Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMBUCĂTURĂ, ÎMBUCA, ÎMBULZI, ÎMPLÂNTA, ÎNȚESA, ÎNCUIBA, ÎNCUIBAT, ÎNDESA, ÎNFIGĂREȚ, ÎNFIGE, ÎNFUNDA ... Mai multe din DEX...

VÂRÎ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

VÂRÎ?, vâr, vb. IV. 1. Tranz. A băga, a introduce. * Expr. A-i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva accepte un lucru împotriva voinței, interesului sau plăcerii sale. A-i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva priceapă bine un lucru; b) a face pe cineva creadă ceea ce nu este adevărat; c) a sugera cuiva ceva. A-și vârî nasul în ceva (sau undeva, în toate) sau a-și vârî nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca, a interveni (inoportun) în ceva (sau undeva, în toate) sau în lucruri care nu-l privesc. A-și vârî (sau a-i vârî cuiva) mințile în cap = a-și da bine seama (sau a face -și dea seama) de urmările faptelor sale; a se cuminți sau a se face se cumințească. A vârî vrajbă (sau zâzanie, intrigă etc.) = a provoca (cu intenție) neințelegeri, ură, intrigi; a învrăjbi. ** A înfige, a împlânta. ** A investi bani, capital. 2. Tranz. A face (pe cineva) intre undeva (de bunăvoie sau forțat). * Expr. A vârî pe cineva (de viu) în groapă (sau în mormânt, în pământ) = a) a pricinui moartea cuiva, a omorî pe cineva cu zile; b) a cauza cuiva supărări foarte mari. A vârî (pe cineva) în boală (sau în toate bolile, în sperieți, în toți sperieții, în groază, în răcori) = a speria tare (pe cineva); a îngrozi, a înspăimânta, a înfricoșa. A vârî (pe cineva) la închisoare (sau la pușcărie) = a face fie închis, întemnițat. 3. Refl. A intra, a se băga în... * Expr. A se vârî sub pielea cuiva = a câștiga (prin mijloace nepermise) încrederea, protecția sau dragostea cuiva. ** Tranz. A face ca cineva fie angajat sau a angaja într-un serviciu. ** A se înghesui. * Expr. A se vârî în sufletul cuiva = a plictisi pe cineva, manifestând un interes sau o simpatie prea stăruitoare, prea insistentă, agasantă. ** A se amesteca între alții (intervenind într-un sens oarecare). - Din sl. vreti.

Sursa : DEX '98

 

A vârîa scoate

Sursa : antonime

 

VÂRÎ vb. 1. v. băga. 2. a băga, a introduce, a pune. (\~ vinul în damigeană, găina în traistă.) 3. a băga, a introduce, a trece. (\~ ața prin urechea acului.) 4. a se băga, a intra, a se introduce. (S-a \~ în spărtura din zid.) 5. v. înfige. 6. v. îndesa. 7. v. îmbulzi. 8. v. închide. 9. v. amesteca. 10. a se angaja, a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (S-a \~ argat la un moșier.) 11. v. investi.

Sursa : sinonime

 

vârî? vb., ind. prez. 1 sg. vâr, imperf. 3 sg. vârá, conj. prez. 3 sg. și pl. vâre

Sursa : ortografic

 

A VÂRÎ? vâr tranz. 1) (obiecte) A face intre înăuntru; a băga; a introduce. * A-i \~ cuiva (ceva) pe gât a forța pe cineva facă ceva contra voinței sale. A-i \~ cuiva (ceva) în cap a) a face pe cineva înțeleagă bine ceva; b) a-i insufla cuiva ceva. A-și \~ (sau \~ cuiva) mințile în cap a se cuminți sau a cuminți pe cineva. 2) (persoane) A face pe cineva intre undeva benevol sau forțat. 3) (animale) A mâna, a băga înăuntru. \~ vacile în ocol. * \~ pe cineva (de viu) în groapă (în mormânt sau în pământ) a-i amărî viața cuiva; a omorî. /vir?ti

Sursa : NODEX

 

A SE VÂRÎ? vâr intranz. A interveni între alții. * \~ în sufletul cuiva a plictisi pe cineva cu cerințe insistente. \~ sub pielea cuiva a câștiga susținerea cuiva prin lingușire. /vir?ti

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruVÂRÎ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 161 pentruVÂRÎ.

