indiferent ; care manifestă indiferență , lipsă de participare : spec . lipsit de ...

 

AFIRMATIV

... AFIRMATÍV , - Ă , afirmativi , - e , adj . ( Despre un enunț ) Care are un caracter de afirmare , un sens pozitiv

 

ALGEBRĂ

ALGÉBRĂ s . f . 1. Teorie a operațiilor privind numerele reale ( pozitive ori negative ) sau complexe și rezolvarea ecuațiilor prin substituirea prin litere a valorilor numerice și a formulei generale de calcul numeric particular . 2. ( În sintagma ) Algebra logicii = parte a logicii matematice care cuprinde calculul propozițiilor , claselor și

 

ANOD

... ANÓD , anozi , s . m . Electrod pozitiv

 

BETA

... s . m . 1. A doua literă a alfabetului grecesc , corespunzând sunetului b . 2. ( Fiz . ; în sintagmele ) Particulă beta = electron negativ sau pozitiv

 

CALITATE

CALITÁTE , calități , s . f . 1. Totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este , deosebindu - se de celelalte lucruri . 2. Însușire ( bună sau rea ) , fel de a fi ( bun sau rău ) ; p . restr . caracteristică pozitivă , însușire bună . 3. Poziție , situație , titlu care conferă un drept . 4. ( La jocul de șah ) Diferență de valoare între un turn și un nebun sau un

 

CATION

CATIÓN , cationi , s . m . Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă , care este atras de catod . [ Pr . : - ti -

 

DEAL

DEAL , dealuri , s . n . 1. Formă de relief pozitivă care se prezintă ca o ridicătură a scoarței pământului mai mică decât muntele , dar mai mare decât colina . 2. ( Reg . ) Regiune de vii ; vie ,

 

DESTUL

DESTÚL , - Ă , destui , - le , adj . , adv . 1. Adj . , adv . ( Care este ) în cantitate suficientă , atât cât trebuie . 2. Adj . , adv . ( Care este ) în cantitate sau în număr mare ; mult . 3. Adj . , adv . ( Care este ) mai mult decât trebuie , prea mult . 4. Adv . ( Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leagă prin prep . " de " ) a ) ( Exprimă ideea de diminuare a calității pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care - l însoțește ) Aproape . . . , suficient de . . . , relativ . . . S - au înțeles destul de bine . b ) ( Exprimă ideea de sporire a calității negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care - l însoțește ) . Destul de puțin . Destul de rău . - De ^4 +

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...