Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEȘTEPTARE, DEȘTEPTAT, INTERES, INTRIGA, REDEȘTEPTA, SCULA, SUGESTIV, TREZI ... Mai multe din DEX...

DEȘTEPTA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEȘTEPTÁ, deștépt, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) trezi din somn. ** A (se) trezi din letargie, dintr-o stare de amorțeală, de visare etc.; p. ext. a reveni sau a face revină la viață. 2. Refl. (Despre sentimente, dorințe, idei etc.) A se ivi, a apărea; a se stârni, a se dezlănțui. 3. Refl. A deveni conștient, a ajunge înțeleagă, -și dea seama de realități. ** A deveni (mai) inteligent. - Probabil lat. de-excitare.

Sursa : DEX '98

 

A (se) deșteptaa (se) culca, a adormi

Sursa : antonime

 

A se deșteptaa adormi

Sursa : antonime

 

DEȘTEPTÁ vb. 1. v. trezi. 2. v. suscita.

Sursa : sinonime

 

DEȘTEPTÁ vb. v. însufleți, învia, scula.

Sursa : sinonime

 

deșteptá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. deșteáptă; conj. prez. 3 sg. și pl. deștépte

Sursa : ortografic

 

A SE DEŞTEPTÁ deștept intranz. 1) (despre persoane) A trece de la starea de somn la cea de veghe; a se trezi; a se scula. 2) A reveni (dintr-o stare de letargie, de reverie etc.) la starea de sesizare conștientă a vieții; a se trezi. 3) (despre natură) A începe un nou ciclu de vegetație; a reveni la viață. 4) fig. (despre sentimente, dorințe, idei etc.) A începe capete contururi precise; a se înfiripa; a înmuguri; a încolți. 5) (despre persoane) A deveni conștient; a ajunge înțeleagă realitatea. 6) A deveni (mai) deștept; a căpăta mai multă inteligență. /<lat. deexcitare

Sursa : NODEX

 

A DEŞTEPTÁ deștépt tranz. A face se deștepte. /<lat. deexcitare

Sursa : NODEX

 

deșteptá (-t, -át), vb. - 1. A trezi. - 2. A însufleți, a înviora, a stimula. - Mr. dişteptu; dișteptare, megl. diștet, diștitari. Lat. d?spect?re "a deschide ochii". Rezultatul rom., în mod normal *dișpept, a suferit o asimilație, aceeași ca în așpept › aștept. Semantismul este normal, dacă se pleacă de la sensul "a deschide ochii", care apare în lat. și care este firesc, astfel încît d?spect?re nu este altceva decît un frecventativ de la d?sp?c?re "a deschide ochii și a începe vadă". Această der. a fost deja indicată de Candrea, Rom., XXXI, 307, dar nu a fost acceptată și pînă la urmă a fost abandonată chiar de autor, din motive pe care nu le înțelegem. A influențat poate în lipsa ei de succes conștiința diferenței semantice prea mari între rezultatul rom. și reprezentanții romanici ai lui d?spect?re (it. dispettare, cat. despitar, sp. despechar), toți cu sensul de "a provoca supărare". Acest criteriu, totuși, nu pare suficient, întrucît der. romanici sînt mai puțin clari decît rom., și este mai probabil provină direct din desp?c?re, prin intermediul part. despectus (Parti 374; Corominas, II, 153). Este adevărat s-a semnalat în rom. un corespondent despeta, vb. (a supăra, a necăji), care ar reprezenta același etimon (Lacea, Dacor., IV, 777; REW 2579); dar, pe de o parte, acest cuvînt lipsește în toate dicționare rom., ne este necunoscut și pînă la un anume punct este îndoielnic, iar pe de altă parte, paralelismul cu aștepta demonstrează rezultatul rom. al lui d?spect?re nu putea fi despeta. Celelalte ipoteze sînt insuficiente: din lat. *deexperg?re (Cihac, I, 77; Lambrior, Rom., VII, 92) sau lat. *d?sperr?ct?re (Tiktin), la fel de dificil fonetic; din lat. *deexc?t?re (Pușcariu 528; REW 2515; Candrea-Dens., 494; Iordan, Dift., 49; Pascu, I, 76; Densusianu, GS, II, 8; Candrea; Scriban), al cărui fonetism nu se înțelege la rîndul lui. Der. deștept, adj. (ager; inteligent, isteț, pătrunzător), a cărei formație este puțin clară, dar care derivă probabil direct de la dispectus, part. de la disp?cere (după autorii menționați, din lat. *deexc?tus); deșteptăciune, s.f. (inteligență, pătrundere); deșteptător, adj. (care deșteaptă).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDEȘTEPTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 289 pentruDEȘTEPTA.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni

