Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CRITICA

  Vezi și:CRITICA, ANTICRITICĂ, AUTOCRITIC, CRITICABIL, CRITICISM, DIATRIBĂ, BATE, BICIUI, CÂRTEALĂ, CÂRTI ... Mai multe din DEX...

CRITIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRÍTIC, -Ă, critici, -ce, adj., subst. I. Adj. 1. Care apreciază calitățile și defectele (unor oameni, stări, fapte, opere etc.). Aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare, a comentariilor etc., introduse la editarea unui text, cu scopul de a permite controlul felului în care a fost alcătuită ediția respectivă. Ediție critică = ediție a unui text sau a unei lucrări însoțită de un aparat critic. 2. Care se referă la un punct sau la un moment de criză, care premerge o schimbare bruscă (în rău); care poate determina o schimbare decisivă (în rău). Temperatură critică = temperatura maximă la care un gaz mai poate fi lichefiat. Stare critică = stare a unui fluid aflat la temperatura critică, în care lichidul și vaporii acelui fluid au aceeași densitate, astfel încât nu se poate spune dacă este lichid sau gaz. II. S.m. Specialist în problemele de artă, care analizează, interpretează și apreciază operele artistice. III. S.f. Analiză, apreciere a unor opere artistice, literare, a activității unor persoane sau a unor colective. ** Critică literară (și artistică) = ramură a științei literaturii care analizează, interpretează, apreciază și orientează fenomenul literar, artistic contemporan în lumina unei concepții estetice. Critică de texte = comentarii și discuții asupra formei și conținutului unui text. * Expr. (A fi) sub orice critică = (a fi) de o calitate extrem de scăzută. (A fi) mai presus de orice critică = (a fi) la un nivel extrem de ridicat. ** Articol, studiu, ansamblu de studii în care se face critică (III). - Din fr. critique, lat. criticus.

Sursa : DEX '98

 

Criticapreciativ, necritic

Sursa : antonime

 

CRÍTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la critică. o aparat ~ = totalitatea notelor lămuritoare făcute de un editor la editarea unui text; ediție ~ă = ediție a unui text (clasic, vechi) însoțit de aparat critic. * bazat pe critică, care foloseşte critica. 2. referitor la un moment de criză; care anunță, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos. o (fiz.) stare ~ă = (sau punct ~) = stare a unui fluid în care dispare diferența dintre starea lichidă și cea gazoasă. II. s.m. specialist în probleme de literatură și artă, care analizează, interpretează și apreciază operele create. III. s. f. 1. analiză, apreciere a valorii faptelor, acțiunilor și creațiilor oamenilor. oliterară = studiu aplicat la opera literară, pe care o analizează, o comentează, valorificând-o în special sub unghi artistic; ~ă de text = comentariu asupra unui manuscris în scopul stabilirii autorului, datei elaborării lui, formei originare etc. 2. apreciere (severă) a însușirilor, a comportamentului cuiva. (< fr. critique, lat. criticus, gr. kritikos, /III/ kritike)

Sursa : neoficial

 

CRÍTIC adj. 1. agitat, frământat, greu, tulbure, zbuciumat. (Vremuri \~.) 2. grav, greu, periculos, primejdios. (Moment \~ al unei crize.) 3. v. combativ.

Sursa : sinonime

 

crític adj. m., pl. crítici; f. sg. crítică, pl. crítice

Sursa : ortografic

 

crític (persoană) s. m., pl. crítici

Sursa : ortografic

 

CRÍTI//C^2 \~ci m. Specialist care studiază, interpretează și apreciază operele de artă (literare sau artistice). /critique, lat. criticus

Sursa : NODEX

 

CRÍTI//C^1 \~că (\~ci, \~ce) 1) Care ține de critică; propriu criticii. 2) Care conține critică. Articol \~. 3) Care este specific perioadelor de criză. Stare \~că. /critique, lat. criticus

Sursa : NODEX

 

CRÍTIC, -Ă adj. 1. De critică, privitor la critică. * Aparat critic = totalitatea notelor lămuritoare, făcute de un editor la editarea unui text; ediție critică = ediție a unui text literar însoțit de aparat critic. ** Bazat pe critică, care foloseşte critica. 2. Referitor la un moment de criză; care anunță, determină o criză, o schimbare; dificil, periculos. * (Fiz.) Stare critică (sau punct critic) = stare a unui fluid în care dispare diferența între starea lichidă și cea gazoasă. // s.m. Specialist în probleme de artă, care analizează, interpretează și apreciază opere de artă (pentru a le lămuri publicului și pentru a da artei o anumită orientare). [< lat. criticus, gr. kritikos - în stare de a judeca, cf. fr. critique, it. critico].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCRITIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 225 pentruCRITIC.

