Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CAPITALĂ, ACUMULARE, ANUITATE, CĂPITĂLAȘ, CAPITĂLAȘ, CAPITALIZA, CONCENTRARE, INVESTIȚIE, ROTAȚIE, ABSTINENȚĂ ... Mai multe din DEX...

CAPITAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CAPITAL^1, (1) capitaluri, s.n. 1. Avuție sub formă de bani, de mărfuri, de bunuri materiale în genere. 2. Bani, sumă (mare) de bani (investiți într-o afacere). ** Capital de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. - Din fr. capital, germ. Kapital.

Sursa : DEX '98

 

CAPITÁL^2, -Ă, capitali, -e, adj. 1. De primă importanță, de frunte; fundamental, esențial. * Reparație capitală = refacere a părților esențiale ale unei clădiri, ale unei mașini etc. * Expr. A (o) lua de capital = a acorda o importanță exagerată unui fapt, unei afirmații etc. 2. (Despre caractere tipografice; adesea substantivat, f.) De dimensiuni mai mari decât litera obișnuită și cu o formă, de obicei, diferită; (despre litere) majuscul, verzal. 3. (În expr.) Pedeapsă capitală = pedeapsă cu moartea. - Din fr. capital.

Sursa : DEX '98

 

CAPITÁL s. v. ban.

Sursa : sinonime

 

CAPITÁL s. (EC.) (pop.) capete (pl.), (înv.) sermaia. (A pierdut din \~.)

Sursa : sinonime

 

CAPITÁL adj. 1. v. esențial. 2. v. majuscul.

Sursa : sinonime

 

capitál adj. m., pl. capitáli; f. sg. capitálă, pl. capitále

Sursa : ortografic

 

capitál s. n., pl. capitáluri

Sursa : ortografic

 

CAPITÁL^2 \~uri n. 1) Ansamblu de bunuri posedate în bani sau în natură. 2) Totalitate a resurselor bănești investite într-o afacere. \~ industrial. 3) fig. Totalitate de bunuri intelectuale, spirituale sau morale. / capital

Sursa : NODEX

 

CAPITÁL^1 \~ă (\~i, \~e) Care este de mare importanță; fundamental; esențial. * Literă \~ă literă majusculă. Pedeapsă \~ă pedeapsă cu moartea. / capital, germ. Kapital

Sursa : NODEX

 

CAPITÁL^2, -Ă adj. 1. foarte important, fundamental, esențial. 2. (despre caractere tipografice; și s. f.) cu dimensiuni mai mari decât litera obișnuită; majuscul, verzal. 3. pedeapsă ~ă = pedeapsă cu moartea. (< fr. capital, lat. capitalis)

Sursa : neoficial

 

CAPITÁL^1 s. n. 1. relație socială de producție care presupune existența proprietății capitaliste asupra mijloacelor de producție și folosirea forței de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea. 2. valoare care, datorită productivității și rentabilității muncii, produce plusvaloare. 3. (fig.) clasa capitaliştilor; capitalism. 4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori. * ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale. o ~ de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. (< fr. capital, germ. Kapital)

Sursa : neoficial

 

CAPITÁL s.n. 1. Valoare care produce plusvaloare; categorie economică ce reflectă relația socială de subordonare a muncitorului salariat de către capitalist. 2. (Fig.) Clasa capitaliştilor; capitalism. 3. (Curent) Bani, sumă mare de bani investită într-o afacere; bunuri, valori. * Capital de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. [Pl. -luri. / < fr. capital, cf. germ. Kapital].

Sursa : neologisme

 

CAPITÁL, -Ă adj. 1. Foarte important, fundamental, esențial. 2. (Despre caractere tipografice) Cu dimensiuni mai mari decât litera obișnuită; majuscul, verzal. 3. De moarte; care priveşte viața sau moartea. * Pedeapsă capitală = pedeapsă cu moartea. [< fr. capital, cf. it. capitale, lat. capitalis < caput - cap].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCAPITAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 206 pentruCAPITAL.

