Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CRĂPAT, PLESNI, SCOROJIT, ÎNTREDESCHIDE, ÎNTREDESCHIS, ȚICNIT, CÂRPI, CĂSCA, CIOBI, CIOBIT, CIOCNI ... Mai multe din DEX...

CRĂPA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRĂPÁ, crăp, vb. I. 1. Intranz. și refl. (Despre obiecte) A se desface (în mod brusc) în mai multe bucăți; a plesni din cauza gerului, a unei lovituri etc.; a se sparge. * Expr. Unde dai și unde crapă, se spune atunci când se obțin cu totul alte rezultate decât cele scontate. Crapă lemnele (sau pietrele) de ger sau (e un) ger de crapă lemnele (sau pietrele) = e un ger strașnic, e foarte frig. 2. Tranz. A sparge, a desface, a despica. * Expr. A crăpa capul cuiva = a omorî pe cineva printr-o lovitură (în cap). A-i crăpa (sau a-i plesni) cuiva capul (de durere) = a-l durea pe cineva foarte tare capul. 3. Intranz. și refl. (Despre lucruri elastice) A se rupe (fiind prea tare întins), a plesni; (despre piele) a deveni aspru, cu crăpături. * Expr. A-i crăpa (sau plesni) cuiva obrazul de rușine = a-i fi foarte rușine, a nu mai putea de rușine. A-i crăpa buza (sau măseaua) după ceva = a avea mare nevoie de ceva. 4. Tranz. A întredeschide. * Expr. (Refl.) A se crăpa de ziuă sau a se crăpa zorii = a se face ziuă, a se lumina. 5. Intranz. (Ir.; despre animale și oameni) A muri. * Expr. A crăpa de frig (sau de sete, de necaz etc.) = a-i fi cuiva foarte frig (sau foarte sete, necaz etc.). 6. Intranz. (Peior.) A mânca foarte mult, cu lăcomie (ca un animal). - Lat. crepare.

Sursa : DEX '98

 

CRĂPÁ vb. v. deceda, dispărea, duce, muri, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba.

Sursa : sinonime

 

CRĂPÁ vb. 1. v. sparge. 2. a plesni, (pop.) a pocni. (A \~ o vită.) 3. v. despica. 4. a se deschide, a se despica. (S-a \~ pământul.) 5. v. întredeschide. 6. v. deschide.

Sursa : sinonime

 

crăpá vb., ind. prez. 1 sg. crăp, 2 sg. crăpi, 3 sg. și pl. crápă; conj. prez. 3 sg. și pl. crápe

Sursa : ortografic

 

A SE CRĂPÁ se crápă intranz. : \~ de ziuă a se ivi zorile; a se zori. /<lat. crepare

Sursa : NODEX

 

A CRĂPÁ crăp 1. tranz. 1) (obiecte) A desface printr-o tăietură adâncă și lungă; a spinteca. 2) (uși, ferestre, ochii etc.) A deschide puțin. 2. intranz. 1) (despre învelișuri, textile, haine) A se rupe parțial prin întindere; a pocni; a plesni. 2) (despre obiecte de piele, buze etc.) A căpăta crăpături (din cauza gerului, vântului, căldurii etc.); a plesni. * Crapă lemnele (sau pietrele) de ger e ger mare. A-i crăpa (sau plesni) cuiva obrazul de rușine a fi cuprins de o rușine mare; a-i fi foarte rușine. 3) (despre muguri, boboci) A începe se desfacă; a se despica. 4) depr. A înceta de a mai trăi; a se stinge din viață; a muri; a răposa; a deceda. 5) pop. A mânca repede și cu lăcomie; a înfuleca. /<lat. crepare

