Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: PLANTA

  Vezi și:PLANTA, PLANTAT, PLANTAȚIE, PLANTAȚIUNE, IARBĂ, FLOARE, LIMBĂ, OCHI, GĂLBENEA, GAROFIȚĂ, MĂZĂRICHE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PLANTĂ: PLANTA.

 

PLANTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PLÁNTĂ^1, plante, s.f. Nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptul membrana celulei este formală din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze; p. restr. vegetală, mai ales erbacee, cultivată de om sau care crește în mod natural și este utilă omului. - Din lat. planta, fr. plante.

Sursa : DEX '98

 

PLÁNTĂ^2, plante, s.f. Față inferioară a piciorului, ușor boltită, care ia contact cu solul; talpa piciorului. - Din lat. planta, fr. plante.

Sursa : DEX '98

 

PLÁNTĂ s. v. talpă.

Sursa : sinonime

 

PLÁNTĂ s. vegetală, (înv.) sad. (Animale și \~e.)

Sursa : sinonime

 

plántă (bot., anat. ) s. f., g.-d. art. plántei; pl. plánte

Sursa : ortografic

 

PLÁNT//Ă^1 \~e f. Organism vegetal având corpul format, de obicei, din rădăcină, tulpină și frunze. \~e legumicole. \~e medicinale. * \~e anuale plante cu ciclu de dezvoltare de un an. \~e bienale plante cu ciclu de dezvoltare de doi ani. \~e perene plante cu ciclu de dezvoltare de mai mulți ani. [G.-D. plantei] /<lat. planta, fr. plante

Sursa : NODEX

 

PLÁNT//Ă^2 \~e f. anat. (la om și la unele animale) Partea inferioară, ușor arcuită, a labei piciorului, care vine în atingere cu pământul și susține greutatea corpului în timpul mersului; talpă. [G.-D. plantei] /<lat. planta, fr. plante

Sursa : NODEX

 

PLÁNTĂ s.f. Nume generic dat vegetalelor (ierburi, copaci, arbuști etc.). ** Iarbă, plantă erbacee. 2. (Anat.) Fața interioară a piciorului, talpa, laba, care ia contact cu pământul. [< lat. planta, cf. fr. plante].

Sursa : neologisme

 

PLÁNTĂ s. f. I. nume generic dat vegetalelor. II. talpa piciorului. (< lat. planta, fr. plante)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPLANTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentruPLANTĂ.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu) Dumnezeu de Bogdan Petriceicu Hasdeu Revista nouă , an. VII, nr. 3, decembrie 1894. Avez-vous entendu, quand la nuit est sans voiles La vaste mer chanter sa chanson aux ètoiles? Quelle musique, amis! Dieu parle en cette voix. Sublime crĂ©ateur de l’infini — son monde — Dieu prĂȘte Ă  l’ocĂ©an cette basse-profonde Et l’ocĂ©an chante ses lois. Bonsoir, amis! Ce Dieu, par qui le flot murmure, Par qui tout prend naissance, et vit dans la nature Qui fit ce qu’on ne peut ni comprendre ni voir, Comme les flots des mers, comme les choeurs des anges, BĂ©nissez-le sans cesse et chantez ses louanges. Au clair de lune, amis, bonsoir! Iulia Hasdeu , Au bord de la mer Aș vrea să smulg din mine un cântec, numai unul, Un singur de pe urmă: copil întârziat Ce nu se naște încă, dar, totuși, plin de viață, Duioasa mumă-l simte sub inimă zvâcnind. Un cântec, numai unul, acum la căruntețe, Ca Făt-Frumos din basmul cu "fost-au fost un moș". E gârbovit bătrânul, dar fiul cât un munte Miratei lumi va zice: dintr-însul m- ...

 

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch Bacilul lui Koch de George Topîrceanu Conferință humoristică în versuri. Rostită pe scena Teatrului Național din Iași la un festival al societății pentru profilaxia tuberculozei. Mult onorate doamne, Distins auditor! La festival când vine, tot omul e dator S-asculte, înainte de partea amuzantă, O conferință lungă și foarte importantă. Conform acestei date sinistre, așadar, Avem între culise un conferențiar, Un om cu greutate, un personagiu mare... Să nu luați aceasta drept o amenințare! Dar ca să nu planeze asupra noastră vina C-am neglijat programul, — persoana cu pricina E gata să vă țină, un ceas și jumătate, O conferință gravă de specialitate. Cum, nu vă pare bine? De ce v-ați întristat? Mai așteptați o clipă, că doar n-am terminat. Pe de-altă parte, însă, găsind că-i anormal Să vă chemăm la teatru... ca s-adormiți în stal; Că somnul, în aceste condiții verticale Ș-atât de izolate, nu face cinci parale; Că nimene nu poate pretinde nimănui Să-nghită festivalul cu conferința lui, — Din spirit caritabil și din filantropie, Știind mai dinainte ce toată lumea știe, Cu voia dumneavoastră ne-abatem de la modă Și-n loc de ...