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime

Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime Deziderate legitime de Ion Luca Caragiale Urbea Târgul de Munte, numărând vreo 3600 de locuitori, vreo 6 biserici, 4 școale primare și 180 de cârciumi, se află destul de pitoresc așezată pe malul stâng al Dâmbului Sec. Se cheamă Dâmbul Sec fiindcă, între cele două maluri râpoase, înalte cam de vreo cincisprezece metri și departe unul de altul la tot cam atâția, nu curge aproape tot anul nici atâta apă câtă ar ajunge rațelor din mahalaua mărginașă să [se] bălăcească pe arșiță. Dar ca o ironie, în pofida numelui ce i-au dat riveranii, Dâmbul Sec se pornește vajnic către sfârșitul primăverii cu valuri posomorâte, și umple vâlceaua și, urlând nebunește, prăvălește la vale buturugi și fel de fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai e chip să comunice Târgul de Munte cu sediul prefecturii, la o distanță de douăzeci și cinci de kilometri, decât ocolind foarte pe departe. Trebuie ...

 

Ion Luca Caragiale - O zi solemnă

Ion Luca Caragiale - O zi solemnă O zi solemnă de Ion Luca Caragiale 1899 Zi-ntâi de mai stil nou 1900, zi de redeșteptare, ziua florilor, ziua triumfului primăverii, a fost ziua și a unui alt mare triumf - triumful unei idei mari! ziua-n care s-a realizat în fine un ideal de multă vreme hrănit cu pasiune în sufletul celui mai neobosit dintre primarii urbani ai regatului, în sufletul bravului meu amic Leonida Condeescu, primar al urbei Mizil. Numai acela care a luptat în viața lui pentru o idee mare, numai acela care și-a jertfit liniștea, odihna, totul pentru o cauză publică, numai acela poate înțelege importanța zilei de 1 mai 1900. Mizilul!... Așezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe - o grădină - se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

... astă omenească reprezentată prin valorile statului sau ale visteriei... Chibzuința cârmuirii va fi în înțelepciunea sa de a cumpăni prețul despăgubirii ca un capital sau ca venit. Credem că acest princip, introdus în țară, ne va înlesni alte chestii mari, care se văd în zarea politicii. Dând astăzi drumul ... dovedi. Convicția de greutate ce se întâmpina a se vinde țiganii ne aduce la altă convicție, anume că proprietarii de țigani aveau un capital ce nu le da toată dobânda ce dă banul, un capital greu de a preface. O mare parte din țiganii boierești nu plătea nici o dajdie, o parte sunt netrebnici la munca pământului, ca ... La a doua tragere, bunăoară, numerele neieșite la tragerea dintâi concurează cu obligațiile numerate 2. În alte țări obligațiile nu se fac pe capital, dar pe venit numai, care reprezentează capitalul; dar într-o țară de speriați obligațiile vor cuprinde și rostirea capitalului, pentru odihna duhului încă neînțelegător de ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru Teatrul nostru de Ion Luca Caragiale Multe lucruri absurde se văd în lumea noastră românească, așa de multe, că ne-am deprins cu ele și ni se par foarte raționale, ba adesea am crede absurd pe acela ce ar îndrăzni să le critice sau măcar să le, denunțe ca atari. Se poate o absurditate mai mare decât exagerata extensiune a învățământului secundar clasic la noi? Se poate o mai mare absurditate decât năvala sexului frumos la învățământul universitar? Dar despre astea altă dată. Deocamdată, să răspundem la aceasta: se poate o mai mare absurditate decât organizația oficială a Teatrului nostru Național? Nu, desigur. Și, cu toate astea, teatrul merge. Cum merge, e altă chestie. Să vedem. Teatrul Național este pus sub tutela și protecția statului și comunei. Aceștia îi dau gratis un local, luminatul și încălzitul, dreptul de a închiria localul, apoi o bună subvenție în bani, în plus, îi plătesc administrația oficială. S-ar crede că asta e o fericire pentru teatru, și-ar putea închipui cineva că cu așa ajutoare mersul teatrului trebuie să fie perfect asigurat și traiul artiștilor la adăpost de orice necazuri materiale. ...

