Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȚIGĂNESC, ȚIGĂNIE, ȚIGĂNĂRIT, ȚIGĂNATIC, ȚIGĂNEȘTE, ȚIGĂNUȘ, ȚIGANCĂ, CORTURAR, RUDAR, SĂLAȘ, ZLĂTAR ... Mai multe din DEX...

ȚIGAN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȚIGÁN, -Ă, țigani, -e, s.m., adj. I. S.m. 1. Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă. * Expr. A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul. A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic. A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit. Tot țiganul își laudă ciocanul, se spune despre cei care se laudă cu ceea ce le aparține. E învățat ca țiganul cu ciocanul (sau cu scânteia), se spune despre cei deprinși cu nevoile. 2. Epitet dat unei persoane brunete. 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele. II. Adj. (Rar) Țigănesc. - Din sl. ciganin?. Cf. rus. %țâgan%.

Sursa : DEX '98

 

ȚIGÁN s. 1. rom, (pop.) arapină, (fam. depr.) cioară, cioroi. (E \~ de origine.) 2. țigan nomad = corturar, șătrar, (rar) șătraș.

Sursa : sinonime

 

ȚIGÁN adj. v. țigănesc.

Sursa : sinonime

 

țigán s. m., adj. m., pl. țigáni; f. sg. țigánă, pl. țigáne

Sursa : ortografic

 

ȚIGÁN \~i m. 1) Persoană care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toată lumea, ducând (în unele zone) o viață seminomadă; rom. * A se muta ca \~ul cu șatra (sau cu cortul) a se muta foarte des; a nu avea un loc stabil de trai. A se deprinde ca \~ul cu scânteia (sau cu ciocanul) a se deprinde cu greutățile, cu nevoile. A se îneca ca \~ul la mal a suferi o nereușită tocmai la sfârșitul unei acțiuni. Tot \~ul își laudă ciocanul se spune despre o persoană care se laudă (fără motiv) cu ce are. Calea \~ului Calea Lactee. 2) pop. iron. Persoană brunetă. 3) peior. Persoană cu apucături urâte. /țiganin

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruȚIGAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 153 pentruȚIGAN.

Dumitru Stăncescu - Țiganul și popa

... Dumitru Stăncescu - Ţiganul şi popa Țiganul și popa Dumitru Stăncescu , Snoave șau glume populare, București, 1892, pp. 51—55 Un popă venea cu un țigan, de la oraș spre casă. Se întîlniseră pe drum. Tot vorbind ei de una, de alta, la marginea unui sat prin care trecuseră, iacă un ...

 

Alecu Donici - Țiganii

... i-a vorbit, Un om din lume neștiut Aflând, la noi eu am poftit, Străin fiind, dintru alt neam El vrea să fie și țigan; Pe dâns' dreptatea-l prigonește Și el Alecu se numește. Moșneagul Prea bucuros! la noi rămâi În astă noapte tu de mâi; Sau și mai ... lume? A laudelor glăsuire! Din neam, la depărtatul neam! Ori după moarte tânguire! Sau în sfârșit istorisire Sub șatra a unui țigan?!! Uitând cu ură lumea mare, Acum Alecu de doi ani Petrece tot între țigani Într-o firească desfătare. Cu dânșii bine s-a deprins ... fericire, A fost un vis, o nălucire. Nevasta mea numai un an Mi-a arătat ceva plăcere, Apoi fugind cu alt țigan M-a fost lăsat în supărare Și cu Zamfira mititică. Alecu Dar tu n-ai mai făcut nimică? Moșneagul Ce să mai fac ...

 

Alexandr Pușkin - Țiganii

... i-a vorbit, Un om din lume neștiut Aflând, la noi eu am poftit, Străin fiind, dintru alt neam El vrea să fie și țigan; Pe dâns' dreptatea-l prigonește Și el Alecu se numește. Moșneagul Prea bucuros! la noi rămâi În astă noapte tu de mâi; Sau și mai ... lume? A laudelor glăsuire! Din neam, la depărtatul neam! Ori după moarte tânguire! Sau în sfârșit istorisire Sub șatra a unui țigan?!! Uitând cu ură lumea mare, Acum Alecu de doi ani Petrece tot între țigani Într-o firească desfătare. Cu dânșii bine s-a deprins ... fericire, A fost un vis, o nălucire. Nevasta mea numai un an Mi-a arătat ceva plăcere, Apoi fugind cu alt țigan M-a fost lăsat în supărare Și cu Zamfira mititică. Alecu Dar tu n-ai mai făcut nimică? Moșneagul Ce să mai fac ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul țiganilor