 

Alexandru Macedonski - Frunza de imortală

Alexandru Macedonski - Frunza de imortală Frunza de imortală de Alexandru Macedonski Publicată în Literatorul , V, 3, 1884, p. 125. Imortală , cuvânt făcut de Macedonski după fr. immortelle , în românește siminoc , plantă care-și păstrează aspectul natural și după ce se usucă. Oare nu vi se întâmplă Să visați pe când dormiți Și nimica-n ciuda voastră Ca să nu vă amintiți? Tot astfel și alte viețe Poate-n lume le-am trăit, Fără ca să știm nimica: Nici ce-am fost, nici ce-am

 

Constantin Stamati - Mascurii în vie

Constantin Stamati - Mascurii în vie Mascurii în vie de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Că niște porci stricători într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa stau bour și se gurguță! Nu cumva gândește, oare, Că sub a ei frunze late Să se umbrească poate Vreun crai sau herțog mare, Și să bea al ei nectar? Dar noi să o umilim, Să o pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o ...

 

Dimitrie Bolintineanu - În țări străine și-au scuturat

Dimitrie Bolintineanu - În ţări străine şi-au scuturat În țări străine și-au scuturat de Dimitrie Bolintineanu În țări străine și-au scuturat Anii mei tineri florile june; Ochii cu lacrimi d-amărăciune Zilele toate le-au salutat! În darn speranța viselor line Mi-arată cupa cu dezmierdări, Aceste roze de desfătări Pălesc în umbra țării străine. Sufletu-mi cade zdrobit de dor, Și-a rănii plantă vindecătoare Nu se va naște l-al vieții soare Nici chiar în noaptea din viitor. Viermele rupt-a la rădăcină Floarea ce cade către pământ, Și s-o renască pe-al ei mormânt Nu mai e-n viață nici o

 

Dimitrie Bolintineanu - Întoarcerea lui Mihai

... lovească, Ea îi urcă scara ca să îl mânjească. Tronului nu-i pasă de loviri străine Ca d-acea trădare ce s-ascunde-n sine. Planta nu se teme de cei ce-o jignesc, Ca de viermi ce-n sânu-i nasc ș-o veștejesc. De aș ști că sceptrul se ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La Constantin Negri

... arborul când cade, și frunzele-i d-odată Cu el se ofilesc. Întrebe pe un vierme ce naște într-o floare De-i pasă dacă planta, plăpând locaș al său, E verde și frumoasă sau veștezește, moare Sub dintele lui rău? Întrebe-l dacă știe că floarea ce-el devoară Odată ...

 

Duiliu Zamfirescu - Flori de paște

Duiliu Zamfirescu - Flori de paşte Flori de paște de Duiliu Zamfirescu La Palermo La Palermo, primăvara, Trandafirii urcă scara. Liliacul alb roșește Când sărută Dintr-o cută Sânul ce-l adăpostește. Prin grădini a pus o fee Gardurile-n azalee, Casele învolburate În ciorchine De glicine Pe balcoane aninate. Dimineața ideală Râde-n floarea de migdală, Tinerețea stă în cale, Întrupată Într-o fată Cu un coș de portocale. Vin, Bălcescule, din somnul Adormiților în Domnul, Să vezi firea cum renaște: Totul cere Mângâiere Pentru florile de Paște. Unde ești, în care floare Clipa ta nemuritoare Și-a luat ființă nouă? Care plantă Elegantă Poartă sufletu-ți în rouă? Căutând urmele tale, M-am oprit la Monreale. De sub vechile morminte Se ridică Plin de frică Crinul, floarea cea cuminte. (

 

Gelu Vlașin - Neuroastenie

Gelu Vlaşin - Neuroastenie Neuroastenie de Gelu Vlașin azi nu mai sînt plantă omament am 5 000 lei în buzunar și sacou proletar cînd urc trepte la numărul zece pe edgar quinet să-mi iau porția zilnică de

 

George Topîrceanu - Doamnei Aftalion

George Topîrceanu - Doamnei Aftalion Doamnei Aftalion de George Topîrceanu Declar aici că, prin telepatie, O mână delicată mi-a trimis Țigări și zece lei într-o cutie — Și pentru toate astea dau în scris Că orice floare poate fi plantată Într-un pământ străin — dar, în sfârșit, Ea n-o să-și uite patria vreodată, — Grădina mândră-n care-a răsărit... Deci pentru mine are importanță Nu darul, ci pornirea care dă. De-aceea, scumpă doamnă, vă rog să... Să nu-mi luați poezia drept chitanță! Vă dau și eu în schimb aceste glume, — Primiți-le c-un zâmbet, doamna mea... Cea mai frumoasă fată de pe lume Nu dă decât ce are... chiar când

 

Grigore Alexandrescu - Frumusețe

... care se pare Ascuns în depărtare, Un imn misterios. De unde oare vine? Din sferele senine? Din zefirii ce zbor? Din iarba ce șoptește? Din planta ce trăiește? Din floare? din izvor? Din nici una în parte, Din multe-mpreunate, Din toate e-ntocmit; E glas al suferinței, Al lumii ș ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPLANTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 817 pentruPLANTĂ.