 

Ion Luca Caragiale - Cam târziu...

Ion Luca Caragiale - Cam târziu... Cam târziu... de Ion Luca Caragiale Târziu de tot în noapte, trei vechi prieteni stau de vorbă într-o berărie — despre ce?... Ei! despre ce pot sta de vorbă trei români așa de târziu?... despre politică, fără-ndoială. În toiul discuțiunii, vorbind despre noul impozit asupra țuicii, printr-o asociațiune de idei inexplicabilă altfel decât numai prin telepatie, unul dintre ei, ca și cum s-ar întoarce cu gândul de foarte de departe, zice tam-nisam: — Frate, ce s-o fi făcut Costică?... Costică Panaite... știi... — Costică Panaite?... zice altul. Curios lucru! Cum ți-a venit?... Tocma la el mă gândeam și eu, la Costică Panaite. — Domnule, zice al treilea; asta este ceva care să o spui ori la cine, nu te poate crede. La cine credeți că m-am gândit eu acuma, când ai întrebat dumneata întâi: „Frate, ce s-o fi făcut Costică?" — ?... — La Costică, domnule... la Costică Panaite!... Comèdie!... Așa e... Ce s-o fi făcut bietul Costică? — E în provincie... la o moșie, mi se pare... S-a apucat de comerț... Nu l-am văzut, poate, de ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu se mulțumește a-și remania redacția tânărul redactor; îi trebuie numaidecât și o remaniare completă a hartei geografice: pentru moment este prea mult entuziasm..." A doua zi, 8/20 iunie, sub titlul Ce este Zanzibarul? Voința națională scrie: „În adevăr am făcut greșala să afirmăm așa ceva (că adică Zanzibarul ar fi o insulă), însă nu noi întâi, ci domnul Bouillet, care, în Dictionnaire Universel d'Histoire et de GĂ©ographie, 1884, la pagina 2016, coloana a doua, ne-a indus în eroare că: «ZANZIBAR, Menuthias insula? insulă din Marea Indiilor, pe coasta regatului Zanzibar, pe 37° long. E, 6°, 2 lat. S. 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F

Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluţionar şi om politic...%3F Cum devine cineva revoluționar și om politic...? de Ion Luca Caragiale Un fel de răspuns la această întrebare găsesc în una din vechile mele notițe, care cred că poate interesa pe mulți dintre numeroșii noștri cititori. Din rândurile de mai la vale se va vedea că poate cineva deveni revoluționar și om politic nu numai prin vocațiune, ci și prin noroc. Se va vedea cum, dintr-un copil care era hotărât să se devoteze altarului credinței, poate ieși un brav slujitor al unui altar și mai sfânt — altarul libertăților publice. Pe Niță îl luasem de la mamă-sa, o văduvă săracă, pe procopseală: dorea să se facă popă. Era băiat voinic, blajin și cinstit. Pentru aceasta, câtăva vreme, îmi păru foarte bine că luasem sarcina întreținerii și educației acestui tânăr. Veni însă un moment când nu mă putui căi îndestul că l-am luat de la țară și i-am înlesnit șederea în Capitală. Locuiam în fundul unei mahalale depărtate de centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet pe Niță al meu să-mi cumpere cărbuni de la magazia de lângă gară. De la locuința ...

 

Dimitrie Anghel - A. D. Holban

Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ...