... eu? Mă cheamă Chichirez. A-ți spune tocmai ce-s, nu prea găsesc cuvinte. În vis, sunt un nebun, de nu m-aș deștepta; La faptă, când nu dorm, sunt sănătos la minte Ș-am un stomac de lup când are ce mânca. Să te mănânc sau nu? Ba ... În vis eu sunt sătul și nu m-auzi urlând. Nebunii sunt hrăniți, ș-a fi nebun îmi place, De nu m-aș deștepta, căci adormii — flămând Ce adormire, vai! Când trupul ațipise, Atunci visez că trec pe lângă un brutar. Sunt altfel om cinstit, dar ce să ... o nălucă? O palmă îi cârpesc, și dânșii m-au închis. Eu îi priveam cu haz, știind că visu-i glumă, De nu m-aș deștepta, flămând așa cum fui; Pe-un Cuza de-aș visa, eu îl înjur de mumă, Ba și-l omor în vis. E vis. Ce-i ... râd de mutra ta: Ești cam posac. De-ai fi aievea, eu ți-aș zice S-adormi și tu. Ha, ha! De nu m-aș deștepta! A! Iată cineva mai potrivit cu tine: Moșneag posomorât cu nasul tot pe sus. Ce vis ciudat! eu, bre, m-aș mulțumi mai ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene

... una în sus si cealaltă în jos, capetele se învârteau în osia gâtului, picioarele hârâjâiau tocurile pe mușamaoa tocită a vagonului. Viața să deștepta încetul cu încetul. Când soarele apusese desăvârșit, întinzând pe cer fășii lungi și roșii, prietenii să deșteptaseră întremați și cu poftă de vorbă Anecdotele, amintirile ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Noaptea de ianuarie de Alexandru Macedonski I Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte, Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte, Dar mi-ai dat ș-a ta putere spre a nu fi de el strivit. Îmi făcuseși o coroană ce ca pietre nestemate Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău; M-ai ținut în orice clipă cu simțirile-ncordate, Mi-ai fost soră preaiubită și mi-ai fost și crud călău. Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător, Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor. Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut a vieții navă ...

 

Anton Pann - Ciobanul și magarul

... al său samar Și să mă prefac măgar, Iar tu măgarul luînd, Mergi undeva mai curînd, Că eu lesne poci scăpa Cînd el să va deștepta. Precum a zis făcînd dar, Și hoțul stînd drept măgar, Omul cînd s-a deșteptat Și asupra-i s-a ...

 

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube Domnu' Hube de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Flacăra , I, 1, 22 oct. 1911, p. 3. O legendă teutonă povestește de un rege că, urcîndu-se pe tronul părinților lui, a poruncit să-i așeze un clopot de argint în înaltul unui turn, ca să poată, ori de cîte ori ar încerca vreo mulțămire, s-o anunțe și norodului său. Mută însă a rămas limba clopotului din înaltul turnului cît a trăit el, și singura dată cînd regele a deșteptat din somn limba tăcutului clopot ca să-și vestească norodul că e mulțumit a fost atunci cînd a murit. Domnu' Hube era și el teuton, dar clopotul în viața lui a jucat cu totul un alt rol. El, în sunetul clopotului s-a deșteptat, în sunetul clopotului a mîncat și în sunetul clopotului a adormit toată viața lui. Tăcerea și liniștea pentru el au fost un cuvînt van, un nonsens aproape. Gălăgia infernală a celor patru clase de copii, peste care vigilența lui trebuia să se exercite, îi ...

 

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe buze, lăsîndu-și capul pe mînă, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întîiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc. Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un ...

