Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CURMEI, FUNIOARĂ, ODGON, POSTORONCĂ, PRIPON, ȘLEAU, AMARĂ, CÂLȚI, CABLU, CNUT ... Mai multe din DEX...

FUNIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FÚNIE, funii, s.f. 1. Frânghie^1. * Funie de ceapă (sau de usturoi) = împletitură, cunună de ceapă sau de usturoi. * Expr. Drept ca funia în traistă (sau în sac) = strâmb, răsucit; fig. nedrept, necinstit. A vorbi de funie în casa spânzuratului = a vorbi despre un lucru care poate supăra pe cineva dintre cei de față, dacă este interpretat ca o aluzie la ei. A (i) se apropia sau a-i ajunge (cuiva), a i se strânge funia de (sau la) par, se spune despre cei ajunși într-o situație extrem de dificilă. A juca pe funie = a umbla pe funie, făcând diferite figuri; fig. a fi abil, dibaci. 2. Veche unitate de măsură de lungime (a cărei valoare a variat după epoci) cu care se măsura pământul. 3. (În sintagma) Funie de moșie (sau de pământ) = suprafață de teren de dimensiuni reduse, având de obicei forma unei fâșii înguste. 4. Împletitură din paie sau din talaș, utilizată la confecționarea miezurilor lungi la formele pentru turnare. - Lat. funis.

Sursa : DEX '98

 

FÚNIE s. v. curpen, vrej.

Sursa : sinonime

 

FÚNIE s. 1. v. frânghie. 2. cunună. (O \~ de ceapă sau de usturoi.)

Sursa : sinonime

 

fúnie s. f. (sil. -ni-e), art. fúnia (sil. -ni-a), g.-d. art. fúniei; pl. fúnii, art. fúniile (sil. -ni-i-)

Sursa : ortografic

 

FÚNI//E \~i f. 1) Sfoară groasă, confecționată prin răsucirea mai multor fire unul în jurul altuia; frânghie. * Drept ca \~a în sac (sau în traistă) a) strâmb; sucit; b) nedrept; necinstit. A (i) se apropia (sau a (i) se strânge, a-i ajunge) \~a de par (sau la par) a ajunge într-o situație critică, la deznodământ. A juca pe \~ a) a executa numere de acrobație pe o funie întinsă; b) a fi foarte activ (și docil). A vorbi de \~ în casa spânzuratului a vorbi în prezența cuiva despre ceva care îi amintește de lucruri neplăcute. 2) înv. Unitate de măsură pentru lungime folosită, în trecut, la măsurarea pământului. [Art. funia; G.-D. funiei; Sil. -ni-e] /<lat. funis

Sursa : NODEX

 

fúnie (-ii), s.f. - 1. Sfoară, cablu, parîmă. - 2. Sarcină de lemne sau de paie. - 3. Împletitură, cunună de usturoi sau ceapă ce se păstrează împletite de tulpini, în formă de ghirlandă. - 4. Sfoară de măsurat terenurile. - 5. Suprafață de pămînt de cultură. - Var. (înv.) și mr. fune, megl. funi, fu?ă. Lat. f?nis (Pușcariu 673; Candrea-Dens., 684; REW 3689; DAR), cf. v. fr. și Anjou. fune. Pentru ultimele sensuri, cf. lat. med. funis "porțiune de teren" (Niermeyer 458), v. logud. fune "măsură" (Wagner 114); prin urmare, nu se justifică încercarea lui Bogrea, Dacor., IV, 815, de a pune în legătură această întrebuințare cu lat. fundus. Der. funar (var. funier), s.m. (persoană care face funii); funire, s.f. (înv., suprafață măsurată cu sfoara); funitură, s.f. (înv., funie, măsură de dimensiune); înfunia, vb. (a face funii; a lega cu o frînghie; a fixa părîmele unei ambarcații). Cf. funigel. - Din rom. provine bg. funija (Capidan, Raporturile, 229).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FUNIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentru FUNIE.