 

George Topîrceanu - Catrene improvizate

George Topîrceanu - Catrene improvizate Catrene improvizate de George Topîrceanu (în onoarea ilustrului Tăslăoanu) Ca o cometă fără coadă Ai apărut pe firmament Cu-al tău Luceafăr pus pe sfadă, — Dar n-ai talent. Ai tot ce-ți trebuie: hârtie, Cerneală, public indulgent, Parale și tipografie, — Dar n-ai talent. Te-ai instalat în Capitală Ca să creezi și tu curent. Vrei să te-afirmi ca cap de școală, — Dar n-ai talent. La cafenea când vii alene Îți iei un aer grav, absent... Satisfăcut te umfli-n pene, — Dar n-ai talent. Iar când te duci să scrii acasă Un nou articol vehement, Te strâmbi urât, te-așezi la masă... Dar n-ai talent. Avântul tău și idealul Plasat în țară cu procent Îți saltă-ntruna capitalul, — Dar n-ai talent. Constați de două ori pe lună Că-ți dă bilanțul excedent. Negustoria merge strună, — Dar n-ai talent! Ești fără scrupul și măsură Când vrei să scapi de-un concurent. Îți fierbe sufletul de ură, — Dar n-ai talent. Nu ne distruge dintr-o dată, Catone, fii mai indulgent! Tu ai o mutră indignată, — Dar n-ai

 

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc Odă la pavilionul grecesc de Ion Heliade Rădulescu Închinată nației grecești Norod războinic, fii ai libertății! A ta credință ș-a ta statornicie Și-nalț-a lor colore pe pavilionul tău. Crucea întraripată p-a vânturilor aripi Prin mii și mii de glasuri zboară într-a ei slavă. Pavilion fericite, arbure al credinței, Simbol al libertății care este Hristos! Frumos ești tu în ochii-mi! falnic fâlfâi în vânturi! Și cât cinstesc norodul care astăzi te nalță! Și sfânt mi-e acel sânge cu care te-au udat Și astfel către ceruri de verde ai crescut! Miniștri ai lui Hristos cântă, Bucuria-și nalță a ei glasuri; Mii de ochi înoată în lacrimi, Mii de inimi zboară până la ceruri; Îngerii libertății le poartă-nflăcărate. Silitra măsurat bubuie, În zgomotul bucuriei răzbubuie; Vivat! o însoțește. Scoală-te, Doamne, scoală-te, împărate! Trăiască numele tău, trăiască mântuirea! Trăiască mântuirea, mântuirea cea sfântă Evangheliei tale care-ai binevestit-o! * * Pe când a ta credință născândă și fecioară Prin duhul mângâierii în lume se vestea Și pieptu-umplea de flăcări, iar ...

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune Slăbiciune de Ion Luca Caragiale Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploeștenii politica, alții alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune, câte o patimă. Dar bucureștenii? E ușor de răspuns: Muscalul! Muscalul, se-nțelege, nu atât din punctul de vedere politic sau social și cu atât mai puțin din punctul de vedere economic, fiindca muscalul nu vrea să știe de regulamentele noastre polițienești, nu admite tarifele noastre oficiale; muscalul ține la tariful său autonom. În adevăr, ia să vedem. Tariful birjarilor de piață sună astfel: „2 lei o oră în raza orașului; 1 leu o cursă ce nu trece peste ceas; 2 lei cursa de la și până la gări." Aș! crezi că vrea să știe muscalul de asta! Dar putem noi tolera în statul nostru, în Capitală, ca niște străini să nesocotească regulamentele stabilite? Firește că putem. De ce să nu putem? Nimic pe lume nu se poate mai ușor decât a tolera. Dar e drept să îndoiască, să întreiască și, la zile mari, să împătrească prețul curselor? Fără nici o ezitare, răspund: da, e drept. Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii. Vedeți pe acest ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCAPITAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentruCAPITAL.