 

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă

... salcia pletoasă, de care atîrna L-a Isterului rîpe, acuma este mută, Și cîntul ei de aur nu pot a-l deștepta. Ce vînt trăgînd s-aude sub crengile plecate Spre unda cristalină ce fuge șopotind, Și umbrele din apă tot rînduri înecate Se par că lasă ... salcia pletoasă, de care atîrna L-a Isterului rîpe, acuma este mută Și cîntul ei de aur nu pot a-l deștepta. O, munți și văi profunde, oh ! dați-mi pentr-un nume Sublima voastră voce, că-i trist sufletul meu. Dar bardul nu, nu cîntă... el ...

 

Duiliu Zamfirescu - Iulie

... holde împărat Și statul lui n-avea hotare. În el tot câmpul se-ncredea, Toți fluturii și toată floarea: Sulfina, seara-l adormea Și-l deștepta în zori cicoarea. Odată, deșteptat în zori De-acel miros de dimineață, Își ridică ocii din flori Și se uită peste fâneață. Din pricina zilelor ...

 

Dumitru Stăncescu - Țiganul și popa

Dumitru Stăncescu - Ţiganul şi popa Țiganul și popa Dumitru Stăncescu , Snoave șau glume populare, București, 1892, pp. 51—55 Un popă venea cu un țigan, de la oraș spre casă. Se întîlniseră pe drum. Tot vorbind ei de una, de alta, la marginea unui sat prin care trecuseră, iacă un purcel rătăcit. — Haoliu, hațin-te, părinte, să-l prindem, că nu ne vede nimeni ! — Fugi d-acolo, mă țigane, că e păcat... — Lasă pacatu, parinte, și ajuta sa prindem purcelul că huite, fuge, îl scăpăm. Popa se uită repede în toate părțile și, văzînd că într-adevăr nu e nimeni, se mlădie. Se aținu cu poala anteriului la un colț și puse mîna pe purcel. Cum ajunseră acasă, îl tăiară și puseră să-l gătească. Cînd fuse numai bun, colo, rumen, și mirosea frumos, popa hoț, ce-i veni în gînd ? Să-l mînînce el pe tot și să nu-i dea și țiganului, dar nu-i venea să-l ia așa cu șoalda, că-i era că-l dă țiganul de gol în sat. — Măi țigane, știi tu una ? — Știu dacă mi-i spune, părinte. — Eu zic că purcelul ăsta prea e ...

 

George Coșbuc - Somnul codrilor

George Coşbuc - Somnul codrilor Somnul codrilor de George Coșbuc Informații despre această ediție La poalele pădurii, Arnulf pe lângă foc Stă singur. E întuneric și plin de spaime locul, Arnulf e însă tare, și vesel arde focul. El și-a-ncercat departe prin alte țări norocul Cu regii, cari porniră războiul la Sfântul loc. Așa dori Hatursa: bărbatul ei să fie Un braț vestit în taberi și mare-n vitejie. Și Arnulf de dragul fetei, când fata i-a jurat, Vândutu-și-a palatul și-n taberi a plecat — Sărac acum se-ntoarce, ci-n fapte mari bogat. E frânt de multe drumuri, dar somnul azi îi piere; Și focul arde vesel, e noapte și tăcere. Dar galbenele flăcări prin codru străbătând Ajung pe la culcușul de iederă uscată A negrei Nopți. Și Noaptea de zare deșteptată Încet ridică ochii, se uită-nspăimântată, S-apropie de flăcări și-aproape-n urmă stând Viteazului în față, ea lung la el privește, Domol, apoi cu glasul abia-nțeles, vorbește: „Tu cine ești, străine? De tulburi somnul meu? Cu gândul morții-n suflet, s-alergi murind mereu, Să n-ai ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