Vasile Alecsandri - Corbac

... Nu cu carne păsărească, Ci cu carne păgânească, Nici cu sânge păsăresc, Dar cu sânge păgânesc!" Corbea timpul nu pierdea, El mătasea o torcea, Lungă funie-o făcea Și de gratii o prindea, Apoi când noaptea cădea, El cu iarba-cea-de-fier Atingea gratii de fier; Gratiile, ca de foc ... la maica cea cu dor Și-i du veste c-am scăpat De la loc întunecat, Și de-acum ca să mă-mpac, Eu din funie-am să fac Colan mândru pentru turci, Ca să mi-i ridic în furci!" ↑ Această baladă are multă asemănare cu acea a lui ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Gruia

Ştefan Octavian Iosif - Gruia Gruia — Baladă din popor— de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Jos, sub nucul uriaș, Gruia adormise — Doarme ca un copilaș Legănat de vise. Paloșu-i atîrnă-n cui, Aninat de-o cracă ; Murgul paște-n voia lui, De urît să-i treacă. „Scoală, Gruio, drag copil, Scoală, Gruio dragă ! Au nu vezi cum vin tiptil Turcii și te leagă ? Turcii vin ș-aduc cu ei Funii de mătase, Funii răsucite-n trei Și-mpletite-n șase...â€� Bate vîntul cătinel, Pletele-i mîngîie — Turcii se-ngrozesc de el, Strîng de căpătîie. Bate vîntul mai avan, Pletele-i zburlește ; Turcii plîng: „Aman ! Aman !â€� Gruia se trezește. — Măi, dar greu ce-am fost dormit Zice și se miră. Ori păiangeni au venit Și mă înveliră ? Ia să mișc puțin din mîni, Poate m-oi desface — Alelei, pui de păgîni, Nu veniți încoace ?... Sar frînghiile în trei Și plesnesc în șase, Turcii fug ca vai de ei, Fug cu moartea-n oase. Saltă Gruia și — hai-hui ! — Sus pe cal s-aruncă, Clocotă pe urma lui Șapte văi și-o luncă. Tropotă copitele, Pulberea o scurmă ...

 

Vasile Alecsandri - Novac și corbul

Vasile Alecsandri - Novac şi corbul I Fost-a, cică, un Novac, Un novac, Baba Novac, Un viteaz de-al lui Mihai [1] Ce sărea pe șapte cai De striga Craiova vai! El un fecioraș avea Și tot astfel îi zicea: ,,Fecioraș, Gruiuțul meu! Ascultă de ce-ți zic eu, Să nu cazi la vreun loc rău, La loc rău și mult departe În neagra străinătate. [2] Dacă sorții te-or purta Țările de-a vântura Și-n Stambul de a intra, Tu de asta nu uita: Vamă dreaptă să plătești, Armele să-ți oțelești, Hainele să-ți primenești Ca să pari un biet sărac, Să nu semeni a Novac, Că nu-i turcilor pe plac." Grue-n Țarigrad intra, Vamă dreaptă el nu da, De haine nu se schimba, Ci pe uliți se primbla Tot în haine novăcești Cum e drag ca să-l privești! Turcii toți cât îl zăreau, Între dânșii se grăiau: ,,Ista-i Gruia lui Novac, Lui Novac Cara-Iflac!" [3] Și pe loc ei s-adunau, Și de Grue s-aninau, Și cu Grue se luptau Și pe Grue mi-l legau Cu trei funii de mătasă, ...

 

Ion Creangă - Prostia omenească

... Un om legase o vacă cu funia de gât și, suindu-se pe-o șură, unde avea aruncat oleacă de fân, trăgea din răsputeri de funie, să urce vaca pe șură. Vaca răgea cumplit, și el nu mai putea de ostenit... — Mă omule! zise drumețul, făcându-și cruce; dar ce ...

 

Emil Gârleanu - Înecatul

Emil Gârleanu - Înecatul Înecatul de Emil Gârleanu Gheorghe Nicoară, călăraș cu schimbul, și frate-său, un băiețandru căruia nu-i mijise mustața, veniseră să adape caii în Siret. Cum coborau spre vad, băiatul spuse: — Ia te uită, bădiță, colo, sub mal, ce buștean a adus apa! Călărașul privi într-acolo, apoi strânse calul în călcâie și intră până la mijlocul râului. După ce se uită, țipă deodată: — Ira, măi, un om înecat! Băiețandrul încremeni locului. Călărașul îi strigă: — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se apropie să se uite. Privi îndelung. Înecatul fusese izbit de apă în mâncătura malului și se prinsese între niște rădăcini. Șuvoiul îl bătea, mai să-l smulgă, să-l ducă la vale. Călărașul auzi niște glasuri, se întoarse și el și, cunoscând pe cei de pe mal, le răcni: — Măi Toadere... Năstase... Veniți, că-i un om înecat! Hai de l-om scoate! Flăcăii rămaseră puțin pe gânduri, apoi ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie

... îl chema Alisandru). El îmi spuse, pe picior lângă un dud favorit al meu, ce-l găurisem de mai nainte și prin care petrecusem o funie cu mare meșteșug ca să învăț să săr pe funie ca comedianții ce văzusem că jucau la dulap la Cișmigiu. Acolo, lângă acel dud, începui a slovni românește: "Împărățea la răsărit" ș.c.l. Într ...