Estera Capitol 2

Estera Capitol 2 Estera 1 Estera Capitol 2 1 După aceste lucruri, cînd s`a potolit mînia împăratului Ahașveroș, s`a gîndit la Vasti, la ce făcuse ea, și la hotărîrea luată cu privire la ea. 2 Atunci cei ce slujeau împăratului au zis: ,,Să se caute pentru împărat niște fete, fecioare și frumoase. 3 Împăratul să pună în toate ținuturile din împărăția lui dregători însărcinați să strîngă pe toate fetele, fecioare și frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, supt privegherea lui Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit. 4 Și fata care -i va plăcea împăratului, să fie împărăteasă în locul Vastii.`` Părerea aceasta a fost primită de împărat, și așa a făcut. 5 În capitala Susa era un Iudeu numit Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Șimei, fiul lui Chis, bărbat din Beniamin, 6 care fusese luat din Ierusalim printre robii strămutați împreună cu Ieconia, împăratul lui Iuda, de Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 7 El creștea pe Hadasa, adică Estera, fata unchiului său; căci ea n`avea nici tată nici mamă. Fata era frumoasă la statură și plăcută la vedere. După moartea ...

 

Estera Capitol 9

Estera Capitol 9 Estera 8 Estera Capitol 9 1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărîrea împăratului, și cînd vrăjmașii Iudeilor nădăjduiseră să stăpînească peste ei, s`a întîmplat tocmai dimpotrivă, că Iudeii au stăpînit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s`au strîns în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe ceice căutau să -i peardă. Nimeni n`a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricei pe care le -o însufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentrucă ajungea din ce în ce mai puternic. 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorît și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor. 6 În capitala Susa, Iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni, 7 și au junghiat pe ...

 

Isaia Capitol 7

Isaia Capitol 7 Isaia 6 Isaia Capitol 7 1 S`a întîmplat, pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Rețin, împăratul Siriei, s`a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să -l bată; dar n`a putut să -l bată. 2 Cînd au venit și au spus casei lui David: ,,Sirienii au tăbărît în Efraim!`` a tremurat inima lui Ahaz și inima poporului său, cum se clatină copacii din pădure cînd bate vîntul. 3 Atunci Domnul a zis lui Isaia: ,,Ieși înaintea lui Ahaz, tu și fiul tău Șear-Iașub, la capătul canalului de apă al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul nălbitorului, 4 și spune -i: ,Ia seama și fii liniștit; nu te teme de nimic, și să nu ți se moaie inima, din pricina acestor două cozi de tăciuni cari fumegă: din pricina mîniei lui Rețin și a Siriei, și din pricina fiului lui Remalia! 5 Nu te teme că Siria gîndește rău împotriva ta, și că Efraim și fiul lui Remalia zic: 6 ,Să ne suim împotriva lui ...

 

Estera Capitol 1

Estera Capitol 1 Neemia 13 Estera Capitol 1 1 Era pe vremea lui Ahașveroș, al acelui Ahașveroș care domnea dela India pînă în Etiopia peste o sută douăzeci și șapte de ținuturi. 2 Împăratul Ahașveroș ședea atunci pe scaunul lui împărătesc la Susa, în capitală. 3 În al treilea an al domniei lui, a dat un ospăț tuturor domnitorilor și slujitorilor săi. Căpeteniile oștirii Perșilor și Mezilor, mai marii și capii ținuturilor, s`au strîns înaintea lui. 4 El le -a arătat bogăția strălucită a împărăției lui și slava minunată a mărimii lui, în multe zile, timp de o sută optzeci de zile. 5 După ce au trecut aceste zile, împăratul a dat întregului popor care se afla în capitala Susa, dela cel mai mare pînă la cel mai mic, un ospăț, care a ținut șapte zile, în curtea grădinii casei împărătești. 6 Covoare albe, verzi și albastre, erau legate cu funii de in supțire și de purpură de niște verigi de argint și de niște stîlpi de marmoră. Paturi de aur și de argint stăteau pe o podeală de porfir, de marmoră, de sidef ...

