Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEDESUBT, BLEG, CĂDEA, FUND, POALĂ, ATÂRNA, FOILETON, GRAV, MANȘETĂ, PEDESTRU ... Mai multe din DEX...

JOS - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

JOS, JOÁSĂ, joși, joase, adv., adj. I. Adv. 1. Aproape de pământ, la nivelul pământului; într-un loc mai puțin ridicat (decât altul). * De sus până jos = în întregime. De sus în jos = în direcție verticală coborâtoare. * Cu fața în jos = (culcat) pe burtă. Cu capul în jos = a) cu capul plecat; b) atârnat sau spânzurat de picioare; c) pe dos, alandala, anapoda. Cu nasul în jos = supărat, trist; umilit, rușinat. * Loc. adj. (Pop.) Din jos = a) care se află într-o regiune așezată mai la vale sau mai la sud; b) care vine din mase, din popor; c) care face parte din mulțimea oamenilor de rând. * Loc. prep. (Substantivat) În (sau din) josul = în (sau din) partea inferioară, de la baza unui loc, a unui obiect. În josul apei = în direcția curgerii apei; la vale; în aval. * Expr. A (se) da jos = a (se) coborî. A lăsa jos = a lăsa din mână, punând în altă parte. A lăsa ochii în jos = a privi spre pământ (rușinat, timid etc.). A nu fi (sau a nu se lăsa, a nu rămâne) mai pe (sau pre) jos = a nu fi întrecut, a nu rămâne în urmă. A privi (sau a măsura) pe cineva de sus în jos = a privi pe cineva cu dispreț. ** (Cu valoare de interj.) Exprimă o comandă de așezare sau ostilitatea, dezaprobarea etc. față de cineva sau de ceva. ** Fig. În stare de decădere morală, materială sau socială. * (Ieșit din uz; azi ironic) Muncă de jos = muncă la care era trimis cineva retrogradat dintr-o funcție de răspundere. 2. La nivelul locului pe care umblă cineva; la picioarele cuiva. * Pe jos = a) pe pământ; b) cu piciorul. * Loc. adj. De pe jos = care se află pe pământ sau pe dușumele. II. Adj. 1. Care este puțin ridicat de la pământ; scund. ** (Despre frunte) Îngust. 2. (Despre terenuri) Așezat într-un loc mai coborât, în vale; p. ext. apătos, mocirlos. 3. (Despre glas și despre sunete muzicale) Care are o tonalitate coborâtă; grav, gros, adânc, profund. 4. (Fiz.; despre temperatură, presiune etc.) Scăzut, mic, coborât. 5. (Fiz.; despre frecvențe) Cu un număr mic de perioade pe unitatea de timp. - Lat. deo[r]sum.

Sursa : DEX '98

 

Josînalt, sus

Sursa : antonime

 

JOS adj. v. închis.

Sursa : sinonime

 

JOS adj., adv. 1. adj. coborât, scoborât. (Un teren \~.) 2. adv. v. dedesubt. 3. adj. v. scund. 4. adj. v. scăzut. 5. adj. v. gros. 6. adj. v. ieftin.

Sursa : sinonime

 

jos adj. m., pl. joși; f. sg. joásă, pl. joáse

Sursa : ortografic

 

jos adv.

Sursa : ortografic

 

JOS^4 interj. 1) (exprimă comanda adresată cuiva de a se așeza) La pământ; așază-te! 2) (exprimă dezaprobarea față de cineva sau ceva) La o parte! plece! fie destituit din post! /<lat. deo(r)sum

Sursa : NODEX

 

JOS^3 n. Parte inferioară a unui obiect; parte de jos. * În \~ul apei în direcția scurgerii apei; la vale; în aval. /<lat. deo(r)sum

Sursa : NODEX

 

JOS^2 joásă (joși, joáse) 1) Care este de înălțime mică; scund. 2) Care este mic (ca valoare, intensitate, mărime) Presiune joasă. Prețuri joase. Temperatură joasă. 3) Care se află la înălțime mică. 4) (despre frecvențe) Care se caracterizează printr-un număr mic de perioade într-o unitate de timp. 5) (despre sunete, voci) Care are un timbru gros; grav; profund. /<lat. deo(r)sum

