Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONDIȚIONA, ABSOLUT, CONDIȚIONAL, COPT, MICIURINISM, OPȚIUNE, PROSPERA, ROMÂNIE, SECRET, STEREOTIP ... Mai multe din DEX...

CONDIȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONDÍȚIE, condiții, s.f. 1. Fapt, împrejurare, de care depinde apariția unui fenomen. 2. (La pl.) Împrejurare în care se petrece un fenomen. 3. Clauză a unei întelegeri, a unei convenții. Condițiile tratatului de pace. * Loc. adj. și adv. Fără condiții = fără pretenții. * Loc. conj. Cu condiția (ca )... = numai în cazul ..., cu obligația (ca )... 4. (Jur.) Întâmplare viitoare și nesigură de a cărei îndeplinire atârnă existența unei obligații. ** Situație juridică a unei persoane. 5. Situație socială a cuiva. - Fr. condition.

Sursa : DLRM

 

CONDÍȚIE, condiții s.f. 1. Fapt, împrejurare de care depinde apariția unui fenomen sau care influențează desfășurarea unei acțiuni, putând-o frâna sau stimula. 2. (La pl.) Împrejurările în care se petrece un fenomen. * Condiții de mediu = totalitatea factorilor de mediu biotici și abiotici în care trăiește o ființă. 3. Clauză a unei înțelegeri, a unei convenții, a unor negocieri etc. Condițiile tratatului de pace. * Loc. adj. adv. Fără condiții = fără pretenții. * Loc. conj. Cu condiția (ca )... = numai în cazul ..., cu obligația (ca )... 4. (Jur.) Eveniment viitor și nesigur de a cărui îndeplinire atârnă existența unei obligații. ** Situație juridică a unei persoane. 5. Situație socială a cuiva. 6. (Sport; în sintagma) Condiție fizică = situație a unui sportiv din punct de vedere fizic și al pregătirii sale teoretice și practice. - Din fr. condition.

Sursa : DEX '98

 

CONDÍȚIE s. 1. v. situație. 2. v. clauză. 3. v. factor. 4. poziție, situație, stare, (înv. și pop.) obraz, (Transilv.) prindoare. (\~ socială.) 5. rang, stare, teapă, treaptă, (pop.) mână, seamă. (Sunt de aceeași \~.)

Sursa : sinonime

 

CONDÍȚIE s. f. 1. împrejurare, fapt etc. care oferă cadrul pentru apariția unui fenomen. 2. (biol.) ~ții de mediu = totalitatea factorilor în care sunt obligate trăiască organismele. 3. clauză (a unei înțelegeri, a unei convenții). 4. (jur.) eveniment viitor și nesigur de care depinde nașterea sau stingerea unui drept. 5. situație socială a cuiva. o ~ fizică = nivel superior al pregătirii fizice a unui sportiv. (< fr. condition, lat. conditio)

Sursa : neoficial

 

condíție s. f. (sil. -ți-e), art. condíția (sil. -ți-a), g.-d. art. condíției; pl. condíții, art. condíțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

CONDÍȚI//E \~i f. 1) Factor exterior de care depind ființele sau lucrurile. 2) mai ales la pl. Concurs de împrejurări în care se produce un fenomen; context; conjunctură; circumstanță. În aceste \~i. În \~i favorabile. * \~i de existență totalitate a factorilor de mediu care asigură existența oamenilor. 3) (despre acorduri, convenții etc.) Dispoziție suplimentară. \~ile unui armistițiu. \~i de pace. 4) Situație socială; loc în societate. * De \~ care are calități morale înalte; nobil. 5) Situație de moment. În \~a noastră. 6) Situație juridică. \~a unei persoane. [Art. condiția; G.-D. condiției; Sil. -ți-e] /condition

Sursa : NODEX

 

CONDÍȚIE s.f. 1. Împrejurare, fapt etc. care prilejuieşte, oferă cadrul pentru apariția unui fenomen, împrejurare în care se produce un fenomen. 2. Clauză (a unei înțelegeri, a unei convenții). 3. Întâmplare viitoare și nesigură de care depinde existența unei obligații. ** Situația unei persoane din punct de vedere juridic. 4. Situație, stare fizică sau socială a cuiva. * Condiție fizică = situație a unei persoane (mai ales sportiv) din punctul de vedere al stării sale fizice și al antrenamentului. [Gen. -iei, var. condițiune s.f. / cf. lat. conditio, fr. condition, it. condizione].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCONDIȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 101 pentruCONDIȚIE.