George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Scrisoare (Topîrceanu) Scrisoare de George Topîrceanu 1922. Aluziile lui Topîrceanu vizează pe criticii M. Dragomirescu și Eugen Lovinescu Răspuns. ...Ba mata ești tip ridicol ! Eu n-am scris nici un articol Întru apărarea Muzii, Despre cel care Pare Că-mi faci treizeci de aluzii... Criticul pe care-aici Îl ataci în versuri mici Nu-i, desigur, măscărici, Colibri sau licurici... Însă nici Bou sau vacă, precum zici. E profesor (onorabil), Autor (interminabil), Om politic (execrabil), Critic (foarte vulnerabil, Dar pasabil), Președinte (incurabil). Când își laudă ciracii, Îi compară cu toți dracii. Fără spirit diplomatic, Cu-ale lui precepte Drepte, Are cioc, dar e simpatic. Cel pe care-n adevăr L-am luat cândva-n răspăr E un tip mai fistichiu. Când îl iei în pripă, Țipă... Lasă-mă să ți-l descriu. Are-o mutră anodină De frizer cu mandolină, O privire clandestină, Nas de parafină Fină, Și la gură vaselină. Braț rotund și crupă plină, Organism de gelatină, Cu structură androgină, — Iar la-nfățișare Pare O statuie de slănină. Și mai are... Ce mai are? Când se duce la culcare E de genul feminin, Dar când scrie proză Roză, Iscălește masculin. În al Criticii domeniu ...

 

Ion Luca Caragiale - Petițiune

Ion Luca Caragiale - Petiţiune Petițiune de Ion Luca Caragiale E în toiul verii, când serviciile publice încep dimineața la 7 și sfârșesc la 2 d. am. Toată noaptea a bântuit căldură apăsătoare și acuma, pe un cer senin, a răsărit soarele, amenințând cu groaznică dogoare. Ce are să fie peste zi? Sunt 7 ceasuri fără 10 minute de dimineață. În biuroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul, așteptând să bată ceasul, ca să ridice oblonul de la ferestruia pe unde i se-nmânează corespondența oficială și petițiile particulare. Pe când se șterge de sudoare, gândind la cine știe ce, aude ciocănituri la oblonul lăsat. Se uită la ceasul său, regulat adineaori după cel oficial: 7 fără 5 minute… Dă din umeri, se șterge iarăși și gândește mai departe… Ciocăniturile de afară au trecut; dar peste câteva momente iar încep cu mai multă tărie și insistență. Impiegatul dinăuntru se uită iar la ceas: 7 fără 2 minute. Dă din umeri, se șterge de sudoare și-și urmează gândurile intime… Ciocăniturile se-ndoiesc cu violență… În sfârșit cele două minute au trecut: ceasul arată 7 punct. Impiegatul trage zăvorul și ridică ...

 

Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe

Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă Anecdotă tipărită prima oară în Albumul macedo-român , București, 1880; retipărită în Convorbiri literare, nr. 11, 1 februarie 1885 Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană și nu găsise nicăiri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului și se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Șăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atunci ea rădică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi. — Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o așteptam eu. Și îndată iese de sub tufă și se lungește în mijlocul drumului, ca și cum ar fi fost moartă. Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă ...

 

Ion Luca Caragiale - Între Stan și Bran

... atunci, lasă pe Stan să gândească și să spună câte și cum i-o plăcea și vezi-ți de treabă. Ba chiar, dacă s'o vârî Stan ori cu duhul blândeții, ori toana de arțag, să te scuture de mânecă, doar te-o face să te iei la colț cu el ...

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

Ion Luca Caragiale - Identitate... Identitate... de Ion Luca Caragiale Stetesem două luni la țară, în Franța — zic la țară, cum zic francezii, fiindcă vila si mica proprietate unde mă găzduise prietenul meu Legrand se aflau la marginea unui oraș mare industrial și comercial; într-un ceas mergeam pe jos până-n centrul târgului, la CafĂ© Gambetta... Așteptam acum bani, ca să mă-ntorc în patrie. Într-o seară, iată primesc un cec de 350 de franci. A doua zi dimineața, merg în oraș, la sucursala locală a unei mari bănci din Paris, și mă prezint la guichet cu cecul meu. Impiegatul se uită bine la cec, apoi lung la mine, și zice: — Hârtiile dv., domnule... — Ce hârtii? întreb eu. — Hârtiile dv. de identitate... Mă caut în buzunar, să scot portofelul cu pasaportul și cu alte hârtii... Caut... caut... Am uitat portofelul acasă la țară. Zic: — Domnule, iată, poftim scrisoarea prin care mi se notifică trimiterea cecului la adresa d-lui Legrand, unde locuiesc de două luni, aci, afară din oraș... Portofelul cu hârtiile mele l-am uitat acasă; în orce caz, nu gândeam că or să-mi trebuiască din momentul ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc. Lache stă afară... Se închină... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ...

 

Ioan Slavici - Păcală în satul lui

... frumos și rumen și-l ascunse iute după cuptor, luă plăcinta și o puse iute-iute pe cuptor, luă costițele cu varză călită și le vârî în cuptor, mai vârî tot iute-iute și rachiul sub perina de la căpătâiul patului, iar vinul sub pat, și pe când carul cu boii intrară în curte, toate ...