Alexandru Macedonski - Rondelul ţiganilor Rondelul țiganilor de Alexandru Macedonski Țiganii merg fără-ncetare -- Nu știu nici ei când au pornit, Dar se tot duc necontenit, Împinși de-o vecinică chemare. Cu galbeni ochi pierduți în zare, -- De când se știu, s-au pomenit -- Țiganii merg fără-ncetare Nu știu nici ei când au pornit. Mereu țigani, — cu mic, cu mare, Au tot născut ș-au tot murit -- Și tot spre visul nemplinit, Răpiți de-aceeași aiurare, Țiganii merg fără-

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

Alecu Russo - Dezrobirea ţiganilor Dezrobirea țiganilor de Alecu Russo Proiectul dezrobirii în curând va intra în dezbatere, și ne măgulim a crede că, deși această faptă a nației nu va fi mărturisită cu aceeași mărime de fizionomie națională de la 1749 în biserica Triisfetiților, rezultatul va fi tot același. Nu este îndoială că se va încuviința și despăgubirea, dacă cumva adresuri numeroase ale interesaților nu ar ierta de istov acea despăgubire. Până la promulgarea legii, (pe) care vom fi datori a o primi oricum, publicul este chemat de măria sa a (o) conlucra cu știința și opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie 6 nu rostește despre despăgubire. Dar putem crede oare că o despăgubire sau o răsplătire nu ...

 

George Coșbuc - Popasul țiganilor

George Coşbuc - Popasul ţiganilor Popasul țiganilor de George Coșbuc (după Geibel)       În noapte, sub poale de codru-nverzit, E freamăt de glasuri, un tainic șoptit ; Ard galbene flăcări și-n zare de foc Vezi chipuri sinistre grămadă-ntr-un loc. Țiganii, drumeți cei vecinici ei sânt! Cu ochii de fulger, cu pletele-n vânt; La Nilul cel galben departe născuți, Ei arși sunt de soare, de vânturi bătuți Aproape de flăcări, pe pajiște stau Bărbații sălbatici și chiote dau, Femeile-aleargă mâncare făcând Și umplu paharul și-l poartă pe rând. Ei cântece cântä și basmuri își spun Din vremuri mai bune c-un alt cer mai bun Bătrâna țigancă, acolo sub brazi, , Descântece-nvață pe negri nomazi Și oacheșe fete se-nșirä la joc În cerul cel magic al zärii de foc, Răsună ghitara fierbinte și-ntins Și jocul se-ncinge sălbatic și-aprins. În urmă se culcă, odihnă cătând ; Le freamătă brazii s-adoarmă curând. În vis, exilații pământului lor Văd Sudul, o țară, și ei un popor. Dar zorile roșii se varsă pe cer, Frumoasele visuri fantastice pier. Greu scârțâie carul, ei pleacă la pas — Dar unde ? O viață de drum și

 

Vasile Alecsandri - Desrobirea țiganilor

Vasile Alecsandri - Desrobirea ţiganilor Desrobirea țiganilor de Vasile Alecsandri Te slăvesc, o! zi ferice, sfântă zi de libertate, Tu, a cărei mândră rază sufletul român străbate! Te slăvesc, o! zi măreață pentru patria-mi iubită, Tu ce-arăți ochilor noștri Omenirea desrobită! Veacuri multe de durere au trecut cu vijelie, Sub asprime plecând capul unui neam în osândire! Dar românul cu-a sa mână rumpe lanțul de robie, Și țiganul, liber astăzi, se deșteaptă-n fericire! Azi e soarele mai falnic! lumea azi e mai voioasă! Azi în pept inima-mi crește! azi e viața mea frumoasă, Căci la glasul libertăței văd Moldova deșteptată Și la glasul Omenirei o simțesc induioșată. Fală-n lume și mărire pentru tine-n veci să fie, O! Moldovo, țară mândră! tu, ce dai sfânta dreptate! Brațul tau ce sfarmă astăzi un jug aspru de robie, Ție insăși pregătește viitor de libertate!