 

Alexandru Macedonski - Naufragiu

Alexandru Macedonski - Naufragiu Naufragiu de Alexandru Macedonski     Țărmurile sunt departe, marea urlă-nfuriată,     Luntrea cade sfărâmată;     Tânărul pescar ce are cap de înger, corp de-atlet,     Înghițit se duce-ncet.     Brațul său, în care mușchii stau ca funii încordate,     E destins pe jumătate.     Ș-aplecându-se pe gâtu-i, al său chip atins de val     Poartă-al morții semn fatal.     S-a sfârșit! Dar sub făptura ce de-a lungu zace-ntinsă     Apa-n brațele-i cuprinsă,     De-o simțire nențeleasă e pătrunsă până jos     Și se mișcă

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de septembrie

Alexandru Macedonski - Noaptea de septembrie Noaptea de septembrie de Alexandru Macedonski La muză Atunci când după zile de lungă așteptare Îmi apăruși deodată zâmbind, sufletul meu, Crezui că ești un înger, de pace și scăpare, Trimis să mă rentoarcă la bunul Dumnezeu. Tu nu erai un înger, cerească nălucire, Dar cugetu-mi atuncea la pace se-nvoi... Ți-am dat a mea junie, mi-ai dat a ta iubire Și scepticul îndată de cer nu se-ndoi! Mi-ai zis: Poetul are o misiune sfântă... El trebuie să creadă și n-am mai cercetat. Poetul e o harpă: nu cugetă, ci cântă Chiar el nu se-nțelege, dar este ascultat! Prin lumile luminii se-ntraripă să zboare Și-n urma sa deșiră frumoși mărgăritari, Pământu-n depărtare îl lasă sub picioare Și-mbrățișează totul cu aripile-i mari! Și m-am suit atuncea în cerurile mute, Și cerurile mute atuncea mi-au vorbit, Eternul în tot locul vibra pe întrecute, Iubită nălucire, de ce m-ai părăsit? În sufletu-mi de tânăr era-ntuneric mare, Eram ca și o barcă lipsită de cârmaci, Veniși, făcuși lumină! Suflași, și c-o suflare Făcuși să-ntindă pânze ...

 

Alexandru Macedonski - Vaporul morții

Alexandru Macedonski - Vaporul morţii Vaporul morții de Alexandru Macedonski Între nori și între apă se ducea fără-ncetare Rătăcit din orice cale sub trăsnitul lui catart; Valuri-valuri dând năvală și smucindu-l tot mai tare Îl făceau să șovăiască peste pântecul cel spart. Vântu-n funii șuierându-și uriașa simfonie Alerga săpând prăpastii în adâncul guraliv, Răspândind în largul mării o-ndârjită ironie Printre urlete grozave de dușman nemilostiv. Noaptea neagră de pe valuri îl vedea ca o nălucă Punct mai negru pe cerneala orizontului rotund, Fără om ca să-i dea suflet, fără minte să-l conducă Peste unda lătrătoare de la creștet pân-la fund. Călătorii și matrozii putrezeau pe puntea rece, Frunți albastre, buze vineți, pumni închiși și ochi sticliți, Toți muriseră de-a rândul; cinci și șase, opt și zece, Și zăceau, mormane-nalte, galben-verde muceziți. Repezi fulgere prin noapte albăstreau de răutate, Spintecând în larg văzduhul sub tăiușul lor de foc, Și-n zigzaguri ce iau văzul prin colori amestecate Se stingeau șuierătoare într-al valurilor joc. Câte-un chip ieșea deodată pentr-o clipă în lumină Când de om trăit pe mare sub un vânt argăsitor, Când de tânăr ...