 

Iosua Capitol 11

Iosua Capitol 11 Iosua 10 Iosua Capitol 11 1 Iabin, împăratul Hațorului, auzind de aceste lucruri, a trimes soli la Iobab, împăratul Madonului, la împăratul Șimronului, la împăratul Acșafului, 2 la împărații cari erau la miază noapte de munte, în cîmpia dela miazăzi de Chineret, în vale, și pe înălțimile Dorului la apus, 3 Cananiților dela răsărit și dela apus, Amoriților, Hetiților, Fereziților, Iebusiților în munte, și Heviților la poalele Hermonului în țara Mițpa. 4 Au ieșit, ei și toate oștirile lor împreună cu ei, alcătuind un popor fără număr, ca nisipul care este pe marginea mării, și avînd cai și cară în foarte mare număr. 5 Toți împărații aceștia au hotărît un loc de întîlnire, și au venit de au tăbărît împreună la apele Merom, ca să lupte împotriva lui Israel. 6 Domnul a zis lui Iosua: ,,Nu te teme de ei, căci mîne, pe vremea aceasta, îi voi da bătuți pe toți înaintea lui Israel. Cailor să le tai vinele picioarelor, iar carăle lor să le arzi în foc``. 7 Iosua, cu toți oamenii lui de război, au venit pe neașteptate peste ei la apele Merom, și s`au năpustit în mijlocul lor. ...

 

2 Samuel Capitol 8

2 Samuel Capitol 8 2 Samuel 7 2 Samuel Capitol 8 1 După aceea, David a bătut pe Filisteni și i -a smerit, și a luat din mîna Filistenilor cîrmuirea capitalei lor. 2 A bătut pe Moabiți, și i -a măsurat cu o frînghie, punîndu -i să se culce la pămînt; a măsurat două frînghii ca să -i omoare, și o frînghie plină, ca să -i lase vii. Și Moabiții au fost supuși lui David, și i-au plătit... un bir. 3 David a bătut pe Hadadezer, fiul lui Rehob, împăratul din Țoba, cînd s`a dus să-și așeze iarăș stăpînirea peste rîul Eufrat. 4 David i -a luat o mie șapte sute de călăreți și douăzeci de mii de pedeștri; a tăiat vinele cailor de trăsură și n`a păstrat cai decît pentru o sută de cară. 5 Sirienii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadadezer, împăratul din Țoba, și David a ucis douăzeci și două de mii de Sirieni. 6 David a pus strajă în Siria Damascului. Și Sirienii ...

 

Ezra Capitol 6

Ezra Capitol 6 Ezra 5 Ezra Capitol 6 1 Atunci împăratul Dariu a dat poruncă să se facă cercetări în casa scrisorilor unde se puneau vistieriile în Babilon. 2 Și s`a găsit la Ahmeta, capitala ținutului Mediei, un sul pe care era scrisă această aducere aminte: 3 -,,În anul întîi al domniei împăratului Cir, împăratul Cir a dat această poruncă privitoare la Casa lui Dumnezeu din Ierusalim: ,Casa să fie zidită iarăș, ca să fie un loc unde să se aducă jertfe, și să aibă temelii tari. Să aibă o înălțime de șasezeci de coți, o lățime de șasezeci de coți, 4 trei rînduri de pietre cioplite și un rînd de lemn nou. Cheltuielile vor fi plătite din casa împăratului. 5 Mai mult, uneltele de aur și de argint ale Casei lui Dumnezeu, pe cari le luase Nebucadnețar din Templul dela Ierusalim și le adusese la Babilon, să fie date înapoi, duse în Templul din Ierusalim la locul unde erau, și puse în Casa lui Dumnezeu.`` - 6 Acum, Tatnai, dregătorul de dincolo de Rîu, Șetar-Boznai, și tovarășii voștri de slujbă din Afarsac, cari locuiți dincolo de Rîu, depărtați-vă de locul ...