Sursa : NODEX

 

crăpá (-p, -át), vb. - 1. A desface brusc în mai multe bucăți, a plesni, a se sparge. - 2. A se desface, a se despica. - 3. A plesni, a pocni, a trosni. - 4. A sfărîma, a fărîmița. - 5. A se prăpădi, a nu mai putea (de gras, de invidie, de rîs). - 6. A muri. - 7. A întredeschide. - 8. A se deschide (despre boboci). - 9. A se face ziuă, a se lumina. - 10. (Fam.) A mînca foarte mult, cu lăcomie. Var. (Bihor) crepeți. Mr. crep, cripai, cripată, cripare, megl. crep, cripari, istr. crepu. Lat. cr?p?re (Densusianu, Hlr., 189; Pușcariu 408; Candrea-Dens., 401; REW 2313; DAR); cf. it. crepare, prov. crebar, fr. crever, sp., port. quebar. Sensul 6 apare și în cuvintele it. și fr., cf. germ. krepieren. - Der. crăpăcios, adj. (sfărîmicios); crăpîcea, s.f. (poreclă a celor mîncăcioși); crăpelniță, s.f. (fam., mîncare); crăpat (var. crepăt, crăpet), s.n. (zori, răsărit; dogoare ), pe care DAR încearcă -l pună în legătură cu lat. crepitus, dar care poate fi der. internă (DAR consideră neclar sensul 2, care datorează ideii de "căldură ce face omul moară" = "crăpa"); crăpătură, s.f. (deschizătură; plesnitură, fisură; spațiu îngust la o ușă întredeschisă; crăpare a pielii de pe față; crăpare a buzelor), care poate fi și reprezentant al alt. crepat?ra (Pușcariu 409; Candrea-Dens., 402; REW 2314; DAR), ca der. internă a rom. (cf. și mr. crăpitură, calpitură, cripitură). Din rom. provine ngr. ?????????? (Murnu, Lehnw., 30).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CRĂPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 157 pentru CRĂPA.

Alexandru Macedonski - Castelul

Alexandru Macedonski - Castelul Castelul de Alexandru Macedonski Castelul în ruine domnește peste vale... Din turnuri retezate se-mprăștie o jale, Și stema ce pe-oricine să-nfrunte cuteza, Mâncată e de vânturi, de soare și de apă, Iar vremea ce tot curge o șterge și o crapă -- Din ea rămas-a numai un leu, — un coif, — ș-o za. Sub bolți încenușate păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese; Căminul zace-n umbră, posac, — iar de pereți Abia se țin ici-colo, din cuie să nu cadă, Portrete-ncondeiate în timpi de cruciadă, Ce sparg întunecimea cu ochii lor semeți. Un biet vătaf de curte, bătrân ca lumea veche, Povești tulburătoare îți spune la ureche El a slujit străbunii baronilor de azi... El a văzut castelul în vremuri uimitoare Născut în alte zile, crescu sub un alt soare Vlăstare fără viață au dat din-nalții brazi. De-ar fi să-l crezi, când luna prin geamuri s-oglindește, Și flori de-argint și aur pe lespezi răspândește; Când bate orologiul de douăsprezece ori; În ultimul răsunet al miezului de noapte, Pe săli și coridoare aleargă fel ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect

Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare arhitect Ștefan cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu odgonul numărul fălcilor și al stânjinilor, ci, nou inginer, se suia pe un deal și de acolo le hărăzea cât vedea cu ochii, însemnându-le de hotar zările și râurile. Precum era curios inginer, el nu era mai puțin curios și arhitect. La anul 1466, el hotărâse să ridice mănăstirea Putna, în aducere aminte a două campanii slăvite ce făcuse în Ardeal și în Bugeag, pe care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire, împreună cu doi copii din casă și cu vătavul lor, poruncindu-le să tragă fieștecare din arc. Săgeata celui întâi slujitor ajunse într-un delușel ce se cheamă până astăzi Sion și este lângă mănăstire. Acolo, după porunca domnului, se făcu ...