 

Cincinat Pavelescu - Călătorul (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Călătorul (Pavelescu) Călătorul de Cincinat Pavelescu Marea, câmp de apă clară, e oglindă strălucită. O sărută albul lunii argintând-o până-n fund Și sub vasul ce plutește peste unda adormită Se înalță câte-un vuiet melancolic și profund. Feeria poleiește funii, punte și catarge. Vasul pare o nălucă pe al apelor cristal. De la țărmuri câte-un eco de corabie se sparge Și apoi se risipește ondulând din val în val. Dorm în tihnă călătorii... numai unul la o parte Stă retras, cu ochii jalnici sub o frunte de poet; De gândire e furată a sa inimă departe Și pe buze poartă stigma durerosului regret. În adânca lui simțire a-ncetat orice furtună... Liniștit e ca și marea, dar e tainic ca și ea, Melancolic deopotrivă ca și albul clar de lună, S-abandonă-n voia soartei ca să-l ducă unde

 

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert Împăratul Albert de Constantin Negruzzi Întâmplările, astă dată, să părea că au favorizat pe confederați în tot felul. Noul an a libertății sunase pentru Elveția la 1 ianuar 1308 și la 15 a acestei luni, până a nu sosi încă veste la împăratul, el află stricarea armiei sale în Turinga; porunci îndată o nuouă strângere de oști, vesti că va mergi însusi în capul lor, și făcu cu obicinuita lui hărnicie toate gătirile astei nuouă campanii; ele era abia sfârșite, când cavalerul Beringuer de Landenberg sosi de la Unterwald și îi spuse cele ce să întâmplasâ. Albert îl ascultă cu nerăbdare și necrezare, apoi când nu îi mai rămasă nici o îndoială, întinse brațul în direcție celor trei cantoane și jură pe sabia sa și pe împărăteasca sa coronă să piarză până la cel mai din urmă din acei ticăloși țărani, cari, vor fi luat parte la revoltă. Landenberg făcu ce putu ca să-l întoarcă din idei de răzbunare; dar toate fură în zădar, împăratul zisă că va merge el singur împrotiva confederaților și însemnă la 24 făurar ziua plecării oștilor. La mai 1308 armia împărătească sosi pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru FUNIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru FUNIE.

Judecatorii Capitol 16

Judecatorii Capitol 16 Judecatorii 15 Judecatorii Capitol 16 1 Samson a plecat la Gaza; acolo a văzut o curvă, și a intrat la ea. 2 S`a spus oamenilor din Gaza: ,,Samson a venit aici``. Și l-au înconjurat, și au pîndit toată noaptea la poarta cetății. Au stat liniștiți toată noaptea, și au zis: ,,Cînd se va lumina de ziuă, îl vom omorî``. 3 Samson a rămas culcat pînă la miezul nopții. Pela miezul nopții, s`a sculat, și a apucat porțile cetății cu amîndoi stîlpii, le -a scos împreună cu zăvorul, le -a pus pe umeri, și le -a dus pe vîrful muntelui din fața Hebronului. 4 După aceea, a iubit pe o femeie în valea Sorec. Ea se numea Dalila. 5 Domnitorii Filistenilor s`au suit la ea, și i-au zis: ,,Înduplecă -l, și află de unde -i vine puterea lui cea mare și cum am putea să -l biruim, ca să -l legăm și să -l slăbim, și-ți vom da fiecare cîte o mie o sută de sicli de ...

 

Ieremia Capitol 38

Ieremia Capitol 38 Ieremia 37 Ieremia Capitol 38 1 Șefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Pașhur, Iucal, fiul lui Șelemia, și Pașhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele, pe cari le spunea Ieremia întregului popor, zicînd: 2 ,,Așa vorbește Domnul: ,Cine va rămînea în cetatea aceasta va muri ucis de sabie, de foamete sau de ciumă; dar cine va ieși și se va duce la Haldei, va scăpa cu viață, va avea ca pradă viața lui, și va trăi. 3 Așa vorbește Domnul: ,Cetatea aceasta va fi dată în mîna oștirii împăratului Babilonului, și o va lua!` 4 Atunci căpeteniile au zis împăratului: ,Omul acesta ar trebui omorît! Căci moaie inima oamenilor de război cari au mai rămas în cetatea aceasta, și a întregului popor, ținîndu-le asemenea cuvîntări; omul acesta nu urmărește binele poporului acestuia, și nu -i vrea de cît nenorocirea.`` 5 Împăratul Zedechia a răspuns: ,,Iată -l că este în mînile voastre; căci împăratul nu poate nimic împotriva voastră!`` 6 Atunci ei au luat pe Ieremia, și l-au aruncat în groapa lui Machia, fiul împăratului, care se afla în curtea temniței, și au pogorît în ea pe Ieremia cu funii. ...

