Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GLISANT, MINIMUM, AGROMINIM, ANTIFORMANT, CONTRAST, CRONAXIE, CVORUM, DINAMIC, ESTEZIOMETRIE, ETIAJ ... Mai multe din DEX...

MINIM - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÍNIM, -Ă I. adj. cel mai mic (ca dimensiuni, durată, intensitate, valoare); foarte mic; minimal. II. s. f. 1. valoarea cea mai mică, într-un interval, a unei variabile sau funcții. * centru de joasă presiune atmosferică. 2. categorie de greutate la box pentru juniorii între 4^2 și 4^5 kg. III. s. n. minimum (2). o ~ de trai = venitul necesar pentru satisfacerea nevoilor elementare de consum ale unei persoane sau familii. (< fr. minime, lat. minimus)

Sursa : neoficial

 

MÍNIM^1, minimuri, s.n. Minimum (2). * Minim de trai = cantitate de bunuri și de servicii strict necesare întreținerii vieții unei persoane sau a unei familii, la un anumit grad de dezvoltare a societății. - Din minimum, prin apropiere de minim^2.

Sursa : DEX '98

 

MÍNIM^2, -Ă, minimi, -e, adj., s.f. 1. Adj. Care are dimensiunile, durata, intensitatea, valoarea etc. cea mai mică; foarte mic, neînsemnat, neglijabil, minimal. 2. S.f. Spec. Cea mai mică valoare pe care o poate avea, într-un anumit interval, o funcție sau o cantitate variabilă. ** Centru de joasă presiune atmosferică. 3. S.f. Categorie de greutate la box pentru juniorii între 42 și 45 kg. - Din lat. minimus, fr. minime.

Sursa : DEX '98

 

Minimmaxim

Sursa : antonime

 

MÍNIM adj., adv. 1. adj. minimal. (Sortiment \~.) 2. adv. v. strict.

Sursa : sinonime

 

MÍNIM s. v. minimum.

Sursa : sinonime

 

mínim adj. m., pl. mínimi; f. sg. mínimă, pl. mínime

Sursa : ortografic

 

mínim s. n., pl. mínimuri

Sursa : ortografic

 

MÍNIM^2 \~uri n. Valoare inferioară a unei mărimi variabile; limită inferioară; minimum. /Din minimum

Sursa : NODEX

 

MÍNIM^1 \~ă (\~i, \~e) Care este foarte mic (din punct de vedere al duratei, al intensității, al valorii etc.); extrem de mic; infim; infinitezimal. /<lat. minimus, fr. minime

Sursa : NODEX

 

MÍNIM s.n. Limită inferioară în ceea ce privește cantitatea, calitatea etc. [Pl. -uri, var. minimum s.n. / < fr., lat. minimum].

Sursa : neologisme

 

MÍNIM, -Ă adj. Cel mai mic posibil; neînsemnat, foarte mic, neglijabil. // s.n. 1. Valoarea cea mai mică pe care o poate lua o mărime variabilă. 2. Centru de joasă presiune atmosferică. 3. Categorie de greutate la box pentru juniorii între 42 și 45 kg. [Cf. fr. minime, lat. minimus].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MINIM

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru MINIM.

George Topîrceanu - Noiembrie

George Topîrceanu - Noiembrie Noiembrie de George Topîrceanu Plouă stupid... Cerul își scutură Ca dintr-o ciutură Frigul lichid. Cârduri de ciori — Neagră pecingine, Flori de funingine Zboară sub nori... Plouă perfid. Și-n doză minimă Picură-n inimă Neant acid. Plouă de sus... Toamna ironică Îmi scrie-o cronică Cât un Larousse. (O HalimĂ , — Pentru că nu cere Nici introducere, Nici "va urma"...) Plouă placid: A...e...i...o...u...ă... Dacă continuă, Mă

 

Constantin Negruzzi - Flora română

Constantin Negruzzi - Flora română Flora română de Constantin Negruzzi Publicată în Convorbiri literare , 1867, nr. 7, 1 iunie 1867 și nr. 8, 15 iunie 1867 Iași, 4 mai Onisim cerențel, D-nei Florineasca Eram încă sub plăcuta impresiune a petrecerei ce am avut la Brustureni, unde grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieței, când m-am trezit în oraș unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. Unde sunt șesurile verzi a râulețului ce curge prin grădina d-voastră? Unde sunt rediurile umbroase? Unde florile acele rari pentru care ne sfădeam totdeauna? Unde mai ales amabila d-voastră societate? Petrecere, flori, verdeața au lăsat numai o dulce și neștearsă suvenire! Precum vedeți, doamna mea, eram trist cu tot timpul frumos a primăverii, cu toată încântarea der erwachenden Natur, cum zice Schiller. Nu cutezam a mă coborâ în grădinuța mea, unde nu sunt decât flori plebee, cum le zic eu, și vulgare cum binevoiați a le numi d-voastră; dar ce era de făcut? Urâtul mă cuprinsese; m-am decis! Ei bine, doamna mea! ce să vă spun? am rămas... cu gura căscată, ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MINIM

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru MINIM.

GLISANT

GLISÁNT , - Ă , glisanți , - te , adj . ( Tehn . ; despre o suprafață ) Pe care poate aluneca un corp ( printr - o frecare minimă ) ; ( despre o piesă ) care alunecă ( printr - o frecare minimă ) de - a lungul altei piese cu care se află în

 

MINIMUM

... MÍNIMUM s . n . , adv . 1. S . n . Punct , limită , fază reprezentând extrema inferioară . 2. S . n . Cea mai mică cantitate , valoare , intensitate ; minim ^1 . 3. Adv . În cantitatea , timpul , spațiul minim

 

AGROMINIM

AGROMÍNIM s . n . ( Ieșit din uz ) Totalitatea lucrărilor agronomice minime , fixate pentru a fi aplicate în mod obligatoriu , în scopul creșterii producției

 

ANTIFORMANT

ANTIFORMÁNT , antiformanți , s . m . ( Fon . ) Zonă de minimă energie , situată între doi formanți

 

CONTRAST

CONTRÁST , contraste , s . n . 1. Opoziție puternică între două sau mai multe lucruri , stări , acțiuni etc . 2. Diferența dintre înnegrirea maximă și cea minimă a unei imagini

 

CRONAXIE

... CRONAXÍE s . f . Timpul minim în care are loc o excitație ; timpul în care un curent electric trebuie să parcurgă un nerv , un mușchi etc . , pentru a - l ...

 

CVORUM

... CVÓRUM , cvorumuri , s . n . Număr minim

 

DINAMIC

DINÁMIC , - Ă , dinamici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) De mișcare , de forță ; privitor la mișcare , la forță . 2. Plin de mișcare , de acțiune , activ ; care este în continuă ( și intensă ) mișcare , evoluție ; care se desfășoară rapid . II. S . f . 1. Parte a mecanicii care studiază legile mișcării corpurilor ținând seama de masele lor și de forțele care se exercită asupra lor . 2. ( Tehn . ) Raport între valorile maxime și minime ale unui semnal . 3. Dezvoltare intensă , schimbare continuă , bogăție de

 

ESTEZIOMETRIE

ESTEZIOMETRÍE , esteziometrii , s . f . ( Metodă de ) măsurare a sensibilității tactile prin stabilirea distanței minime la care vârfurile esteziometrului , aplicate pe piele , determină două senzații distincte . [ Pr . : - zi -

 

ETIAJ

ETIÁJ , etiaje , s . n . Nivel de referință al unui curs de apă , stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioadă îndelungată de observație și în raport cu care se măsoară cotele apelor . [ Pr . : - ti -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...