Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul CERURILE nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CER

  Vezi și:CER, CERĂRIT, CERȘETOR, CERȘETORESC, CERȘETORI, CERȘETORIE, CERȘETORIME, CERȘETORIT, CERȘI, CERȘIT, CERȘITOR ... Mai multe din DEX...

CERURILE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CER^1, ceri, s.m. Arbore mare din familia fagaceelor, înalt până la 30 m, înrudit cu stejarul, cu scoarța negricioasă, cu frunze pieloase, bogate și cu fructele ghinde, foarte căutat ca lemn de foc (Quercus cerris). ** Lemnul acestui arbore, folosit drept combustibil. - Lat. cerrus.

Sursa : DEX '98

 

CER^2, ceruri, s.n. 1. Spațiu cosmic nesfârșit în care se află aștrii; (mai ales) parte din acest spațiu văzută deasupra orizontului, care are o formă aparent emisferică; boltă cerească, firmament. * Expr. Sub cerul liber = în afara unei locuințe, afară. Până-i cerul = niciodată. Ca cerul de pământ sau ca de la cer la pământ, se spune despre o deosebire extrem de mare între două lucruri, două puncte de vedere, două situații etc. A răscoli cerul și pământul = a face tot posibilul (pentru a găsi un lucru pierdut). A se ruga (de cineva) cu cerul (și) cu pământul = a se ruga cu cea mai mare stăruință. A pica (sau a cădea) din cer = a) a sosi pe neașteptate; b) a nu putea înțelege; a fi străin de aceea ce se întâmplă în jur. Nu pică din cer = nu vine de-a gata. Parcă a picat (sau a căzut) cerul pe mine (sau pe el etc.), exprimă supărarea, rușinea, uimirea cuiva în fața unei situații neașteptate (și neplăcute). Nu s-o face gaură (sau bortă) în cer = n-o fie cine știe ce pagubă, n-o se întâmple nici un rău. A făgădui (sau a promite) cerul și pământul = a promite lucruri nerealizabile. * Compus: cerul-gurii = peretele superior al cavității bucale, palatul bucal. 2. Aer, văzduh, atmosferă. * Păsările cerului = păsările zburătoare. 3. Rai^1, eden, paradis. * Expr. A fi (sau a se crede) în al șaptelea (sau în al nouălea) cer = a fi extrem de bucuros, de fericit, de mândru. ** Putere divină, divinitate, providență. - Lat. caelum.

Sursa : DEX '98

 

CER s. 1. boltă, firmament, (rar) arc, boltire, (înv.) crug, crângul cerului, (fig.) tărie. (cerul e plin de stele.) 2. v. văzduh. 3. v. rai. 4. (BIS.) divinitate, dumnezeire, pronie, providență. 5. (ANAT.) cerul-gurii = palat, boltă palatină, (înv.) păraț.

Sursa : sinonime

 

cer (arbore) s. m., pl. ceri

Sursa : ortografic

 

cer (boltă, firmament) s. n., pl. céruri

Sursa : ortografic

 

CER^2 \~i m. Arbore mare, înrudit cu stejarul, având scoarță groasă, frunze crestate și fructul o ghindă, folosit drept combustibil. /<lat. cerrus

Sursa : NODEX

 

CER^1 \~uri n. 1) Spațiu infinit de deasupra pământului, ce pare a avea formă emisferică; bolta cerească; firmament. \~ plin de stele. * Sub \~ pe pământ. În înaltul \~ului la o înălțime foarte mare. Sub \~ul liber în aer liber; afară. A fi departe ca \~ul de pământ (sau ca \~ul și pământul) a constitui un contrast izbitor; a se deosebi foarte mult; a contrasta. A cădea (sau a pica) din \~ a) a veni pe neașteptate; b) a nu fi la curent cu ceea ce se petrece în jur. Nu pică din \~ nu se obține fără eforturi, fără muncă. A făgădui (sau a promite, a jurui) \~ul și pământul a făgădui lucruri irealizabile. Cât îi \~ul și pământul niciodată. \~ul gurii peretele superior al cavității gurii; palatul bucal. 2) Înveliș gazos care înconjoară Pământul; atmosferă; aer; văzduh. * \~ senin atmosferă fără nouri. A ridica pe cineva până la \~ (sau în slava \~ului) a lăuda foarte mult pe cineva; a proslăvi; a glorifica. A fi (sau a se crede) în al șaptelea (sau în al nouălea) \~ a avea o bucurie foarte mare; a fi foarte fericit. 3) (în credințele religioase) Lăcaș al lui Dumnezeu. * A se ruga cu \~ul, cu pământul a ruga foarte tare (din tot sufletul); a implora. Împărăția \~urilor raiul. Nedreptate strigătoare la \~ nedreptate evidentă care provoacă revoltă. /<lat. caelum