Alexei Mateevici - Către Ioan G. Pelivan

... de ce fel de materie are nevoie redacția. Eu cred că autorul trebuie să fie liber în alesul subiectelor pentru scrierile sale. Numai cu această condiție ele pot prezenta ceva însemnat. Aici pot chiar să-ți spun ce fel de scrieri am de gând să public în „Foișoara Basarabiei“ ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ...

 

Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea

... puterile, cari pretindeau mai întâiu îndeplinirea condiției, îmbiază necontenit, stăruie mereu și zorește pe puteri să ne recunoască independența fără să le pomenească cumva despre condiție. Multe note și răspunsuri de felul acesta s-au citit alaltăieri, și fiecare reprezentant independent a trebuit să-și facă după acea citire ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

... fără a revoluționa nețincetat uneltele de producție, deci relațiile de producție și prin urmare toate relațiile sociale. Pentru toate clasele industriale anterioare, dimpotrivă, prima condiție de existență era menținerea neschimbată a vechiului mod de producție. Revoluționarea neîncetată a producției, zdruncinarea neîntreruptă a tuturor relațiilor ...

 

Gheorghe Asachi - Oile

... toți să-i prindă. În cea criză națională agiutori unii au cerut De l-acei ce între sine au simpatie animală, Aleanție cereau alții cu condiție de tribut, Pentru care ca să aibă la nevoie sprijineală, Încât lupii cei mai ageri, deși plini de răutate, Nu ar cuteza să calce încheietele ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul de George Topîrceanu Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini. Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente. Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormaliâ€� au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație... Sfinxul își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine...â€� Idolatrizarea îngrozită a femeii nu se potrivește cu o structură virilă robustă și armonioasă. Pentru un bărbat echilibrat, femeia nu poate fi nici idol, nici enigmă. Să ne înțelegem. Într-un anume sens, orice ...

 

Ion Luca Caragiale - Lascăr Catargiu

... avut, ca toți tiranii clasici, gardă și gâzi, curtizani, lingușitori, bufoni și mulțime aiurită. Vai de cel ce cuteza să nu i se'nchine fără condiție! era huiduit de curtezani, scuipat de bufoni, biciuit, stigmatizat și executat în aplauzele mulțimii nenorocite de'nchinători. A gândi era cea mai grozavă ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

Titu Maiorescu - Din experienţă Din experiență de Titu Maiorescu Publicat în „Almanahul societății academice «România Jună»â€� din Viena (1888) De mult s-a zis, și s-a zis cu drept cuvânt, că lucrurile simple sunt cele mai grele de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes, confuzia, d. e., în politică, în educația tinerimii, în etică, în relațiile sociale, provine din starea înapoiată în care se află încă toate științele numite „biologice“, îndeosebi psihologia. Nu e vorbă, de învâțat se învață întruna psihologie (sau „știința sufletului“) în școalele publice; ea este chiar introdusă în licee, necum la universități. Dar ceea ce ni se dă aici drept știință este în cea mai mare parte o frazeologie lipsită de folos practic și în multe ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

... lui Tacit. Ștefan și Decebal au fost oameni de aceia care nu au nici strămoși, nici moșteni. Decebal mort, Dacia cade, fecioară încă, în trista condiție de provincie depărtată. Ștefan coborât în mormânt, Moldova, pe care el o ridicase la culme, se întunecă încet-încet, pierde rangul său, drepturile sale, hotarele ...

 

Cincinat Pavelescu - Moartea (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Moartea (Pavelescu) Moartea de Cincinat Pavelescu Condiția esențială a vieții e forma Pasteur Moartea, crinul ce se-nalță Pe morminte-abia săpate... Stea ce râde matinală Bătrâneții-mpovărate. Poarta cerului și-a păcii... Drum ce-n taina-i o să poarte, Spre câmpiile veciei, Umbra sufletelor moarte. Babel sumbru ce atrage Toate neamurile-ntr-însul, Și pe toți ce-i înspăimântă Remușcările sau plânsul. Lac de umbră și uitare, Coasă rece-a tinereții, Mare-n care se revarsă Toate râurile vieții! Ia această carne, moarte! Lacrimi, visuri și argilă, Și prefă-o în țărână Fără formă, dar fertilă. Pierde-o-n totul tău himeric! Și sub tremurul de astre Din nimicu-i fă să crească Visul florilor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCONDIȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 262 pentruCONDIȚIE.