Sursa : NODEX

 

JOS^1 adv. 1) La o înălțime relativ mică față de pământ sau față de alt loc; aproape de pământ. * A (se) da \~ a (se) coborî. A lăsa \~ a pune pe pământ sau pe podea. A lăsa ochii în \~ a manifesta sfială; a privi rușinat spre pământ. A privi (sau a măsura pe cineva) de sus în \~ a privi (sau a măsura pe cineva) cu o privire disprețuitoare. Cu nasul în \~ umilit; rușinat. De sus până \~ în întregime. Din \~ dintr-un loc așezat mai la vale (sau mai la sud); din vale. În \~ în partea inferioară a unui obiect. De \~ a) de mai la vale; b) de la sud; c) din mase; din popor. 2) La același nivel cu pământul sau cu locul pe unde se umblă. * Pe \~ a) pe pământ; pe podea; b) cu picioarele; fără nici un mijloc de locomoție. De pe \~ de pe pământ sau de pe podea. /<lat. deo(r)sum

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru JOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 848 pentru JOS.

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

... Mare iarnă și-o pticat Vine Crăciun cel bătrân Scoală gazdă din pătuț Darurile colindătorilor ( Pă drănița fântânii-ța ) Mulțămitură după colindă . Stărostitul colacului Colo jos, colo mai jos / Păcurarul sătul de oi Zeului Soare ( Răsai Soare, mândru, roată ) Merele căpătate de la Soare ( Măruț rămuratu ) A plugarilor ( Raza-i soare, doamna ... lată La fântână, la izvor Bădiță, de dorul tău Inima-n mine nu-i bună Cine scutură roua? Ai, hai și iară hai Colo-n jos, într-ale verz’ Nu fii, mândru, supărat Pe cărare de-a dreapta Măi mândruț cu cușmă neagră Foc, focșăraiu meu Frundză verde și ... 1990. Țiplea, Alexandru, Poezii populare din Maramureș , în Analele Academiei Române, seria II – Tomul XXVIII, 1905-1906, București. Indice de localități Ariniș / Asuaju de Jos / Bicaz / Băița de sub Codru / Băsești / Bârsana / Berbești / Biserica Albă / Borșa / Bozânta Mare / Botiza / Breb / Buteasa / Călinești / Cicârlău / Chiuzbaia / Cornești / Cupșeni / Curtuiușu Mare / Dragomirești / Desești ... Preluca Veche / Poienile Glodului / Rona de Jos / Rogoz / Rozavlea / Sat Șugatag / Săcel / Săcălășeni / Sălsig / Săliștea de Sus / Săpânța / Șieu / Valea Izei / Valea Stejarului / Vișeu de Jos ...

 

Anton Pann - Critica oamenilor

... zicînd: - Ce nerod: Că el, bătrîn, n-are hal, Ș-a pus copilul pe cal, Care este putincios Să se ducă și pe jos Și să fi-ncălecat el, Ce bătrîn prost și mișel! Iar bătrînul auzind Pe oameni asfel vorbind, S-a rușinat oarecum Și puțin ... după el, Auzi pe alți rîzînd Și după dînsul zicînd: - Mă! ce bătrîn nătărău! A lăsat pe pruncul său Ca să alerge pe jos, Mic și crud, neputincios, Și nu-l suie după șa, Că nu este greu așa. Bătrînul iar auzind Acestea lumea vorbind, Puțintel daca s-a ... deșele bietul cal! Bătrînul om, vai de el! Văzînd că-l rîd și asfel, După ce s-au depărtat, De tot au descălecat, Și pe jos calul trăgînd, Auzi pe alți zicînd: Uită-te oameni neroși! Gugumani și ticăloși! Că un cal voinic de drag Și de căpăstru îl trag, Nu ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi

... cea mai cu putere; Căci nu credeai c-un suflet se face și mai tare, Călindu-se-n tăcere!... IV Suspinul, ca scânteia ce cade jos în paie Sau p-un covor de spice, Pândind o adiere s-o umfle-ntr-o văpaie Și-n slavă s-o ridice; Suspinul, când ... suspinul nostru pe litfa n-o mai lasă A-și bate joc de țară!... X Și țara se deșteaptă, voioasă, zâmbitoare, Plăpândă, răsfățată; Jos florile dezmiardă, se uită sus la soare, De raze-nconjurată; Scăldându-se-n lumină, din ce în ce mai vie, Ca trandafiru-n rouă, O ... asta oare? XV Mai știm că mortăciunea se-ntâmplă câteodată Să strângă din sprâncene, Ori ochii să deschidă, ori mâna-i înghețată S-o lase jos alene, Și frica ne cuprinde... dar amăgirea trece Și nu ne mai înșeală: Cadavrul nu se scoală, cadavrul este rece, Mișcare mașinală!... XVI O, nu ... strivit chiar oul, din fundul negrei groape Învie mai turbate! Nu mai greși d-acuma! Trecutul să te-nvețe! La vânătoare, frate! La vânătoare! Însă... jos

 

Emil Gârleanu - Gâza

... dârlogii, până ce călărețul îi lăsă cu totul slobozi. Acum mergea cu capul în pământ, cu coama împrăștiată în tot lungul gâtului, cu buza de jos spânzurând, cu mijlocul frânt. De sus cădeau razele soarelui ce-i străbăteau prin păr și-i beșicau pielea. Dealul se urca rotunjit, ca un sân ... prăvăleau repezi, scufundate, acoperite de alunișuri. Unde și unde, câte un stejar se ridica din fundul prăpastiei, deodată, mânios parcă, dar vârful lui rămânea mai jos de înălțimea șoselei albe, ca un drum de moară, înecată de colb la cea mai mică adiere de vânt. Calul se opri câteva clipe, suflă ... Stăpânul său se coborî, deschise poarta, căci jitarul lipsea, nu mai încălecă, îi aruncă dârlogii peste oblâncul șeii, de-i încordă gâtul, și porni pe jos. În mijlocul satului, lângă biserică, se opri. Ajunsese la crâșmă. Pe lavițe, femei, moșnegi și câțiva copilandri stau cu pieptul peste masă, cu capul sprijinit ... de oțet. Spre crâșmă se auzeau glasurile celor ce beau. În cătina de alături vrăbiile îl asurzeau. Frânt de drum, înecat de colb, plecă în jos capul. Deodată un zumzet ușor îi lovi auzul și, în aceeași vreme, un fior îl furnică în tot trupul. O gâză mică, obosită să mai ...

 

George Topîrceanu - Balada munților

... George Topîrceanu - Balada munţilor Balada munților de George Topîrceanu I S-au ivit pe rând în soare, Jos, la capătul potecii, Turma albă de mioare, Noatinele și berbecii. Sunet de tălăngi se-ngână. Sub poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul ... fără flori, Singuratice poiene Cu mesteceni visători... Rar trezesc în a lor cale Câte-o piatră sub copită. Iar când drumul se prăvale Jos, la coastă povârnită, Calcă baciul ca pe gratii Și-i strunește blând cu gura: - Cătinel, feciorii tatii, Ca să n-o pornim de-a ... lui larmă, când și când, Ca o voce omenească Până sus pe culmi tresare, Preajma mută s-o trezească Din senina ei visare. Tot mai jos apoi se lasă Poala norilor pe munte. Vin din iarna-ntunecoasă Zile lungi cu ploi mărunte. Neguri dese-ncep să cadă, Se târăsc în jos ...