Vasile Aaron - Anul cel mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment.     Drăgălașă primăvară         Te ivești veselă iară,         Ne dai semn de roadă bună         Ca să facem dinpreună     Cinste celui preaputernic         Mărindu-l cu cuget smernic,     Pe cît firea omenească         E în stare să-l mărească.     Gheața și neoa cumplită         În pripă fu risipită,     Iarba subt frunză uscată         Să ridică deodată     Arătîndu-și colțul verde,         Cum frigul puterea-și perde,     Iată codrul înverzește,         Firea toată să clătește,     Pomii ceia ce dau roadă         Unii de muguri să-nnoadă,     Alții după a sa fire,         Înfloriți mai cu pripire     Dau albinelor hrană         Și zburătoarelor mană.     Ciocîrlia deșteptată         Vrea cătră nori să răsbată,     Zburînd să-nvîrte carigă         Și veselă pe sus strigă.     Cucului, ce amorțise         îi vedem gura deschisă     Dintr-un loc într-altul zboară,         Să suie și să pogoară     Cîntînd după a sa fire         Prin a capului clătire.     Turturica și porumbul,         Ce tăcuse mult ca plumbul     Pe uscate rămurele         Dau glasul cel plin de jele,     Și dacă-și află soție         Îl schimbă în veselie.     Cearcă loc de cuib și unde         Îl află bun, se ascunde.     Rînduneaua învrîstată         Din căpriori deșteptată     Însă cînd ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDEȘTEPTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruDEȘTEPTA.

1 Samuel Capitol 26

1 Samuel Capitol 26 1 Samuel 25 1 Samuel Capitol 26 1 Zifiții s`au dus la Saul la Ghibea, și au zis: ,,Iată că David este ascuns pe dealul Hachila, în fața pustiei.`` 2 Saul s`a sculat și s`a pogorît în pustia Zif, cu trei mii de oameni aleși din Israel, ca să caute pe David în pustia Zif. 3 A tăbărît pe dealul Hachila, în fața pustiei, lîngă drum. David era în pustie; și, înțelegînd că Saul merge în urmărirea lui în pustie, 4 a trimes niște iscoade, și a aflat că în adevăr Saul venise. 5 Atunci David s`a sculat și a venit la locul unde tăbărîse Saul, și a văzut locul unde era culcat Saul, cu Abner, fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui. Saul era culcat în cort în mijlocul taberii și poporul era tăbărît în jurul lui. 6 David a luat cuvîntul, și vorbind lui Ahimelec, Hetitul, și lui Abișai, fiul Țeruiei și fratele lui Ioab, a zis: ,,Cine vrea să se pogoare cu mine în tabără la Saul?`` Și ...

 

1 Imparati Capitol 3

1 Imparati Capitol 3 1 Imparati 2 1 Imparati Capitol 3 1 Solomon s`a încuscrit cu Faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui Faraon, și a adus -o în cetatea lui David, pînă și -a isprăvit de zidit casa lui, casa Domnului, și zidul dimprejurul Ierusalimului. 2 Poporul nu aducea jertfe decît pe înălțimi, căci pînă pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele Domnului. 3 Solomon iubea pe Domnul, și se ținea de obiceiurile tatălui său David. Numai că aducea jertfe și tămîie pe înălțimi. 4 Împăratul s`a dus la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci era cea mai însemnată înălțime. Solomon a adus o mie de arderi de tot pe altar. 5 La Gabaon, Domnul S`a arătat în vis lui Solomon noaptea, și Dumnezeu i -a zis: ,,Cere ce vrei să-ți dau.`` 6 Solomon a răspuns: ,,Tu ai arătat o mare bunăvoință față de robul Tău David, tatăl meu, pentrucă umbla înaintea Ta în credincioșie, în dreptate și în curăție de inimă față de Tine; i-ai păstrat această ...

 

Psalmii Capitol 108

Psalmii Capitol 108 Psalmii 107 Psalmii Capitol 108 1 (O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea! 2 Deșteptați-vă, alăută și arfă! Mă voi trezi în zori de zi. 3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri. 4 Căci mare este bunătatea Ta și se înalță mai pe sus de ceruri, iar credincioșia Ta pînă la nori. 5 Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, și fie slava Ta peste tot pămîntul! 6 Pentru ca prea iubiții Tăi să fie izbăviți, scapă-ne prin dreapta Ta, și ascultă-ne! 7 Dumnezeu a vorbit în sfințenia Lui: ,,Voi birui, voi împărți Sihemul, voi măsura valea Sucot; 8 al Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, și Iuda, toiagul Meu de cîrmuire; 9 Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălțămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra țării Filistenilor!`` 10 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom? 11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, și care nu vrei să mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre? ...