 

Iosua Capitol 2

... cînd Domnul ne va da țara aceasta, ne vom purta cu tine cu bunăvoință și credincioșie.`` 15 Ea i -a pogorît cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lîngă zidul cetății. 16 Și le -a zis: ,,Duceți-vă spre munte, ca să nu ...

 

Numeri Capitol 3

Numeri Capitol 3 Numeri 2 Numeri Capitol 3 1 Iată sămînța lui Aaron și a lui Moise, pe vremea cînd a vorbit Domnul cu Moise, pe muntele Sinai. 2 Iată numele fiilor lui Aaron: Nadab, întîiul născut, Abihu, Eleazar și Itamar. 3 Acestea sînt numele fiilor lui Aaron, cari au primit ungerea preoțească, și cari au fost închinați în slujba preoției. 4 Nadab și Abihu au murit înaintea Domnului, cînd au adus înaintea Domnului foc străin, în pustia Sinai; ei n`aveau fii. Eleazar și Itamar au împlinit slujba preoției, în fața tatălui lor Aaron. 5 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 6 ,,Apropie seminția lui Levi, și pune -o înaintea preotului Aaron, ca să fie în slujba lui. 7 Ei să aibă grijă de tot ce este dat în paza lui și de tot ce este poruncit întregii adunări, înaintea cortului întîlnirii: să facă slujba cortului. 8 Să aibă grijă de toate uneltele cortului întîlnirii, și de tot ce este poruncit copiilor lui Israel: ei să facă slujba cortului. 9 Să dai pe Leviți lui Aaron și fiilor lui; ei să -i fie dați lui în totul, din ...

 

Judecatorii Capitol 15

Judecatorii Capitol 15 Judecatorii 14 Judecatorii Capitol 15 1 După cîtva timp, pe vremea seceratului grîului, Samson s`a dus să-și vadă nevasta, și i -a dus un ied. El a zis: ,,Vreau să intru la nevastă-mea în odaia ei``. 2 Dar tatăl nevestei nu i -a îngăduit să intre. ,,Am crezut că o urăști``, a zis el, ,,și am dat -o tovarășului tău. Nu este soru-sa cea tînără mai frumoasă ca ea? Ia -o dar în locul ei.`` 3 Samson le -a zis: ,,De data aceasta nu voi fi vinovat față de Filisteni, dacă le voi face rău``. 4 Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, și a luat niște făclii: apoi a legat vulpile coadă de coadă, și a pus cîte o făclie între cele două cozi, la mijloc. 5 A aprins făcliile, a dat drumul vulpilor în grînele Filistenilor, și a aprins astfel atît stogurile de snopi, cît și grîul care era în picioare, ba încă și grădinile de măslini. 6 Filistenii au ...

 

Isaia Capitol 33

Isaia Capitol 33 Isaia 32 Isaia Capitol 33 1 ,,Vai de tine, pustiitorule, care totuș n`ai fost pustiit; care jăfuiești, și n`ai fost jăfuit încă! După ce vei sfîrși de pustiit, vei fi pustiit și tu, după ce vei isprăvi de jăfuit, vei fi jăfuit și tu.`` 2 ,,Doamne, ai milă de noi! Noi nădăjduim în Tine. Fii ajutorul nostru în fiecare dimineață și izbăvirea noastră la vreme de nevoie! 3 Cînd răsună glasul Tău, popoarele fug; cînd Te scoli Tu, neamurile se împrăștie.`` 4 ,,Și prada voastră va fi strînsă cum strînge mușița: sar peste ea cum sar lăcustele.`` 5 Domnul este înălțat, și locuiește în înălțime. El umple Sionul de nepărtinire și dreptate. 6 ,,Zilele tale sînt statornice, înțelepciunea și priceperea sînt un izvor de mîntuire``; frica de Domnul, iată comoara Sionului. 7 Iată, vitejii strigă afară; solii păcii plîng cu amar. 8 Drumurile sînt pustii; nimeni nu mai umblă pe drumuri. Asur a rupt legămîntul, disprețuiește cetățile, nu se uită la nimeni. 9 Țara jălește și este întristată; Libanul este plin de rușine, tînjește; Saronul este ca o pustie; Basanul și Carmelul își scutură frunza. 10 ,,Acum Mă voi scula, -zice Domnul, - ...