Sursa : NODEX

 

CER^1- Element de compunere savantă cu semnificația "corn", "cornee". [Var. cerat-, cherat-, cherato- (scris și kerato-). / < gr. keras - corn].

Sursa : neologisme

 

CER^2- v. cero-.

Sursa : neologisme

 

cer (-ruri), s.n. - 1. Spațiu cosmic, în care se află aștrii. - 2. Palatul gurii. - 3. Baldachin la pat. - Mr., megl. șer, istr. cer. Lat. coelum (Puşcariu 335; Candrea-Dens., 305; REW 1466; DAR); cf. alb. kjelj, it., sp. cielo, prov., cat., cel, fr. ciel, port. ceo. - Der. ceresc, adj. (celst, divin). Din rom. provine ţig. ?ero (Miklosich, Zig., 189), ?eroros (cf. Wlislocki 79), ultima formă pe baza pl. ceruri.

Sursa : etimologic

 

cer (-ri), s.m. - Varietate de stejar (Quercus cerri). - Mr. ţer, istr. cer. Lat. cerrus (Meyer 220; Pușcariu 336; REW 1848; DAR); cf. alb. kjar (Philippide, II, 636), it. cerro (it. din sud cerza, cf. și toponimul toscan Cerreto). Există și în bg., sb., cer, slov. ?er(a), cuvînt pe care Miklosich, Etym. Wb., 28 și Berneker 123 îl consideră derivat direct din lat. (Cihac, II, 432 crede rom. provine din sl.). Este posibil ca din rom. derive mag. cser (Candrea, Elemente, 406). - Der. ceret, s.n. (stejăriș); ceroaică, s.f. (stejar de piatră, Quercus ilex).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CERURILE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1499 pentru CERURILE.

Mihai Eminescu - Din cerurile-albastre

Mihai Eminescu - Din cerurile-albastre Din cerurile-albastre de Mihai Eminescu Din cerurile-albastre Luceferi se desfac, Zâmbind iubirii noastre Și undele pe lac. De glasul păsărelelor Pe gânduri codru-i pus. O, stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceri, Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri. De strălucirea florilor E câmpul tot răpus. O, norilor, norilor, Unde v-ați dus? Șoptiri aeriane Pătrund din mal în mal Ș-a stelelor icoane Pre fiecare val. De ochii tăi cei plini de-amor Aminte mi-am adus. O, stelelor, atelelor, Unde v-ați dus? Cum iedera se leagă De ramuri de stejar, Mi-a fost odată dragă Și dragă-mi este iar. De brațul tău cuprins cu dor Aminte mi-am adus. O, brațelor, brațelor, Unde v-ați

 

Gheorghe Asachi - Broaștele care cer un împărat

... Gheorghe Asachi - Broaştele care cer un împărat Broaștele care cer un împărat de Gheorghe Asachi Nevrând broaștele s-asculte De guvernul democrat, De la Zevs, cu strigări multe, Au cerut un împărat. Zevs, ce-i ...

 

Alexei Mateevici - Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos

... Alexei Mateevici - Înălţarea la cer a Domnului Iisus Hristos Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos de Alexei Mateevici Nu în măria lui Ilie, Nu cu toiagul lui Moisei, Nu-n tunete și strășnicie Și ...