 

Matei Capitol 8

Matei Capitol 8 Matei 7 Matei Capitol 8 1 Cînd S`a coborît Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. 2 Și un lepros s`a apropiat de El, I s`a închinat, și I -a zis: ,,Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești.`` 3 Isus a întins mîna, S`a atins de el, și a zis: ,,Da, vreau, fii curățit!`` Îndată a fost curățită lepra lui. 4 Apoi Isus i -a zis: ,,Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, și adu darul, pe care l -a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei.`` 5 Pe cînd intra Isus în Capernaum, s`a apropiat de El un sutaș, care -L ruga 6 și -I zicea: ,,Doamne, robul meu zace în casă slăbănog, și se chinuiește cumplit.`` 7 Isus i -a zis: ,,Am să vin și să -l tămăduiesc.`` 8 ,,Doamne``, a răspuns sutașul, ,,nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu; ci zi numai un cuvînt, și robul meu va fi tămăduit. 9 Căci și ...

 

Marcu Capitol 4

Marcu Capitol 4 Marcu 3 Marcu Capitol 4 1 Isus a început iarăș să învețe pe norod lîngă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S`a suit și a șezut într`o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe țărm lîngă mare. 2 Apoi a început să -i învețe multe lucruri în pilde; și, în învățătura pe care le -o dădea, le spunea: 3 Ascultați! Iată, sămănătorul a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe un loc stîncos, unde n`avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentrucă n`a dat de un pămînt adînc; 6 dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcină, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat -o, și n`a dat roadă. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat ...

 

Fapte Capitol 12

Fapte Capitol 12 Fapte 11 Fapte Capitol 12 1 Cam pe aceeaș vreme, împăratul Irod a pus mînile pe unii din Biserică, pentruca să -i chinuiască; 2 și a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. 3 Cînd a văzut că lucrul acesta place Iudeilor, a mai pus mîna și pe Petru. -Erau zilele praznicului Azimilor. - 4 După ce l -a prins, și l -a băgat în temniță, l -a pus supt paza a patru cete de cîte patru ostași, cu gînd ca după Paște să -l scoată înaintea norodului. 5 Deci Petru era păzit în temniță, și Biserica nu înceta să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru el. 6 În noaptea zilei cînd avea de gînd Irod să -l înfățișeze la judecată, Petru dormea între doi ostași, legat de mîni cu două lanțuri; și niște păzitori păzeau temnița la ușă. 7 Și iată, un înger al Domnului a stătut lîngă el pe neașteptate, și o lumină a strălucit în temniță. Îngerul a deșteptat pe Petru, lovindu -l în coastă, și i -a zis: ,,Scoală- ...

 

Fapte Capitol 16

Fapte Capitol 16 Fapte 15 Fapte Capitol 16 1 În urmă, Pavel s`a dus la Derbe și la Listra. Și iată că acolo era un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase și al unui tată Grec. 2 Frații din Listra și Iconia îl vorbeau de bine. 3 Pavel a vrut să -l ia cu el; și, dupăce l -a luat, l -a tăiat împrejur, din pricina Iudeilor, cari erau în acele locuri; căci toți știau că tatăl lui era Grec. 4 Pe cînd trecea prin cetăți, învăța pe frați să păzească hotărîrile apostolilor și presbiterilor din Ierusalim. 5 Bisericile se întăreau în credință, și sporeau la număr din zi în zi. 6 Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfînt să vestească Cuvîntul în Asia, au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei. 7 Ajunși lîngă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le -a dat voie. 8 Au trecut atunci prin Misia, și s`au pogorît la Troa. 9 Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta în picioare și i -a făcut următoarea rugăminte: ,,Treci ...