PLANTA

PLANTÁ , plantez , vb . I . Tranz . 1. A înfige în pământ puieți , răsaduri etc . pentru a se dezvolta ; a acoperi un teren cu puieți , răsaduri etc . ; a sădi . 2. A fixa în pământ un stâlp , un par etc . 3. A îngropa mine pe o porțiune de teren ; a

 

PLANTAT

... PLANTÁT s . n . Plantare . - V. planta

 

PLANTAȚIE

PLANTÁȚIE , plantații , s . f . 1. Totalitatea plantelor cultivate după o anumită metodă pe un teren amenajat în acest scop . 2. Mare gospodărie caracterizată prin monocultura unor plante tehnice și alimentare în condiții speciale de climă ( tropicală și subtropicală ) . [ Var . : plantațiúne s .

 

PLANTAȚIUNE

PLANTAȚIÚNE s . f . v .

 

IARBĂ

IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...

 

FLOARE

FLOÁRE , flori , s . f . I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată . 2. Orice plantă ( erbacee ) care face flori ( I 1 ) colorate . 3. Compuse : floarea - soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu floare mare , galbenă , îndreptată spre soare , cultivată pentru semințele ei oleaginoase ; sora - soarelui ( Helianthus annuus ) ; ( reg . ) floarea - brumei = brândușă ; ( reg . ) floare - domnească = a ) garoafă ; b ) garofiță - de - munte ; floare - de - colț sau floarea - reginei , floarea - doamnei = mică plantă erbacee , cu frunzele albicioase , pufoase și ascuțite , dispuse în jurul inflorescenței , care crește pe crestele stâncoase ale munților ; albumeală , albumiță , edelvais ( Leontopodium alpinum ) ; floare - de - leac = plantă cu flori galbene - aurii , cultivată ca plantă decorativă ( Ranunculus repens ) ; floarea - Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare , de culoare albă sau roz ( Anemona nemorosa ) ; flori - de - paie = plantă originară din Australia , cu flori dispuse în capitule de diferite culori , care par uscate ca paiele ; imortele ( Helichrysum bracteatum ) . II. P . anal . 1. Desen , broderie , cusătură în formă de floare ( I 1 ) . 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului , a laptelui acru etc . 3. ( ...

 

LIMBĂ

LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

GĂLBENEA

GĂLBENEÁ , gălbenele , s . f . 1. Plantă erbacee cu tulpina groasă , cu frunze lanceolate și dințate , cu flori galbene , care crește în locuri umede ( Rorippa amphibia ) . 2. ( La pl . ) Plantă erbacee cu tulpina păroasă în partea de jos , cu frunze palmate și cu flori galbene - aurii ( Ranunculus pedatus ) . 3. ( La pl . ) Numele a trei plante erbacee din familia primulaceelor : a ) plantă cu tulpina dreaptă , cu frunzele ovale acoperite cu peri și cu flori galbene ( Lysimachia punctata ) ; b ) plantă cu tulpina dreaptă , cu frunze ovale - lunguiețe și cu flori galbene dispuse în panicule terminale ( Lysimachia vulgaris ) ; c ) drețe ( Lysimachia nummularia ) . - Galben + suf . -

 

GAROFIȚĂ

GAROFÍȚĂ , garofițe , s . f . 1. Diminutiv al lui garoafă . 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate și flori purpurii ; garoafă de câmp ( Dianthus carthusianorum ) . 3. Plantă erbacee ornamentală cu tulpina ramificată , cu flori mari , roșii , albe sau pestrițe ( Dianthus chinensis ) . 4. ( în sintagmele ) Garofiță de munte = plantă erbacee cu flori mari , purpurii ( Dianthus compactus ) . Garofița Pietrei Craiului = plantă erbacee a cărei tulpină de 10 - 20 cm poartă o singură floare purpurie brăzdată radial de dungi mai închise ( Dianthus callizorus ) . - Garoafă + suf . -

 

MĂZĂRICHE

MĂZĂRÍCHE s . f . I. Nume dat mai multor specii de plante furajere din familia leguminoaselor : a ) plantă agățătoare cu frunze perechi , terminate cu un cârcel , și cu flori roșii , galbene sau violete ( Vicia dumetorum ) ; b ) Plantă cu flori de culoare violet - deschis , cu frunze terminate printr - un vârf țepos ( Vicia lathyroides ) ; c ) borceag ; d ) plantă cu tulpina înaltă acoperită cu perișori și cu flori de culoare violetă ( Vicia villosa ) ; e ) plantă cu frunzele compuse și cu florile de culoare albă ( Vicia pannonica ) ; f ) bob ^1 . II. Precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață , care cade în timpul iernii . III. ( Med . ) Cisticercoză . [ Var . : ( reg . ) măzeríche s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...