 

Isaia Capitol 34

Isaia Capitol 34 Isaia 33 Isaia Capitol 34 1 Apropiați-vă, neamuri, să auziți! Popoare, luați aminte!`` S`asculte pămîntul, el și ce -l umple, lumea cu toate făpturile ei! 2 Căci Domnul este mîniat pe toate neamurile, și plin de urgie pe toată oștirea lor: El le nimicește cu desăvîrșire, le măcelărește de tot. 3 Morții lor sînt aruncați, trupurile lor moarte miroasă greu, și se topesc munții de sîngele lor. 4 Toată oștirea cerurilor piere, cerurile sînt făcute sul ca o carte, și toată oștirea lor cade, cum cade frunza de viță, cum cade frunza de smochin. 5 ,,Căci sabia Mea-zice Domnul-s`a îmbătat în ceruri; iată, se va pogorî asupra Edomului, asupra poporului, pe care l-am sortit nimicirii, ca să -l pedepsesc.`` 6 Sabia Domnului este plină de sînge, unsă cu grăsime, cu sîngele mieilor și țapilor, cu grăsimea rărunchilor berbecilor; căci Domnul ține un praznic de jertfe la Boțra, și un mare măcel este în țara Edomului. 7 Bivolii cad împreună cu ei, și boii împreună cu taurii; țara lor se adapă cu sînge, și țărîna se umple de grăsime. 8 Căci este o zi de răzbunare a ...

 

Fapte Capitol 27

Fapte Capitol 27 Fapte 26 Fapte Capitol 27 1 După ce s`a hotărît să plecăm cu corabia în Italia, pe Pavel și pe alți cîțiva întemnițați i-au dat pe mîna unui sutaș al cetei de ostași Augusta, numit Iuliu. 2 Ne-am suit într`o corabie dela Adramit, care avea să meargă pe coasta Asiei, și am pornit. Aveam cu noi pe Aristarh Macedoneanul din Tesalonic. 3 A doua zi, am ajuns la Sidon; și Iuliu, care se purta omenos cu Pavel, i -a dat voie să meargă pe la prietenii săi, și să fie îngrijit de ei. 4 După ce am plecat de acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice. 5 După ce am trecut marea care scaldă Cilicia și Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia. 6 Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, și ne -a suit în ea. 7 Timp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, și nu fără greutate am atins înălțimea Cnid, unde nu ne -a lăsat vîntul să ne oprim. Am trecut pe la capătul Cretei, alături ...

 

Numeri Capitol 4

Numeri Capitol 4 Numeri 3 Numeri Capitol 4 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Numără pe fiii lui Chehat dintre copiii lui Levi, după familiile lor, după casele părinților lor, 3 dela vîrsta de treizeci de ani în sus, pînă la vîrsta de cincizeci de ani, pe toți cei destoinici să facă vreo slujbă la cortul întîlnirii. 4 Iată slujbele fiilor lui Chehat, în cortul întîlnirii: ele privesc Locul prea sfînt. 5 La pornirea taberii, Aaron și fiii lui să vină să dea jos perdeaua dinlăuntru, și să acopere cu ea chivotul mărturiei; 6 să pună deasupra ei o învelitoare de piele de vițel de mare, și să întindă pe deasupra un covor făcut în întregime din materie albastră; apoi să pună drugii chivotului. 7 Să întindă un covor albastru peste masa pînilor pentru punerea înainte, și deasupra să pună străchinile, cățuile, ceștile și potirele pentru jertfele de băutură; deasupra să fie și pînea care se pune necurmat înaintea Domnului; 8 peste toate aceste lucruri să întindă un covor cărmiziu, și să -l acopere cu o învelitoare de piele de vițel de mare; apoi să pună drugii mesei. ...