CONDIȚIONA

... care depinde ceva ; a fi cauza unui lucru , a provoca ceva . 2. A limita valabilitatea unui act printr - o condiție , a face să depindă executarea lui de o condiție

 

ABSOLUT

ABSOLÚT , - Ă , absoluți , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. Care este independent de orice condiții si relații , care nu este supus nici unei restricții , care nu are limite ; necondiționat , perfect , desăvârșit . 2. ( Despre fenomene social - economice , în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare ; care se află pe treapta cea mai de sus . 3. ( Mat . ; despre mărimi ) A cărui valoare nu depinde de condițiile în care a fost măsurat sau de sistemul la care este raportat . Valoare absolută = valoarea aritmetică a rădăcinii pătratului unei mărimi . 4. ( Lingv . ; în sintagma ) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat , dar subînțeles . II. Adv . ( Servește la formarea superlativului ) Cu totul , cu desăvârșire ; exact , întocmai , perfect . Argumentare absolut

 

CONDIȚIONAL

... CONDIȚIONÁL , - Ă , condiționali , - e , adj . Care este supus unei condiții ; care cuprinde o condiție

 

COPT

COPT ^3 , - Ă , copți , - te , s . m . și f . , adj . 1. Persoană care face parte din populația indigenă a Egiptului . 2. Adj . Care aparține copților ^3 ( 1 ) , care se referă la copți . COPT ^2 , COAPTĂ , copți , coapte , adj . I. 1. ( Despre alimente ) Care a fost supus , fără apă sau alt lichid , acțiunii focului pentru a putea fi mâncat . 2. ( Despre fructe și plante ) Ajuns la deplină dezvoltare sub acțiunea unor condiții naturale ; bun de mâncat . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni , situații , condiții etc . ) Care e gata , bun ( de ) . . . , potrivit ( să ) . . . , pregătit ( pentru ) . . . 2. ( Despre oameni sau despre mintea , gândurile lor ) Matur , deplin dezvoltat . III. ( Despre abcese , bube etc . ) Care a făcut puroi și este gata să se spargă . COPT ^1 s . n . Faptul de a ( se ) coace . V.

 

MICIURINISM

MICIURINÍSM s . n . Teorie biologică potrivit căreia există o unitate între organism și condițiile sale de existență și care privește transformarea speciilor ca rezultat al îmbinării acțiunii directe a condițiilor de existență și a selecției naturale . - Miciurin ( n . pr . ) + suf . -

 

OPȚIUNE

... sau dreptul de a alege din două sau mai multe lucruri , posibilități etc . pe acela sau pe aceea care îți convine ; alegere . 2. Condiție stipulată uneori în tranzacțiile comerciale , potrivit căreia o parte contractantă , care își asumă obligații ferme , acordă celeilalte părți , pentru un anumit termen , dreptul de a ...

 

PROSPERA

PROSPERÁ , prospér , vb . I . Intranz . A se afla sau a se dezvolta în condiții fericite , favorabile ; a înflori , a progresa . [ Prez . ind . și : prosperez ] PROSPERÁ , prospér , vb . I . Intranz . A se afla sau a se dezvolta în condiții fericite , favorabile ; a înflori , a progresa . [ Prez . ind . și :

 

ROMÂNIE

... ROMÂNÍE s . f . 1. ( Înv . ) Limba română . 2. ( În forma rumânie ) Condiție a țăranilor din Țara Românească dependenți de stăpânul feudal al moșiei ( domn , boieri , mănăstiri ) ; condiție

 

SECRET

SECRÉT , - Ă , secreți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care este ținut ascuns , care rămâne necunoscut , nedivulgat ; confidențial . Tratative secrete . 2. Ascuns vederii , mascat privirilor . II. S . n . 1. Ceea ce nu se știe , nu se cunoaște ( de nimeni ) , ceea ce este tăinuit , nu trebuie spus nimănui ; taină . 2. Sistem ( ingenios ) care constituie condiția succesului într - o întreprindere ; procedeu special și eficace pentru a obține sau a face ceva . 3. Ceea ce constituie condiția intimă ( greu de realizat ) a unei științe , a unei arte . 4. ( Înv . ) Discreție . 5. ( Ieșit din uz ) Celulă izolată într - o închisoare . [ Var . : sâcrét , - eátă

 

STEREOTIP

STEREOTÍP , - Ă , stereotipuri , ( I ) s . n . , stereotipi , - e , ( II ) adj . I. S . n . 1. Placă plană sau semicilindrică , turnată din metal , mulată în cauciuc sau în alt material plastic , reprezentând reproducerea unui text sau a unui clișeu și întrebuințată ca formă de tipar la tipărirea edițiilor unei lucrări de mare tiraj . 2. ( În sintagma ) Stereotip dinamic = sistem de reflexe condiționate care se formează datorită repetării în aceeași succesiune a condițiilor din mediul înconjurător . II. Adj . 1. Tipărit după un stereotip ( 11 ) . 2. Fig . Care se repetă în aceleași condiții , care este mereu la fel , neschimbat , obișnuit , banal ; stereotipic ; banalizat prin repetare . [ Pr . : - re -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...