 

Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)

Constantin Stamati - Dragoş (Stamati) Dragoș de Constantin Stamati (Baladă) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Ochii minții mele îndărăt se uită, Răzbătând prin pâcla trecutelor seculi; Deci ridic voalul vechimei bătrâne Și Dragoș s-arată pe cal de minune. Pe al lui coif luciu s-învăluiesc pene, Și săgeți călite răsună în tulbă-i, El zboară călare pe șes ca un vifor, În zale porumbe, cu de oțel paloș. Soarele apune după înalt munte, Sara se ridică din adânci prăpăstii, Eroul ajunge în pustiii codri Și printr-a lor vârfuri abia vede cerul. Furtună grozavă pe aripi negrite, Dinspre apus vine vâjiind în aer, Văile suspină, codrul clocotește Stejari de ani sute scârșnesc să se rumpă. De ploaie și vifor nu-i adăpostire, Și nici că se vede de om locuință, Ci prin întuneric printre crengi departe Când și când clipește o de foc lumină, Cu speranță mare și îndrăzneț suflet, Eroul prin codru drept către foc merge; La un râu ajunge ce spumegat curge, Și pe țărmuri vede o veche cetate. Vânătă văpaie dintr-însa clipește, Care se prevede în apa ce curge, Iar prin ferești umbre când și când s-arată ...

 

George Coșbuc - Străjerul

George Coşbuc - Străjerul Străjerul de George Coșbuc Publicată în Tribuna , Sibiu, 1887, nr. 293 (25 dec./6 ian. 1888) Ce blizguie zăpada pe câmpi! Întregul cer Azi poartă iar cămașă cu tivituri de fier, E tot o pânză albă prin tot întinsul zării, Cu dungi de neguri, negre ca dorul răzbunării; Din osturi bate crivăț, și plaiul alb al țării Greu scapără de ger. În pas grăbit, Amurgul adună-n braț de vrajă Mari umbre cari s-alături și țin cu noaptea strajă Pământului; azi umbre așa de multe sânt! E tot un iad din ceruri jos până pe pământ, Înghețul pe sub streșini dă sloi, pe câmp dă vânt Și flori pune pe glajă. E iarnă, cum e dânsa mai aspră-n firea ei, Iar negrul întunerec purtat de norii grei Stă mort, precum pe leșuri stă-n basme un bălaur A cărui limbi de gingini se bat mugind, ca taur În lanț, și cruntul muget e viscolul din faur, E moartea, dragii mei. Oh, vai de cei ce noaptea stau străji, lăsând să cearnă Pe ei văzduhul negru un larg troian de iarnă Cu ger, până ce semne de viață nu mai dau! Dar vai ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Boierii

Ştefan Octavian Iosif - Boierii Boierii de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Azi Curtea Veche e ruină goală... În cimitir zac negre cruci crăpate, Cu slove-adînci, chirilice, săpate, Doar vîntul nopții-n ierburi dă răscoală ! Cînd însă-n turlă ceasul tainei bate, De prin morminte umbre mari se scoală ! În șoapte, pe furiș, vin toate-n sală Și țin divan subt bolțile surpate. Boieri bătrîni de-acuma două veacuri, Ei pun la cale treburile țării ; Vor să trimită cărți de jalbă Porții... Din răsărit, prin albele cerdacuri, În casa unde tăinuiesc boierii Crai-nou pătrunde ca un sol al

 

Ștefan Octavian Iosif - La marginea satului

Ştefan Octavian Iosif - La marginea satului La marginea satului de SĂ¡ndor PetÅ‘fi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Povestea vorbei , an. I, nr. 6, 14 noiembrie 1896 Lîngă sat e-o gîrlă mare, Crîșma, sus, pe mal apare. Ferestruiele-n lumină S-oglindesc în unda lină. E tîrziu și noaptea-i sumbră, Luntrea stă proptită-n umbră, Neclintită stă la stînă Cumpăna de la fîntînă. Dar în crîșmă-i vuiet mare De țimbal și de vioare ! Geamurile țiuie, Și flăcăii chiuie : — Crîșmăriță, dragă, hăi ! Adă vin bun la flăcăi ! Vechi ca moșu-meu, colea, Zvăpăiat ca mîndra mea ! — Zi, măi cioară, din vioară, Că mă-mbăt în astă-sară ! Zi, mă !... că-ți plătesc să-mi zici : Vroi să crăp jucînd aici !... Bate cineva-n fereastră : — N-aveți cumpăt dumneavoastră ? Hai, destul cu-atîta larmă, Că boierul vrea să doarmă ! — Ieie-l dracu, n-am ce-i face ! Tu, potaie, dă-ne pace ! Zi, mă !... iaca numa-n ciudă, Zi-i, încalte să ne-audă ! Cineva la geam iar bate : — Mai încetinel se poate ? Maica mea așa vă roagă, Că, sărmana,-i greu beteagă... Stau flăcăii, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Ucenicul vrăjitor