 

Ion Luca Caragiale - Decadență

... să strig ca un turbat: sus poporul! Iată ce înțeleg eu prin orator. S'a pierdut astăzi, din nenorocire această școală mare: Ť Jos reacțiunea! jos ciocoii! sus libertatea, egalitatea și fraternitatea! sus boborul! Å¥ Și la glasul amicilor boborului, boborul, ridicând reteveiul, simbolul suveranității sale, izbucnea, la adresa vampirilor, cari ... până'n prăsele în sânul nenorocitei Românii, iar cadavrul ei sângerând s'a aruncat la picioarele tigrului negru pe care-l chiamă Partenie! Jos!... Sus!... Sus!... Jos

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

... mijlocul veacului trecut, vreo treizeci de ani de-a-rândul, a fost în departamentul Franței numit Charente infĂ©rieure (Șaranta-de-jos). Micul fluviu Charente se varsă în Oceanul Atlantic la vreo cincizeci de kilometri mai spre miazănoapte de gura măreață a Girondei. Între aceste ... ocultă de destrucțiune. Își sfredelesc galerii pe subt pământ, la 'ntuneric, până la zidurile locuințelor sau a magaziilor, de aici coboară drept în jos până dincolo de temelii, pe urmă trec pe sub temelii, și apoi suit în sus drept înăuntru prin podele. De acolea 'ncolo au pus stăpânire ... văzut la Rochefort cum, într'o singură noapte, termitele pătrunzând prin piciorul unei mese, d'asupra căreia sta geamantanul unui inginer, au scobit piciorul de jos în sus, au trecut prin tabla mesei, pe urmă prin fundul geamantanului înăuntru, unde au ros tot; așa că a doua zi nu ... a treia zi erau nimicite. Proptelele dela copăcei, și trunchiurile copăceilor și crăcile mai răsărite până la ramurile crude fără scoarță, erau scobite de jos până sus. Tavanele și podelele prefecturii se fărâmițeau și se scufundau. Într'o zi arhivele departamentului s'au găsit mistuite aproape în întregime, și asta ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

... Moşi La Moși de Ion Luca Caragiale 1900 Vagoane de tramvai galbene și albastre, tramcare, trăsuri boierești, căruțe mitocănești și biciclete și lume multă pe jos... De pe atâtea strade și căi, ca de pe atâtea brațe ale unui fluviu uriaș, se varsă ca-ntr-o mare zgomotoasă, pe bariera de ... loc până la ușă; împinge cu puterea desperării pe toți de pe platformă și dă să sară; vagonul se pune-n mișcare; moașa se aruncă jos făcând un pas fals. Bragagiu, de două ori salvator! Dacă nu-l apuca în brațe, cine știe ce se-ntâmpla cu cocoana Lucsița, cum e ... că se aude prin toată uruiala un sunet de timbru: un vagon se oprește. Doi tineri eleganți de pe treapta platformei de dinainte se dau jos scuturându-și pantalonii și pulpanele redingotelor de contactul cu mitocanii. Locuri goale! Cocoana moașa se aruncă cu toată bravura, apucă bara de fier, suie treapta ... la alt vagon. - Da' țe? nu e tot vagonul vostru? Am plătit până la bareră... m-am dat zos... - Dacă v-ați dat o dată jos - întrerupe conductorul - trebuie să plătiți a doua oară. - A doua oară? Bravos! frumoasă sarlatanie! Dar în sfârșit plătește și ia biletul ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

... Băbeni-Muscel. aruncă pe spate, și le mișcă moale și gras în mersul lui șontâcâit pe piciorul drept. Ochii adormiți nu spun nimic. Buza de jos se răsfrânge pe bărbie. Pieptul dezvelit e blănit cu păr roșcat, ca de vulpe. Zdrențos, murdar, desculț, cu părul capului vițioane, sărac, idiot și liniștit ... Zobie, iară el, clătinat pe picioare, zâmbi. Și câteva lacrimi, cotind după scofâlciturile feței, îi alunecară la vale. Când ajunseră în muchia Gruiului, se așezară jos ca să se odihnească. Negustorii începură a zărvăi ducându-se spre târg. Câțiva copii sunau din fluiere. Cocoșii s-auzeau la întrecere dintr ... gușatul. Veselia îi străluci în luminile ochilor. Îl înțelesese cineva pe pământ, și el numai atâta vroia. Apoi ridică pumnii încleștați în sus, îi trânti jos, scrâșni din dinți, strigând îndesat: "He! he!" Copilul, cu ochii căscați, în loc să se sperie, îi răspunse liniștit: — Și pe Mama-Pădurii... Făt ... și sfârși povestea și-și mângâie prietenul. Buza de jos se frângea pe bărbie. Scuipatul i-aluneca în creștetul copilului. La urmă se sculară de jos ...