 

1 Imparati Capitol 20

1 Imparati Capitol 20 1 Imparati 19 1 Imparati Capitol 20 1 Ben-Hadad, împăratul Siriei, și -a strîns toată oștirea: avea cu el treizeci și doi de împărați, cai și cară. S`a suit, a împresurat Samaria și a început lupta împotriva ei. 2 A trimes în cetate soli la Ahab, împăratul lui Israel, să -i spună: ,,Așa vorbește Ben-Hadad: 3 ,Argintul și aurul tău sînt ale mele, nevestele și cei mai frumoși copii ai tăi sînt tot ai mei.`` 4 Împăratul lui Israel a răspuns: ,,Împărate, domnul meu, fie cum zici! Sînt al tău cu tot ce am.`` 5 Solii s`au întors, și au zis: ,,Așa vorbește Ben-Hadad: ,Am trimes să-ți spună: ,Să-mi dai argintul și aurul tău, nevestele și copiii tăi. 6 De aceea, voi trimete mîne, la ceasul acesta, pe slujitorii mei la tine. Ei îți vor scormoni casa ta și casele slujitorilor tăi, vor pune mîna pe tot ce ai mai scump, și vor lua.`` 7 Împăratul lui Israel a chemat pe toți bătrînii țării și a zis: ,,Vedeți bine și înțelegeți că ...

 

Exodul Capitol 35

Exodul Capitol 35 Exodul 34 Exodul Capitol 35 1 Moise a strîns toată adunarea copiilor lui Israel, și le -a zis: ,,Iată lucrurile, pe cari a poruncit Domnul să le faceți. 2 Șase zile să lucrați, dar ziua a șaptea să vă fie sfîntă; acesta este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea, să fie pedepsit cu moartea. 3 Să n`aprinzi foc, în niciuna din locuințele voastre, în ziua Sabatului.`` 4 Moise a vorbit întregei adunări a copiilor lui Israel, și a zis: ,,Iată ce a poruncit Domnul. 5 Luați din ce aveți și aduceți un prinos Domnului. -Fiecare să aducă prinos Domnului ce -l lasă inima: aur, argint, și aramă; 6 materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subțire și păr de capră; 7 piei de berbeci vopsite în roș și piei de vițel de mare; lemn de salcîm, 8 untdelemn pentru sfeșnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii și pentru tămîia mirositoare; 9 pietre de onix și alte pietre pentru împodobirea efodului și a pieptarului. 10 Toți cei iscusiți ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FUNIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru FUNIE.

CURMEI

... CURMÉI , curmeie , s . n . 1. Bucată , capăt de funie sau de frânghie , întrebuințate pentru a lega ceva sau pentru a priponi vitele ; curm ; funie

 

FUNIOARĂ

... FUNIOÁRĂ , funioare , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui funie . [ Pr . : - ni - oa - ] - Funie

 

ODGON

... ODGÓN , odgoane , s . n . Funie groasă și lungă , îmbibată , de obicei , cu gudron și întrebuințată în marină , la pescuit , în transporturi etc . ; cablu , parâmă , pălămar ^2 ; p . gener . orice funie ...

 

POSTORONCĂ

... POSTORÓNCĂ , postoronci , s . f . ( Reg . ) 1. Funie , lanț sau curea legate de crucea căruței și de hamuri , cu ajutorul cărora calul trage vehiculul ; funie

 

PRIPON

... PRIPÓN , pripoane , s . n . 1. Funie sau odgon cu care se leagă vitele la păscut ; țăruș înfipt în pământ de care se prinde această funie

 

ȘLEAU

ȘLEAU ^3 , șleauri , s . n . Pădure cu arbori de specii diferite . ȘLEAU ^2 , șleauri , s . n . Fiecare dintre cele două curele groase , funii sau lanțuri care se prind de pieptul hamului și se leagă de crucea căruței sau a trăsurii trase de un animal ; trăgătoare , ștreang . ȘLEAU ^1 , șleauri , s . n . Drum de țară natural , neamenajat , bătătorit de

 

AMARĂ

... AMÁRĂ , amare , s . f . Funie

 

CÂLȚI

CÂLȚI s . m . pl . Fire scurte rămase în urma trecerii fuiorului de cânepă sau de in printre dinții daracului , din care se țese pânză de saci și de saltele , se fac funii

 

CABLU

... CÁBLU , cabluri , s . n . 1. Funie groasă obținută prin răsucirea unor ( grupuri de ) fire vegetale sau metalice , folosită la utilajul de transport sau de ridicat . 2. Conductă electrică formată din mai ...

 

CNUT

... CNUT , cnuturi , s . n . Bici făcut dintr - o curea de piele sau dintr - o funie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...