Ştefan Octavian Iosif - Ucenicul vrăjitor Ucenicul vrăjitor de Johann Wolfgang von Goethe Traducere de Ștefan Octavian Iosif Iar s-a dus în târg batrânul Maistru vraci, și-s eu stapânul! Hai, că pun eu azi la cale Toate duhurile sale! Știu pe dinafară Farmecele lui, Și minuni, ca dânsul, Fac, fără să-i spui. Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Vino dar, mătură roasă! Ia-ți mantaua zdrențuroasă! Slugă-ai fost, fii iară slugă! Fă-mi pe voie dintr-o fugă! Capătă-ți picioare, Sus răsară-ți cap. Du-te, poartă-mi, adă-mi Donițele-n trap! Iute! iute Adă apă, Să înceapă Rotitoare Valuri-valuri pe-ntrecute Să se verse-n scăldătoare! Iată-mi-l fugind pe cale! Umple donițele-n vale, Ca un fulger mi se-ntoarnă, Un potop de valuri toarnă, Pleacă, vine iară! Colcăie-n bazin, Saltă, crește apa, A, dar este plin! Ho! străine! Scalda-i plină La hodină, Ca-nainte! Ah, pricep... amar de mine! Vorba mi-a pierit din minte! Vorba, vai! ce cată spusă Ca să-l facă iar ce fuse! Fuge, vai, și vine- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Zmeoaica

Ştefan Octavian Iosif - Zmeoaica Zmeoaica de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Zorește-ți fugarul și-aține-te bine ! Căci iată Zmeoaica cu chipul hidos Pe urmele noastre pornit-a, și vine Purtată în goană, ca norul de vînt, C-o falcă în cer și cu alta-n pămînt ! — N-ai teamă, copilă de crai, căci cu noi E Galben-din-soare, copilă, n-ai teamă ! Aruncă năframa cea scumpă-napoi, Să crească un codru năstrușnic de-aramă : Pîn'dinții Zmeoaicei, rozînd, s-or toci, Noi fi-vom departe, departe de-aci ! — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Nu simți tu dogoarea arzîndu-te-n spate ? E crunta Zmeoaică cu chipul hidos : Rozînd la copaci, prin pădure străbate. Ea vine cumplită, cu părul vîlvoi, Și dacă ne-ajunge, Aman e de noi ! — N-ai teamă, tu, mîndră copilă de crai, N-ai teamă, al inimei mele tezaur ! Aruncă-i tu pieptenul de-aur ce-l ai, Pe loc să se facă un munte de aur. Ah, iată-l cum crește cu vîrful în cer — Să-l roadă Zmeoaica cu dinții de fier ! — ...

 

Alecu Donici - Autorul și hoțul

Alecu Donici - Autorul şi hoţul Autorul și hoțul de Alecu Donici În întunericul lăcașului de umbre, În tartarul cumplit Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple Și unde merge omul de fapte osândit, Sosiră totodată La aspra judecată Un hoț răutățit, În sânge încruntat Care au și murit, Pe viață spânzurat, Și un autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult primejdios. Orânduielile la iad sunt cu grăbire, Nu este ca la noi zadară prelungire Și hotărârile se dau într-un minut. Fără zăbavă dar, Pe două strașnice grătare de metal S-au pus două căldări, cu smoală s-au umplut Și bieții vinovați în ele au intrat. Dar sub tălhari au pus un munte-ntreg de brad, La care singură Alecto** foc au dat, Stârnind o flacără atâta de grozavă, Cât bolțile la iad Mai toate au crăpat; Iar către autor părea asprime slabă. Sub el la început Ardea un focușor abia-abia văzut, El însă ne-ncetat mai rău se aprindea. Trecură zile, ani și sub tâlhari de mult Cenușă s-au făcut, Iar focul sub autor necontenit ardea. ...