 

Constantin Stamati - Omul și cerul

... voastră în lume cât trăiți. Numai pe etern cerul stelele tot săltează, Surâd ca ochii veseli și etern luminează. Oh! vezi pe bieții oameni cum cer cu ne-ncetare, Cum doresc să trăiască un secol de-ar putea, Cum cer noroc, avere, pompe și desfătare, Cum cer acelea toate ce trec fără să stea! Oh! vezi pe amorezul cum cere să-l iubească A sa amorezată statornic, neschimbat, Vedeți pe ... mulțime, De ce furtuni și chinuri etern se bântuiesc, Cum doresc nemurirea faimosului lor nume, Când ne-nvățații barbari cu pizmă îi hulesc. Numai pe cer nu-i pizmă; acolo toate-s line, Și el nu se pătează de nouri și furtune. Iată și ținterimul, orașul celor morți, Unde speranță, frumsețe ...

 

Traian Demetrescu - Cerul

... Traian Demetrescu - Cerul Cerul de Traian Demetrescu Firește, trebuie să fie: O armonie, un mister, Ce-atrage sufletul spre cer. În trista mea copilărie, — Cu paginile ei de plîngeri, — Credeam că ceru-i plin de îngeri... Credința mea e astăzi dusă, Cu ea ... — Și astăzi cerul meu e gol! Dar, ca o taină-n veci nespusă, Rămas-a vecinicul mister Ce-atrage sufletu-mi spre cer

 

Alexandru Macedonski - Rondelul ajungerii la cer

... Alexandru Macedonski - Rondelul ajungerii la cer Rondelul ajungerii la cer de Alexandru Macedonski În cer s-ajunge dintr-un salt, Sau nu s-ajunge-n veci de veci... Te-aruncă-n el un cântec-nalt, În care-al vieții plâns ... dă-n sfârșit asalt Sub jar de patimi când te pleci, În al tău suflet când n-ai alt Decât fiorii dulci și reci... -- În cer

 

Mihai Eminescu - Stelele-n cer

... Mihai Eminescu - Stelele-n cer Stelele-n cer de Mihai Eminescu Stelele-n cer Deasupra mărilor Ard depărtărilor        Până ce pier. După un semn Clătind catargele, Tremură largele        Vase de lemn; Niște cetăți Plutind pe marile Și mișcătoarele        Pustietăți ...

 

Cincinat Pavelescu - Nu-ți cer, duduie...

... Cincinat Pavelescu - Nu-ţi cer, duduie... Nu-ți cer, duduie... de Cincinat Pavelescu Fiind rugat să citesc ceva la șezătorile societății Amicii Orbilor și indignat de taifasul tinerilor de ambe sexe, care nu ascultau ...

 

Mihai Eminescu - O stea pin ceruri

Mihai Eminescu - O stea pin ceruri O stea pin ceruri de Mihai Eminescu O stea pin ceruri o văd că trece Și eu un nume i-am pus din zbor, Numele unei inime rece,        Fără fior. Ea nevăzută acum se stinge, Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit; Numai un ochi singur umed o plânge        Căci o-a iubit. Știți de ce stelei i-am dat un nume, Numele unui suflet răcit, Ce-acuma palid, uitat de lume,        A-mbătrânit? Pentru că ochiul ce lăcrimează După-acea steauă care s-a stins Este-al meu suflet ce meditează,        E-ochiul meu

 

Mihail Zamfirescu - Cerșetorul

Mihail Zamfirescu - Cerşetorul Cerșetorul de Mihail Zamfirescu Informații despre această ediție „Creștini și frați, ce sînteți, uitați-vă la mine! Nu treceți pe bătrânul sărac și rugător, Căci sînt străin în lume, trăiesc numa'n suspine; Sînt orb, fără putere, și'n ziua, care vine, N'am, unde să-mi plec capul. — Dați, dați la cerșetor!â€� „Eu m'am născut în lume 'n zile lungi, amare, Părinții mei muriră străini și plângători, Lăsându-mă pe drumuri și fără de mâncare, Și fără de vedere, cerșind în gura mare De astăzi până mâine, creștini îndurători!â€� „O fie-vă îndurare și faceți-mi și mie O parte dintr'o pâine; nu mă lăsați să mor De foame 'n fața vostră! și dați, și să vă fie Pentru părinții voștri...! Ș'a vostră avuție, De unde dați, să crescă. — Dați, dați la cerșetor!â€� „Sînt gol și vîntul bate, și noptea înaintează! Eu mi-am pierdut cărarea... și vîntul cu fiori Îneacă a mea voce... puterea-mi încetează... O! credeți-mi și mie, și cerul să vă creadă La păsurile vostre, creștini îndurători!â€� „Dați, dați! să vă dea ...