 

Emil Gârleanu - Punga

... uită spre cel împușcat, țăranul privi spre copaci, ca să nu-i vadă nici pe unul, nici pe celălalt, întinse mâna, luă punga și o vârî repede în carâmbul cizmei. Apoi se sculară dintr-o dată amândoi, ca pe teluri, femeia parcă mai lungă decât era, și priviră îngrijați în toate ... la loc și întoarse mortul pe-o coastă, cum fusese. Țăranul iar privi spre partea de unde avea să vie gardistul și, nevăzând pe nimeni, vârî mâna în carâmb și îndesă, mai în jos, punga, căci îi apăsa pulpa. Dar parcă îi apucă frica să mai steie singuri, cu mortul, în ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Zobie Zobie de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De-a lungul tufăriilor dese și verzi, printre plute bătrâne, sălcii tunse și scorburoase, Râul Târgului își răsfiră apele pe minunata sa albie, în fâșii șerpuite, reci și străvezii, că îi numeri petricelele rotunde rostogolite la vale. Morile vuiesc pe malul stâng, învălmășind în spițele roatelor talazurile albite de spuma ce fierbe și se sparge de bolovanii de piatră. Peste hălăciuga de verdeață, copacii de la moara lui Crasan. Mai sus decât clădirile orașului, așezată în lungul șoselei, stă neclintită turla lui Negru-vodă. De-o parte și de alta, dealurile smărăldii se încovoaie și, depărtându-se, se prefac în muscele, muscelele se azvârlă în munți năprasnici cu creștetele brăzdate de puhoaie și pârlite de arșița soarelui. Și munții, încălecând unul peste altul, ceafă pe ceafă, se amestecă la hotarele țării în albăstrimea cerului. Acolo, pe creștetele Craiului, Cetățuii și Păpușii, vulturii cuibează puii și-i reped la vânat. Și când cad țintă la pământ, par niște gloanțe trimise din senin. Firea viețuitoare se mișcă ca o secătură în așa mândrețe, minunea minunilor, podoabă răsărită din pământ, din iarbă verde, care trezește și întunecă mintea, înalță și sugrumă ...

 

Ion Luca Caragiale - La conac

Ion Luca Caragiale - La conac La conac de Ion Luca Caragiale Din Poenița vine domol la vale Silviu cel tânăr în buiestru țâcanit... N-are de ce să gonească; soarele nu s-a ridicat nici de două sulițe; înainte de nămiezi, are să ajungă la conac, la Sălcuța, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunțe calului; până la toacă, e-n oraș la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu banii stă bine. A trecut de cotul dealului la câmp deschis. E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea umblată, ...

 

Alecu Donici - Știuca și motanul

... dar îi zise: "Vecină! de-altă dată Păzește-ți rânduiala: Nu te-apuca de ce nu poți În capete să scoți Și nu-ți mai vârî

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruVÂRÎ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentruVÂRÎ.

ÎMBUCĂTURĂ

ÎMBUCĂTÚRĂ , îmbucături , s . f . 1. Cantitate dintr - un aliment care poate fi vârâtă o dată în gură ; înghițitură , dumicat ; p . ext . mâncare ; bucătură . 2. Loc de asamblare a două țevi , două burlane etc . , a unui știft care intră în locașul său etc . - Îmbuca + suf . -

 

ÎMBUCA

... ÎMBUCÁ , îmbúc , vb . I . 1. Tranz . A vârî în gură ceva de mâncare ; a mânca ( în pripă , ce se nimerește ) ; a înghiți ceva dintr - o dată . 2. Refl . ( Despre ...

 

ÎMBULZI

... mare , a se înghesui ; a se buluci . 2. Tranz . A face pe cineva să stea înghesuit , a vârî

 

ÎMPLÂNTA

... ÎMPLÂNTÁ , împl ? nt , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) înfige , a ( se ) vârî

 

ÎNȚESA

... ÎNȚESÁ , înțés , vb . I . Tranz . A vârî

 

ÎNCUIBA

... ÎNCUIBÁ , încuibez , vb . I . Refl . A - și face cuib ; a se vârî

 

ÎNCUIBAT

ÎNCUIBÁT , - Ă , încuibați , - te , adj . Care s - a stabilit , s - a vârât ( nedorit și nepoftit ) într - un loc . V.

 

ÎNDESA

... vb . I . 1. Tranz . A apăsa , a presa ca să încapă cât mai mult într - un spațiu restrâns , a vârî cu forța ( într - un spațiu limitat ) ; a înghesui , a bucși . 2. Tranz . A - și așeza pălăria , căciula , șapca , trăgând ...

 

ÎNFIGĂREȚ

ÎNFIGĂRÉȚ , - EÁȚĂ , înfigăreți , - e , adj . ( Fam . ; despre oameni ) Care se vâră sau se amestecă în toate ; băgăcios , băgăreț . - Înfige + suf . -

 

ÎNFIGE

... III . 1. Tranz . A face ca un obiect cu vârf ascuțit să intre adânc În ceva ; a împlânta , a vârî . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se apuca de ceva ( fără dreptul sau priceperea necesară ) , a intra sau a se ...

 

ÎNFUNDA

... la o putină etc . 2. Refl . ( Despre drumuri , suprafețe etc . ) A se închide , a se sfârși . 3. Tranz . A vârî

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...