 

Alexandru Macedonski - Filozofia morții

Alexandru Macedonski - Filozofia morţii Filozofia morții de Alexandru Macedonski Toast purtat la un banchet Eu nu voi zice Morții c-o voce nențeleaptă ,,Din mersul tău o clipă mai stai și mă așteaptă!" Să-mi dau a mea suflare, oricând, sunt pregătit! În ea e libertatea, și-n viață, e robia... Cu brațele deschise ne-așteaptă Vecinicia... Reintri iar în sânul din care ai ieșit! Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie; Privirea sa e lină ca bolta albăstrie. În ea se oglindește întregul Nenceput! Pe granița lumească e-o poartă triumfală, Și flacăra din preajma-i de patime ne spală, Iar sufletele noastre le curăță de lut! De s-află vreun spirit lipsit de-a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să pot trăi, nu însă, să pot a și muri! Dar ce e după moarte?... Mai este altă viață Când sângele s-oprește de frigul ce-l îngheață?... Un ...

 

Alexandru Vlahuță - Dormi în pace

Alexandru Vlahuţă - Dormi în pace Dormi în pace de Alexandru Vlahuță Dormi, iubito, dormi în pace. N-am venit să-ți tulbur somnul, Nici să plâng... La ce-am mai plânge pe-adormiții întru Domnul! Am venit să cuget. Uite, nicăiri nu pot mai bine Gândurile să-mi desfășur, și să stau la sfat cu mine În mai bun răgaz. Aicea, simt că-s mult mai înțelept, Ș-ale lumii toate parcă le văd limpede și drept. Cât de clare mi se-nșiră toate din trecut, în minte, Când de-a crucii muche rece îmi lipesc tâmpla fierbinte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E uscat-acuma țărna ce te copere, și mie Parcă tot nu-mi vine-a crede că ești dusă pe vecie. Uneori te țin departe și mă-ntreb de ce nu-mi scrii... Dornic căutând în cale-ți, parcă tot aștept să-mi vii. A, cât de pustie-i lumea și viața fără tine! Câteodată, stând aicea, la mormântul tău, îmi vine Ca o furie nebună. Ș-aș voi atunci, aproape, Față-n faț-acolea, lângă piatra astei triste groape, Să-mi descind-acela care, cu puternica lui dreaptă, Lumile le cârmuiește, și-n văzduh ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru CRĂPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru CRĂPA.

Genesa Capitol 19

Genesa Capitol 19 Genesa 18 Genesa Capitol 19 1 Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara; și Lot ședea la poarta Sodomei. Cînd i -a văzut Lot, s`a sculat, le -a ieșit înainte, și s`a plecat pînă la pămînt. 2 Apoi a zis: ,,Domnii mei, intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneți peste noapte în ea și spălați-vă picioarele; mîne vă veți scula de dimineață, și vă veți vedea de drum.`` ,,Nu``, au răspuns ei, ,,ci vom petrece noaptea în uliță``. 3 Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și au mîncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrîni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. 5 Au chemat pe Lot, și i-au zis: ,,Unde sînt oamenii cari au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate -i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei.`` 6 Lot a ieșit afară ...

 

Genesa Capitol 44

Genesa Capitol 44 Genesa 43 Genesa Capitol 44 1 Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui: ,,Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, și pune argintul fiecăruia la gura sacului său. 2 Să pui și paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru prețul grîului lui``. Economul a făcut cum îi poruncise Iosif. 3 Dimineața, cum s`a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor. 4 Dar abia ieșiseră din cetate, și nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său: ,,Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; și, cînd îi vei ajunge, să le spui: ,Pentruce ați răsplătit binele cu rău? 5 De ce ați furat paharul din care bea domnul meu, și de care se slujește pentru ghicit? Rău ați făcut că v`ați purtat astfel.`` 6 Economul i -a ajuns, și le -a spus aceste cuvinte. 7 Ei i-au răspuns: ,,Domnule, pentruce vorbești astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvîrșit o asemenea faptă! 8 Iată, noi ți-am adus din ...