 

Cezar Bolliac - Alaiul unui cerșetor

Cezar Bolliac - Alaiul unui cerşetor Alaiul unui cerșetor de Cezar Bolliac           The proper study of mankind is man.                      Pope Popor, faceți loc! trece-un călător! Un sfeșnic înainte ș-un preot după dânsul; De săraci se duce un trist coșciug de lemn. Înfășurat în trențe, un corp este într-însul, Lacrime sau doliu tristarea nu însemn. - Cei mari, vă plecați! trece-un cerșetor! Bogaților, loc! trece-un călător! Acel cerșetor care chiar ieri nu avea pâine, Clopotul răsună, că a ajuns la port: I-a încetat durerea și grija pentru mâine; Regii-s d'opotrivă cu cerșetorul mort. Stați, țari și cezari! trece-un cerșetor! Loc! loc, suverani! trece-un călător! Țărâna-i se depune în urna veciniciei, Unde concheranții p-a lor o au depus, Și viermii putrejunei dau pânteci lăcomiei - Sufletele toate se văd acolo sus. Îndărăt, bogați! trece-un cerșetor! Stăpânilor, loc! trece-un călător! Vă trageți, plecați capul, gătiți-v-a răspunde: Creatoru-ascultă pe cerșetorul mort. Din câte-a tras aicea nimica nu ascunde; - Greu or să răspundă acei ce griji nu port! Tiranilor, loc! trece-un

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERURILE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 83 pentru CERURILE.

CER

CER ^2 , ceruri , s . n . 1. Spațiu cosmic nesfârșit în care se află aștrii ; ( mai ales ) parte din acest spațiu văzută deasupra orizontului , care are o ...

 

CERĂRIT

CERĂRÍT s . n . ( Înv . ; rar ) Impozit pe producția de ceară . - Ceară + suf . -

 

CERȘETOR

CERȘETÓR , - OÁRE , cerșetori , - oare , s . m . și f . Persoană care cere de pomană . [ Var . : cerșitór - oáre s . m . și f . ] - Cerși + suf . -

 

CERȘETORESC

CERȘETORÉSC , - EÁSCĂ , - EÁSCĂ , cerșetorești , adj . De cerșetor . - Cerșetor + suf . -

 

CERȘETORI

CERȘETORÍ , cerșetoresc , vb . IV . Tranz . și intranz . A cerși ; a cere ( ca un cerșetor ) . [ Var . : ceșitorí vb .

 

CERȘETORIE

CERȘETORÍE , cerșetorii , s . f . Acțiunea de a cerșetori și rezultatul ei ; strângere de pomeni ca mijloc de existență ; cerșetorit , cerșit . [ Var . : cerșitoríe s . f . ] - Cerșetor + suf . -

 

CERȘETORIME

CERȘETORÍME s . f . Mulțime de cerșetori . [ Var . : cerșitoríme s . f . ] - Cerșetor + suf . -

 

CERȘETORIT

CERȘETORÍT s . n . ( Rar ) Cerșetorie . [ Var . : cerșitorít s . n . ] - V.

 

CERȘI

CERȘÍ , cerșesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A cere de pomană ; a cerșetori . 2. Intranz . A cere ceva cu stăruință ( ca un cerșetor ) ; p . ext . a se înjosi cerând

 

CERȘIT

CERȘÍT s . n . Faptul de a cerși ; cerșetorie . - V.

 

CERȘITOR

CERȘITÓR , - OÁRE - OÁRE s . m . v .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...