 

Neemia Capitol 1

Neemia Capitol 1 Ezra 10 Neemia Capitol 1 1 Istorisirea lui Neemia, fiul lui Hacalia. În luna Chișleu, în al douăzecilea an, pe cînd eram în capitala Susa, 2 a venit Hanani, unul din frații mei, și cîțiva oameni din Iuda. I-am întrebat despre Iudeii scăpați cari mai rămăseseră din robie, și despre Ierusalim. 3 Ei mi-au răspuns: ,,Ceice au mai rămas din robie sînt acolo în țară, în cea mai mare nenorocire și ocară; zidurile Ierusalimului sînt dărîmate, și porțile sînt arse de foc.`` 4 Cînd am auzit aceste lucruri, am șezut jos, am plîns, și m`am jălit multe zile. Am postit și m`am rugat înaintea Dumnezeului cerurilor, 5 și am zis: ,,Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare și înfricoșat, Tu care ții legămîntul Tău și ești plin de îndurare față de ceice Te iubesc și păzesc poruncile Tale! 6 Să ia aminte urechea Ta și ochii să-Ți fie deschiși: ascultă rugăciunea pe care ți -o face robul Tău acum, zi și noapte, pentru robii Tăi copiii lui Israel, mărturisind păcatele copiilor lui Israel, păcatele făcute de noi împotriva Ta; căci eu și casa tatălui meu am păcătuit. 7 Te-am supărat, ...

 

Estera Capitol 3

Estera Capitol 3 Estera 2 Estera Capitol 3 1 După aceste lucruri, împăratul Ahașveroș a ridicat la putere pe Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul. L -a ridicat în cinste, și a pus scaunul lui mai pe sus de scaunele tuturor căpeteniilor cari erau lîngă el. 2 Toți slujitorii împăratului, cari stăteau la poarta împăratului, plecau genunchiul și se închinau înaintea lui Haman, căci așa era porunca împăratului cu privire la el. Dar Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina. 3 Și slujitorii împăratului, cari stăteau la poarta împăratului, au zis lui Mardoheu: ,,Pentru ce calci porunca împăratului?`` 4 Fiindcă ei îi spuneau în fiecare zi lucrul acesta, și el nu -i asculta, l-au spus lui Haman, ca să vadă dacă Mardoheu are să se țină de hotărîrea lui; căci el spusese că este Iudeu. 5 Și Haman a văzut că Mardoheu nu-și pleca genunchiul și nu se închina înaintea lui. S`a umplut de mînie; 6 dar a crezut prea puțin pentru el să pună mîna numai pe Mardoheu, căci i se spusese din ce popor era Mardoheu, și a voit ...

 

Estera Capitol 8

Estera Capitol 8 Estera 7 Estera Capitol 8 1 În aceeași zi, împăratul Ahașveroș a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmașul Iudeilor. Și Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie cu el. 2 Împăratul și -a scos inelul, pe care -l luase înapoi dela Haman, și l -a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman. 3 Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S`a aruncat la picioarele lui, a plîns, l -a rugat să oprească urmările răutății lui Haman, Agaghitul, și izbînda planurilor lui împotriva Iudeilor. 4 Împăratul a întins toiagul împărătesc de aur Esterei, care s`a ridicat și a stat în picioare înaintea împăratului. 5 Ea a zis atunci: ,,Dacă împăratul găsește cu cale și dacă am căpătat trecerea înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit împăratului, și dacă eu sînt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, și scrise de el cu gînd să ...

 

Daniel Capitol 8

Daniel Capitol 8 Daniel 7 Daniel Capitol 8 1 În anul al treilea al domniei împăratului Belșațar, eu, Daniel, am avut o vedenie, afară de cea pe care o avusesem mai înainte. 2 Cînd am avut vedenia aceasta, mi s`a părut că eram la capitala Susa, în ținutul Elam; și în timpul vedeniei mele, mă aflam lîngă rîul Ulai. 3 Am ridicat ochii, m`am uitat, și iată că într`un rîu stătea un berbece, și avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decît celălalt, și cel mai înalt a crescut cel din urmă. 4 Am văzut cum berbecele împungea cu coarnele spre apus, spre miazănoapte și spre miazăzi; nici o fiară nu putea să -i stea împotrivă și nimeni nu putea să scape pe cine -i cădea în mînă; ci el făcea ce voia, și a ajuns puternic. 5 Pe cînd mă uitam cu băgare de seamă, iată că a venit un țap dela apus, și a cutreierat toată fața pămîntului, fără să se atingă de el; țapul acesta însă avea un corn mare între ochi. 6 A venit pînă ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCAPITAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentruCAPITAL.