 

Iov Capitol 7

Iov Capitol 7 Iov 6 Iov Capitol 7 1 Soarta omului pe pămînt este ca a unui ostaș, și zilele lui sînt ca ale unui muncitor cu ziua. 2 Cum suspină robul după umbră, cum își așteaptă muncitorul plata, 3 așa am eu parte de luni de durere, și partea mea sînt nopți de suferință. 4 Mă culc, și zic: ,Cînd mă voi scula? Cînd se va sfîrși noaptea?` Și mă satur de frămîntări pînă în revărsatul zorilor. 5 Trupul mi se acopere cu viermi și cu o coajă pămîntoasă, pielea-mi crapă și se desface. 6 Zilele mele sboară mai iuți decît suveica țesătorului, se duc și nu mai am nicio nădejde! 7 Adu-Ți aminte, Dumnezeule, că viața mea este doar o suflare! Ochii mei nu vor mai vedea fericirea. 8 Ochiul, care mă privește, nu mă va mai privi; ochiul tău mă va căuta, și nu voi mai fi. 9 Cum se risipește norul și trece, așa nu se va mai ridica celce se pogoară în Locuința morților! 10 Nu se va mai întoarce în casa lui, și nu-și va mai cunoaște locul în care locuia. 11 De aceea nu-mi voi ținea ...

 

Isaia Capitol 10

... Egipt. 27 În ziua aceea, se va lua povara lui de pe umărul tău, și jugul lui de pe gîtul tău, ba încă jugul va crăpa de grăsime. 28 El vine asupra Aiatului, străbate Migronul, își lasă calabalîcul la Micmaș. 29 Trec trecătoarea, se culcă la Gheba; Rama tremură, Ghibea lui ...

 

Isaia Capitol 24

Isaia Capitol 24 Isaia 23 Isaia Capitol 24 1 Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii; 2 cum se întîmplă preotului se întîmplă și poporului, stăpînului ca și slugii, stăpînei ca și slujnicei, vînzătorului ca și cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut ca și celui ce ia cu împrumut, datornicului ca și cel căruia îi este dator. 3 Țara este pustiită de tot și prădată; căci Domnul a hotărît așa. 4 Țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sînt mîhniți și tînjesc; căpeteniile poporului sînt fără putere, 5 căci țara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu țineau poruncile, și rupeau legămîntul cel vecinic! 6 De aceea mănîncă blestemul țara, și sufăr locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sînt prăpădiți locuitorii țării, și nu mai rămîne decît un mic număr din ei. 7 Mustul stă trist, via este veștejită; toți cei ce erau cu inima veselă, suspină. 8 A încetat desfătarea timpanelor, s`a sfîrșit veselia gălăgiosă, s`a dus bucuria arfei. 9 Nu se mai cîntă cînd se bea vin, și băuturile tari li se par amare celor ...

 

Ieremia Capitol 2

Ieremia Capitol 2 Ieremia 1 Ieremia Capitol 2 1 ,,Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,Du-te, și strigă la urechile cetății Ierusalimului: ,Așa vorbește Domnul: ,Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într`un pămînt nesămănat. 3 Atunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toți cei ce mîncau din ele se făceau vinovați și venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.`` 4 ,,Ascultați Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, și voi, toate familiile casei lui Israel! 5 Așa vorbește Domnul: ,Ce nelegiuire au găsit părinții voștri în Mine, de s`au depărtat de Mine, și au mers după nimicuri și au ajuns ei înșiși de nimic? 6 Ei n`au întrebat: ,Unde este Domnul, care ne -a scos din țara Egiptului, care ne -a povățuit prin pustie, printr`un pămînt uscat și plin de gropi, printr`un pămînt unde domnește seceta și umbra morții, printr`un pămînt pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește nici un om?` 7 ,V`am adus într`o țară ca o livadă de pomi, ca ...