Alecu Russo - Critica criticii

... laudă tot beneficientul de gustoasa alegere a pieselorși domnul D. G. se încurcă, sau uită cum a început articolul...pentru un critic aceasta este o mare greșeală, începutul și sfârșitulnu trebuie să se bată în capete... critica, bună, rea, trebuie să fielogică. Domnul D. G. n-a ... femeie slăvită, cerească, precum sunttoate femeile pentru ibovnicii cei de 18 ani... ai râs, domnule D. G.,fără să știi de ce râzi: pentru un critic îi mare mângâiere... și cc.de astăzi mulțumesc că-i socotiți prea proști ca să râdă cu d-ta... ded-ta... nu zic. Domnul D ... și a critica cu știință! Băcălia este scrisă moldovenește,încât fieștecare a înțeles-o până la o iotă, și tocmai un critic să-șiastupe urechile sau să-și închidă ochii într-o epocă în care duhulomenesc se dezvelește, precum știm, până și la băcali! S-a ... caprofesorii de Academie și cinovnicii în stilul pieselor tălmăcite. Sinonimitate de cuvinte cam groase este iertat, deși în acest prilej există numai în închipuirea domnului critic; când e vorba debacale și vorbești cu bacali... după țigan și ciocan... Încă un punct al criticii nu înțeleg... răsplătirea ce cere domnul D. G ...

 

Anton Pann - Critica oamenilor

Anton Pann - Critica oamenilor Critica oamenilor de Anton Pann Un om bătrîn oarecînd Tot numai un cal avînd, Sui p-al său copilaș Ș-așa ieșea din oraș. Pe drum unii din norod Striga zicînd: - Ce nerod: Că el, bătrîn, n-are hal, Ș-a pus copilul pe cal, Care este putincios Să se ducă și pe jos Și să fi-ncălecat el, Ce bătrîn prost și mișel! Iar bătrînul auzind Pe oameni asfel vorbind, S-a rușinat oarecum Și puțin mergînd pe drum Pe copilul jos a dat Și el a încălecat. Ducîndu-se dar asfel, Cu copilul după el, Auzi pe alți rîzînd Și după dînsul zicînd: - Mă! ce bătrîn nătărău! A lăsat pe pruncul său Ca să alerge pe jos, Mic și crud, neputincios, Și nu-l suie după șa, Că nu este greu așa. Bătrînul iar auzind Acestea lumea vorbind, Puțintel daca s-a dus, Și pe copilul a pus. Deci pe drumul său urmînd Auzi pe alți zicînd : Mă-ă! mă-ă! ia vedeti Pe acești nevoiași beți! Cum s-au pus doi cît un mal Să deșele bietul cal! ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui critic indulgent

... Cincinat Pavelescu - Unui critic indulgent Unui critic indulgent de Cincinat Pavelescu Tu crezi că mie-mi faci plăcere Când scrii de poezia mea; Totuși, la critica ta dulce Eu ți-am trimis ...

 

Mihai Eminescu - Criticilor mei (Eminescu)

Mihai Eminescu - Criticilor mei (Eminescu) Criticilor mei de Mihai Eminescu Multe flori sunt, dar puține Rod în lume o să poarte, Toate bat la poarta vieții, Dar se scutur multe moarte. E ușor a scrie versuri, Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune. Dar când inima-ți frământă Doruri vii și patimi multe, Ș-a lor glasuri a ta minte Stă pe toate să le-asculte, Ca și flori în poarta vieții, Bat la porțile gândirii, Toate cer intrare-n lume, Cer veșmintele vorbirii. Pentru-a tale proprii patimi, Pentru propria-ți viață, Unde ai judecătorii, Nendurații ochi de gheață? Ah! atuncea ți se pare Că pe cap îți cade cerul Unde vei găsi cuvântul Ce exprimă adevărul? Critici voi, cu flori deșerte, Care roade n-ați adus - E ușor a scrie versuri, Când nimic nu ai de

 

Ion Luca Caragiale - Criticilor mei (Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Criticilor mei (Caragiale) Criticilor mei de Ion Luca Caragiale Sonet olimpian simbolist Indignatio facit... De critică mi-e scârbă! Cunosc simbolul vorbii. Posteritatea dreaptă mă judece ș-acuze! Surâsul să se stingă pe veștedele buze: N-aud acorduri surzii, nu văd scânteia orbii! Eu singur!... ș-apoi chorul întreg de nouă muze! Cu glasul invidiei să croncănească corbii, Eu am să strig, felibru trufaș,urbi et orbi A voastră larmă poate d-abia să mă amuze! Mă duc în mantia-mi largă înfășurat ca Dante: Când tactu-l bate-Apollo, maestrul meu divin, Viața-i sinfonie, amorul - sfânt andante... Eu cânt! Ce-mi pasă mie! Nu știu de unde vin, Nici unde merg: traduc doar-un cântec din senin În rime simboliste și

 

Cincinat Pavelescu - Unui critic din Iași

... Cincinat Pavelescu - Unui critic din Iaşi Unui critic din Iași de Cincinat Pavelescu Un bour tânăr Sevastos Când năvăli să mă răstoarne, Își rupse unul dintre coarne În pieptu-mi matur, dar vânjos ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească

... Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească Spiritul critic în cultura românească de Garabet Ibrăileanu Prefață (la ediția I) Prefață (la ediția a II-a) Momentele introducerii culturii apusene, înainte ... Factorii culturii românești din acest veac Recunoașterea necesității criticii. Cauzele pentru care spiritul critic apare în Moldova Amestec de curente contradictorii: G. Asachi Evoluția spiritului critic - Locul "Junimii" în această evoluție Evoluția spiritului critic - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" Primul junimist: Costache Negruzii Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri Evoluția spiritului critic - Critica socială extremă: Eminescu Evoluția spiritului critic - Critica socială extremă: Socialiștii Spiritul critic în Muntenia - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu Spiritul critic

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii

... nu mai au nevoie de tutela criticii pentru că, o știe foarte bine dl Maiorescu, un adevărat artist nu se conduce după regulile stabilite de critic. Pe de altă parte, operele literare produse de adevărații artiști îndreptează mai bine gustul literar al publicului decât ar putea-o face zece critici. Deci ...

 

Titu Maiorescu - Poeți și critici

... a accentua mai ales părțile slabe din întinsa lucrare a d-lui Alecsandri și de a-și ascuți spiritul lor critic înaintea prea micului nostru public cetitor pe socoteala acestui reprezentant de frunte al tinerei noastre literaturi. Așa am cetit într-o Cronică teatrală, publicată în ... ai artei. Deși în feluritele combinări ale inteligențelor omenești s-a putut și se poate întâmpla ca un poet bun să fie și critic bun, aceasta însă va fi totdeauna o excepție rară, care va trebui foarte tare legitimată înainte de a fi primită în contra acelei ...

 

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc

Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ...

 

Paul Zarifopol - Recreația criticului

... Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui ... și drame mitocănești, în ideea că te fericește cu cunoștința unor intelectuali de supremă distincție. De aci neapărat rezultă neînțelegere exasperantă între scriitor și cititorul critic, iar neînțelegerea se rezolvă, pentru acest din urmă, în renunțare și tăcere umoristică. Povestirile dlui Dragoș Protopopescu sunt capricii de surprinzător farmec; lucru de scrupuloasă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCRITIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentruCRITIC.

CRITICA

CRITICÁ , crític , vb . I . Tranz . A dezvălui lipsurile , greșelile , defectele unor persoane , ale unei opere , ale unor stări de lucruri ( arătând cauzele și indicând mijloacele de

 

ANTICRITICĂ

ANTICRÍTICĂ , anticritici , s . f . ( Rar ) Critică a unei

 

AUTOCRITIC

... comunistă a oamenilor muncii . 2. Adj . Făcut pe bază de autocritică , pătruns de spiritul autocriticii ; de autocritică . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + critic

 

CRITICABIL

CRITICÁBIL , - Ă , criticabili , - e , adj . Care dă prilej de critică ( III ) ; care poate fi criticat , care merită

 

CRITICISM

CRITICÍSM s . n . 1. Denumire dată de Kant și de adepții săi propriei lor doctrine filozofice , care considera că orice filozofie și orice cunoaștere trebuie precedată de o " critică " a capacității de cunoaștere însăși . 2. Tendință exagerată de a

 

DIATRIBĂ

DIATRÍBĂ , diatribe , s . f . Critică violentă ( și răutăcioasă ) ; lucrare care conține o asemenea critică ; pamflet . [ Pr . : di -

 

BATE

BÁTE , bat , vb . III . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi repetat și violent ( cu palma , cu pumnul , cu bățul , cu biciul etc . ) A bate peste obraji , peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi , a izbi repetat ( cu un instrument potrivit ) un obiect , un material etc . în diverse scopuri . Gospodina bate covoarele . Bate fierul până - i cald . II. Intranz . 1. A izbi în ceva făcând zgomot ; a ciocăni ( la poartă , la ușă , la fereastră ) . Valurile bat de zidurile cetății . Cine bate oare la fereastra mea ? 2. A face o mișcare ( relativ regulată ) . 3. ( Despre arme de foc ) A trage , a trimite proiectilul până la o anumită distanță , până într - un anumit punct . O pușcă veche care nu mai bătea decât la 100 de pași . 4. A face aluzie critică la ceva . ...

 

BICIUI

BICIUÍ , biciuiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) lovi cu biciul . 2. Tranz . Fig . A critica , a satiriza fără cruțare . [ Prez . ind . și bíciui . - Var . : ( reg . ) zbiciuí vb . IV ] - Bici + suf . -

 

CÂRTEALĂ

CÂRTEÁLĂ , cârteli , s . f . ( Pop . ) Faptul de a cârti ; protest , murmur ( de nemulțumire ) ; critică . - Cârti + suf . -

 

CÂRTI

CÂRTÍ , cârtesc , vb . IV . Intranz . ( Pop . ) A - și exprima ( mereu ) nemulțumirea prin murmure sau critici ( făcute de obicei în absența celui în cauză ) ; a se plânge , a protesta ( mereu ) . - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...