 

Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Ţiganii (Anghel) Țiganii de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 756, 25 ian. 1911, p. 1. Cînd soarele urca încă nevăzut, departe, după dealuri, rumenind zarea, pe largul șesului întins și galben, cei ce nu cunosc alt coperămînt decît clopotul de azur al cerului își opriră mersul și poposiră pe marginea Elanului secătuit de arșiță. Un scurt moment de repaos, o haltă în infinit, o clipă de înstăpînire a marelui pămînt pentru a purcede aiurea, unde-i duce deșirul nesfîrșit al ghemului ce l-a scăpat din mîni ursita lor. Căruțele au stat, umbrele de cai au fluturat din coame, apoi, liberați de hamurile de frînghii, au prins să pască iarba rară. Un țol negru, întins pe cîțiva pari, a făcut o perdea dinspre partea vîntului. O licărire sfioasă de lumină a tremurat, vîlvătaia unor flăcări albastre a zbuciumat apoi și un ceaun negru a fost așezat pe pirostrii. Puținul ce dă viață : cîțiva pumni de făină galbenă ca aurul și mîna obișnuită de sare, aruncată pe fundul negru al unui ceaun, a fost de ajuns ca să înveselească hoarda. Sclipiri ...

 

George Topîrceanu - George Coșbuc: Țiganii

... de vânt, De la sudul tainic, unde Soarele-ndelung pătrunde Bronzul formelor rotunde Stingherite de veșmânt... S-a oprit lâng-o poiată Un țigan răzleț de ceată, — Ochii-i fug după găini... Strâns își ține-acum vioara Și, cum trece ulicioara, Fac în urma lui ca cioara Toți ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Țiganii liberați către evrei

... țigani și români, Avem tot un popă, tot o primărică Și drepturi politici ca o românică. Și cu toate astea ce am folosit? Nici un țigan încă nu s-a boierit, Nici un țigan încă nu-i în Adunare, Nu e nici ministru, nici ispravnic mare, Nici zapciu, nici popă, ba nici chiar notar! Sub Kogălniceanu aveam un primar ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor de Mihail Kogălniceanu Discurs rostit la 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare Sire! Preagrațioasă doamnă și regină! Alteță regală! Doamnelor și domnilor! Colegii mei mi-au încredințat misiunea de a lua și eu cuvântul în această mare și frumoasă zi, în care serbăm jubileul de 25 de ani al fundărei Academiei Române. Această onoare o datoresc vârstei mele înaintate. În adevăr, cu excepțiunea venerabililor noștri colegi, domnii N. Kretzulescu și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruȚIGAN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruȚIGAN.

ȚIGĂNESC

... ȚIGĂNÉSC , - EÁSCĂ , țigănești , adj . Care aparține țiganilor , privitor la țigani , de țigani . - Țigan

 

ȚIGĂNIE

... locuiesc la un loc ; țigănime ; p . ext . cartier într - o localitate în care locuiesc țigani . 2. Fig . Faptă , manieră condamnabilă . 3. Fig . Gălăgie , hărmălaie , scandal . - Țigan

 

ȚIGĂNĂRIT

... ȚIGĂNĂRÍT s . n . ( Înv . ) Impozit care se plătea de către cei care aveau în posesiune țigani robi . - Țigan

 

ȚIGĂNATIC

... ȚIGĂNÁTIC , - Ă , țigănatici , - ce , adj . Ca un țigan , brun , negricios , oacheș . - Țigan

 

ȚIGĂNEȘTE

... ȚIGĂNÉȘTE adv . Ca țiganii ; în limba țigănească . - Țigan

 

ȚIGĂNUȘ

... ȚIGĂNÚȘ , țigănuși , s . m . 1. Diminutiv al lui țigan ( I 1 ) ; țigănaș , țigănel . 2. Pasăre de baltă cu picioarele înalte , cu ciocul lung și încovoiat în jos , cu spatele și aripile negre cu reflexe ...

 

ȚIGANCĂ

... s . f . 1. Femeie care face parte din neamul țiganilor ( I 1 ) . 2. Art . Numele unui dans popular ; melodie după care se execută acest dans . - Țigan

 

CORTURAR

... CORTURÁR , - Ă , corturari , - e , s . m . și f . Țigan care locuiește în mod obișnuit în cort ; țigan

 

RUDAR

... RUDÁR , rudari , s . m . Denumire dată , în țările românești , unor lucrători ( țigani ) care confecționau obiecte din lemn ; p . ext . meșter țigan

 

SĂLAȘ

SĂLÁȘ , sălașe , s . n . ( Pop . ) 1. Adăpost unde cineva capătă temporar găzduire . 2. Construcție rudimentară făcută în câmp și folosită ca adăpost temporar pentru oameni și animale . 3. Locuință , casă . 4. Așezare omenească . 5. Mică așezare de țigani ( nomazi ) ; grup de familii de țigani ( nomazi ) sub conducerea unui vătaf . [ Pl . și :

 

ZLĂTAR

... ZLĂTÁR , zlătari , s . m . 1. ( Înv . ) Meșter ( țigan ) care se ocupa cu prelucrarea aurului . 2. Țigan

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...