 

Ieremia Capitol 14

Ieremia Capitol 14 Ieremia 13 Ieremia Capitol 14 1 Cuvîntul Domnului, spus lui Ieremia, cu prilejul secetei. 2 ,,Iuda jălește, cetățile lui sînt pustiite, triste, posomorîte, și strigătele Ierusalimului se înalță.`` 3 Cei mari trimet pe cei mici să aducă apă, dar cei mici, cînd se duc la fîntîni, nu găsesc apă, și se întorc cu vasele goale: rușinați și roșiți, își acopăr capul. 4 Pămîntul crapă, pentrucă nu cade ploaie în țară, și plugarii, înșelați în nădejdea lor, își acopăr capul. 5 Chiar și cerboaica de pe cîmp naște și își părăsește puii, pentrucă nu găsește verdeață. 6 Măgarii sălbatici stau pe locuri înalte și pleșuve, trăgînd aier ca niște șerpi; li se topesc ochii, pentrucă nu este iarbă.`` 7 ,,Dacă nelegiuirile noastre mărturisesc împotriva noastră, lucrează, pentru Numele Tău, Doamne! Căci abaterile noastre sînt multe, am păcătuit împotriva Ta. 8 Tu, care ești nădejdea lui Israel, Mîntuitorul lui la vreme de nevoie: pentruce să fii ca un străin în țară, ca un călător, care intră doar să petreacă noaptea în ea? 9 De ce să fii ca un om încremenit, ca un viteaz, care nu ne poate ajuta? Și totuș, Tu ești în mijlocul nostru, Doamne, și ...

 

Mica Capitol 1

Mica Capitol 1 Iona 4 Mica Capitol 1 1 Cuvîntului Domnului, spus lui Mica, din Moreșet, pe vremea lui Iotam, Ahaz, Ezechia, împărații lui Iuda, proorocie asupra Samariei și Ierusalimului. 2 Ascultați, voi popoare toate! Ia aminte, pămîntule, și ce este pe el! Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul care este în Templul Lui cel sfînt! 3 Căci iată că Domnul iese din locuința Lui, Se pogoară, și umblă pe înălțimile pămîntului! 4 Supt El se topesc munții, văile crapă, ca ceara înaintea focului, ca apa care curge prin rîpi. 5 Și toate acestea din pricina nelegiuirii lui Iacov, din pricina păcatelor casei lui Israel! Dar care este nelegiuirea lui Iacov? Nu este oare Samaria? Și care este păcatul lui Iuda? Nu este oare Ierusalimul?... 6 De aceea, voi preface Samaria într`un morman de pietre pe cîmp, într`un loc de sădit vie; îi voi prăvăli pietrele în vale, și -i voi desgoli temeliile. 7 Toate chipurile ei cioplite vor fi sfărîmate, toate plățile ei de curvă vor fi arse în foc, și -i voi pustii toți idolii: căci din plăți de curvă i -a adunat, și în plăți de curvă se vor preface... ...

 

Mica Capitol 2

Mica Capitol 2 Mica 1 Mica Capitol 2 1 Vai de ceice cugetă nelegiuirea și făuresc rele în așternutul lor; cînd se crapă de ziuă o înfăptuiesc, dacă le stă în putere. 2 Dacă poftesc ogoare, pun mîna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om și casa lui, pe om și moștenirea lui. 3 Deaceea, așa vorbește Domnul: ,,Iată, Eu am de gînd să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de oameni, de care nu vă veți feri grumazii, și nu veți mai umbla cu capul atît de sus, căci vremile vor fi rele. 4 În ziua aceea, veți ajunge de pomină, veți boci, și veți zice: ,,S -a isprăvit! Sîntem pustiiți cu desăvîrșire! Partea de moștenire a poporului meu trece în mîna altuia! Vai! cum mi -o ia! Ogoarele noastre le împarte vrăjmașului...!`` 5 Deaceea nu vei avea pe nimeni care să întindă frînghia de măsurat pentru sorțul tău, în adunarea Domnului.`` 6 ,,Nu proorociți!`` zic ei. ,,Să nu se proorocească asemenea lucruri. Căci altminteri ocările nu mai încetează!`` - 7 ,,Este Domnul atît de grabnic la mînie, casa lui Iacov? Acesta este felul Lui de a lucra?`` ,,Da, cuvintele ...