 

Genesa Capitol 41

Genesa Capitol 41 Genesa 40 Genesa Capitol 41 1 După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil). 2 Și iată că șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup s`au suit din rîu, și au început să pască prin mlaștini. 3 După ele s`au mai suit din rîu alte șapte vaci urîte la vedere și slabe la trup, și s`au așezat lîngă ele pe marginea rîului. 4 Vacile urîte la vedere și slabe la trup au mîncat pe cele șapte vaci frumoase la vedere și grase la trup. Și Faraon s`a trezit. 5 A adormit din nou, și a visat un al doilea vis. Se făcea că șapte spice de grîu grase și frumoase au crescut pe acelaș pai. 6 Și după ele au răsărit alte șapte spice slabe și arse de vîntul de răsărit. 7 Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice grase și pline. Și Faraon s`a trezit. Iată visul. 8 Dimineața, Faraon s`a turburat, și a trimes să cheme pe toți magii și pe toți înțelepții ...

 

Luca Capitol 8

Luca Capitol 8 Luca 7 Luca Capitol 8 1 Curînd după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El; 2 și mai erau și niște femei, cari fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boale; Maria, zisă Magdalina, din care ieșiseră șapte draci, 3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, și multe altele, cari -L ajutau cu ce aveau. 4 Cînd s`a strîns o gloată mare, și a venit la El norod din felurite cetăți, Isus a spus pilda aceasta: 5 ,,Sămănătorul a ieșit să-și samene sămînța. Pe cînd sămăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: a fost călcată în picioare, și au mîncat -o păsările cerului. 6 O altă parte a căzut pe stîncă; și, cum a răsărit, s`a uscat, pentrucă n`avea umezeală. 7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut pe pămînt ...

 

Luca Capitol 9

Luca Capitol 9 Luca 8 Luca Capitol 9 1 Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le -a dat putere și stăpînire peste toți dracii, și să vindece boalele. 2 Apoi i -a trimes să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu, și să tămăduiască pe cei bolnavi. 3 ,,Să nu luați nimic cu voi pe drum,`` le -a zis El; ,,nici toiag, nici traistă, nici pîne, nici bani, nici două haine. 4 În orice casă veți intra, să rămîneți acolo, pînă veți pleca din locul acela. 5 Și dacă nu vă vor primi oamenii, să ieșiți din cetatea aceea, și să scuturați praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor.`` 6 Ei au plecat, și au mers din sat în sat, propovăduind Evanghelia, și săvîrșind pretutindeni tămăduiri. 7 Cîrmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile săvîrșite de Isus, și sta în cumpănă, neștiind ce să creadă. Căci unii ziceau că a înviat Ioan din morți; 8 alții ziceau că s`a arătat Ilie; și alții ziceau că a înviat vreun prooroc din cei din vechime. 9 Dar Irod zicea: ,,Lui ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDEȘTEPTA

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruDEȘTEPTA.

DEȘTEPTARE

... DEȘTEPTÁRE , deșteptări , s . f . Faptul de a ( se ) deștepta ; deșteptat . V. deștepta

 

DEȘTEPTAT

... DEȘTEPTÁT s . n . Deșteptare . - V. deștepta

 

INTERES

... a înțelege pe cineva sau ceva . 5. Înțelegere și simpatie față de cineva sau de ceva ; grijă , solicitudine . 6. Calitatea de a deștepta atenția , a stârni curiozitatea prin importanța , frumusețea , varietatea lucrului , a problemei , a acțiunii etc . ; atracție . [ Pl . și ; ( rar ) interesuri ...

 

INTRIGA

... INTRIGÁ , intríg , vb . I . 1. Tranz . ( La pers . 3 ) A deștepta curiozitatea , îngrijorarea , suspiciunea cuiva , punându - l pe gânduri . 2. Intranz . ( Înv . ) A face sau a băga intrigi ( 1 ) ; a unelti ...

 

REDEȘTEPTA

... în fire , a readuce sau a reveni la viață . 2. Tranz . A aminti , a evoca . - Re ^1 - + deștepta

 

SCULA

... SCULÁ , scol , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) trezi din somn , a ( se ) deștepta . 2. Refl . și tranz . A ( se ) ridica în picioare , a ( se ) ridica de jos . 3. Refl . ( Pop . ) A se ...

 

SUGESTIV

... SUGESTÍV , - Ă , sugestivi , - e , adj . ( Adesea adverbial ) Care are puterea sau calitatea de a deștepta

 

TREZI

... TREZÍ , trezesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deștepta , a ( se ) scula din somn . 2. Refl . și tranz . A - și veni sau a face să - și vină în ...