CAPITALĂ

CAPITÁLĂ , capitale , s . f . 1. Oraș de reședință în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat . 2. Oraș în care își au sediul organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale . [ Var . : ( înv . ) capitálie s .

 

ACUMULARE

... ACUMULÁRE , acumulări , s . f . 1. Acțiunea de a acumula și rezultatul ei . 2. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Acumulare de capital = transformarea plusvalorii în capital în procesul reproducției lărgite a capitalului . Fond de acumulare = parte a unui venit folosită pentru acumulare . Rata acumulării = raportul dintre fondul ...

 

ANUITATE

... ANUITÁTE , anuități , s . f . Sumă de bani ( incluzând o parte din capital și dobânda corespunzătoare ) care se plătește periodic ( de obicei anual ) spre a rambursa un capital

 

CĂPITĂLAȘ

... CĂPITĂLÁȘ , căpitălașe , s . n . Diminutiv al lui capital ^1 ( 3 ) . - Capital

 

CAPITĂLAȘ

... CAPITĂLÁȘ s . n . Diminutiv al lui capital ^1 ( 3 ) . - Capital

 

CAPITALIZA

... CAPITALIZÁ , capitalizez , vb . I . Tranz . A transforma ceva în capital ^1 ; a acumula capital

 

CONCENTRARE

CONCENTRÁRE , concentrări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) concentra și rezultatul ei . 2. Însușire a atenției care constă în fixarea prelungită a conștiinței asupra unui obiect , a unei probleme sau a unei activități și sustragerea de la altele . 3. Operație de separare a mineralelor utile de cele sterile , utilizând metoda flotației , gravimetriei , magnetică etc . 4. ( Chim . ) Operație de mărire a concentrației unui component dintr - un amestec sau dintr - o soluție . 5. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Concentrarea producției = comasare și organizare a producției în întreprinderi din ce în ce mai mari . Concentrarea capitalului = creșterea capitalului prin acumulare . 6. ( În sintagma ) Lagăr de concentrare = loc izolat în care sunt închise anumite persoane pentru activitatea politică considerată indezirabilă sau din motive

 

INVESTIȚIE

INVESTÍȚIE , investiții , s . f . 1. Plasare de capitaluri în întreprinderi industriale , agricole , comerciale etc . , cu scopul obținerii de profituri ; ( concr . ) capitalul plasat . 2. Alocare ( de către stat ) a unei sume și a altor mijloace materiale pentru crearea de noi fonduri fixe , pentru lărgirea , reutilarea și modernizarea celor existente ; ( concr . ) suma alocată , fondurile alocate . [ Var . : investițiúne s .

 

ROTAȚIE

ROTÁȚIE , rotații , s . f . 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau al unei axe , în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mișcă rămâne la distanță constantă de punctul fix sau de axa respectivă . 2. Schimb alternativ de persoane sau de echipe efectuat în cursul unei activități pentru a asigura continuitatea muncii . 3. Alternare sau succesiune metodică a culturilor agricole în timp , pe același teren , în cadrul unui asolament , stabilite în funcție de caracteristicile plantelor agricole , pentru a obține recolte mari și a menține fertilitatea solului . 4. ( În sintagma ) Rotația capitalului = circuitul capitalului industrial , privit ca un proces care se repetă periodic . Rotația mijloacelor circulante = proces de schimbare succesivă , neîntreruptă a formelor funcționale pe care le îmbracă mijloacele circulante în trecerea lor din sfera

 

ABSTINENȚĂ

ABSTINÉNȚĂ , abstinențe , s . f . 1. Faptul de a - și impune restricții de la mâncare , băutură , satisfacerea unor necesități fiziologice etc . ; abstențiune . 2. ( Ec . pol . ; în sintagma ) Teoria abstinenței = teorie prin care capitalul și acumularea lui rezultă din abținerea proprietarilor de la consumul personal

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...