 

Luca Capitol 4

Luca Capitol 4 Luca 3 Luca Capitol 4 1 Isus, plin de Duhul Sfînt, S`a întors dela Iordan, și a fost dus de Duhul în pustie, 2 unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N`a mîncat nimic în zilele acelea; și, după ce au trecut acele zile, a flămînzit. 3 Diavolul I -a zis: ,,Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește pietrei acesteia să se facă pîne.`` 4 Isus i -a răspuns: ,,Este scris: Omul nu va trăi numai cu pîne, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu.`` 5 Diavolul L -a suit pe un munte înalt, i -a arătat într`o clipă, toate împărățiile pămîntului, 6 și I -a zis: ,,Ție Îți voi da toată stăpînirea și slava acestor împărății; căci mie îmi este dată, și o dau oricui voiesc. 7 Dacă dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.`` 8 Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Înapoia Mea, Satano! Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, și numai Lui să -I ...

 

2 Petru Capitol 1

... proorociei făcut și mai tare; la care bine faceți că luați aminte, ca la o lumină care strălucește într`un loc întunecos, pînă se va crăpa de ziuă și va răsări luceafărul de dimineață în inimile voastre. 20 Fiindcă mai întîi de toate, să știți că nicio proorocie din Scriptură nu ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CRĂPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru CRĂPA.

CRĂPAT

... CRĂPÁT^2 , - Ă , crăpați , - te , adj . 1. Cu crăpături ; plesnit . 2. Întredeschis . 3. ( Ir . ) Mort . - CRĂPÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) crăpa . V. crăpa

 

PLESNI

... PLESNÍ , plesnesc , vb . IV . 1. Intranz . A crăpa , a se sparge ( cu violență și de obicei cu zgomot ) din cauza unei lovituri , a unei presiuni prea mari , a ...

 

SCOROJIT

SCOROJÍT , - Ă , scorojiți , - te , adj . 1. ( Despre lemn , piele , hârtie sau obiecte făcute din ele ) Strâmbat , îndoit , crăpat , deformat ( de căldură , de uscăciune ) . 2. ( Despre vopsele , tencuieli și despre obiectele pe care sunt aplicate ) Degradat ( la suprafață ) prin umflare , cojire etc . din cauza condițiilor de mediu ; coșcovit , cojit , burdușit . 3. ( Despre pielea corpului unor ființe ) Aspru la pipăit , crăpat ,

 

ÎNTREDESCHIDE

... ÎNTREDESCHÍDE , întredeschíd , vb . III . Tranz . A deschide incomplet , a crăpa

 

ÎNTREDESCHIS

ÎNTREDESCHÍS , - Ă , întredeschiși , - se , adj . Care este deschis incomplet , crăpat ^2 . V.

 

ȚICNIT

ȚICNÍT , - Ă , țicniți , - te , adj . 1. ( Fam . ) Smintit , zăpăcit , țăcănit , nebun . 2. ( Rar ; despre obiecte ) Plesnit ^2 ,

 

CÂRPI

CÂRPÍ , cârpesc , vb . IV . Tranz . 1. A petici , a repara , a coase un obiect rupt sau descusut . 2. A repara un obiect spart sau crăpat . 3. Fig . A pălmui pe cineva . 4. Fig . A născoci , a inventa la repezeală o motivație , o explicație , un pretext ( nu prea

 

CĂSCA

... de o expirație prelungită , trădând oboseală , plictiseală și mai ales somn . 3. Refl . ( Despre obiecte ) A se deschide ( puțin ) ; a se crăpa

 

CIOBI

... CIOBÍ , ciobesc , vb . IV . Tranz . A știrbi , a sparge în parte sau a crăpa

 

CIOBIT

CIOBÍT , - Ă , ciobiți , - te , adj . Știrbit , spart în parte , crăpat . - V.

 

CIOCNI

CIOCNÍ , ciocnesc , vb . IV . 1. Refl . ( recipr . ) intranz . și tranz . A ( se ) lovi , a ( se ) izbi ( unul ) de altul ( făcând zgomot ) . 2. Tranz . A lovi un obiect fragil , producându - i o crăpătură , o plesnitură ; a face să crape , să plesnească . 3. Refl . recipr . Fig . ( Despre interese , idei etc . ) A fi sau a veni în contradicție . 4. Refl . recipr . Fig . ( Despre armate adverse ; rar , despre oameni ) A se încăiera , a se

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...