 

Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele

... întoarse de se mai uită și în alte părți și zări, tocmai ce! într-o depărtare licărind o lumină ca o steluță. Atunci se dete jos și cu coșul într-o mână, iar cu urciorul de apă într-alta, târâș după dânsa, merse drept la lumina ce zărise. Aci daca ajunse ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer

... își închise iarăși întunericul. O uruitură se pierdu în depărtare. Kira își făcu cruce; fusul îi scăpă din mână; de greutatea tortului rupse firul, căzu jos și se învârti în jurul măciuliei. Niculina tresări. Kira o sărută în creștetul capului, se pipăi și oftă apăsat. Simțise mișcându-se în pântecele ei ... și privește neclintită. La o fugă de cal, acolo unde cerul se împreună cu pământul, se zărește un vălmășag de oameni care călări, care pe jos. Ei vin și vin încet. Vin prea încetinel... Kira se cutremură. Vin și vin domol. Chipurile lor uscățive, cu mustăți răsucite și cu ochi de ... Cel dintâi e Ursul, care lasă pistolul în oblânc și ucide cu pumnul. În sărici blănoase, cu căciuli cât căldările, ceilalți merg cu privirea în jos, ca într-un alai de jale. Tolopan, Cătănuță și Deliu poartă pe umeri sarcină, ce, de-ar fi mai mare decât pământul, nu i-ar ... roșii. — Unde e Șuer? strigă Kira... și pustiul se umplu de strigătul ei deznădăjduit. Când ceata haiducilor sosi în dreptul colibei și puse încetinel jos patul de tufani, Kira văzu pe Șuer învăluit în bunde, vânăt, cu gura încleștată, cu capul sfărâmat, cu mâinile întinse de-a lungul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru JOS

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 245 pentru JOS.

DEDESUBT

... DEDESÚBT , dedesubturi , ( 1 ) s . n . , ( 2 ) adv . 1. S . n . Partea cea mai de jos , cea mai adâncă ; fig . partea ascunsă , tăinuită . 2. Adv . În partea de jos , din jos , jos

 

BLEG

... BLEG , BLEÁGĂ , blegi , - ge , adj . 1. ( Despre animale ) Cu urechi care atârnă în jos ; clăpăug ; ( despre urechile animalelor ) care atârnă în jos ; ( despre oameni ) cu urechile îndepărtate de cap ; ( despre urechile oamenilor ) îndepărtate de cap ( și atârnând în jos

 

CĂDEA

... CĂDEÁ , cad , vb . II . I. Intranz . 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutății , a se lăsa în jos ; a pica . 2. ( Despre dinți , păr , fulgi , frunze etc . ) A se desprinde din locul unde era fixat . 3. A se ...

 

FUND

... FUND , funduri , s . n . 1. Partea de jos a unui vas , formând baza lui ; cantitate de materii , lichide etc . rămasă pe această parte a vasului . 2. ( Fam . ) Șezut , dos ...

 

POALĂ

... POÁLĂ , poale , s . f . I. 1. Partea de jos a unui veșmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte ( încheiate în față ) ; tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte ... unor veșminte ; ( pop . ) fustă . 2. Partea corpului cuprinsă între brâu și genunchi , împreună cu partea de îmbrăcăminte corespunzătoare , la o persoană care șade ; partea de jos și din față a unei fuste , a unui șorț etc . adusă în sus și ținută cu mâna sau prinsă în brâu ...

 

ATÂRNA

... ATÂRNÁ , at ? rn , vb . I . I. 1. Intranz . A sta suspendat , a cădea liber în jos ( fiind prins sau suspendat de ceva ) . 2. Tranz . A agăța , a suspenda de un cârlig , de un cui etc . , lăsând să ...

 

FOILETON

... FOILETÓN , foiletoane , s . n . Articol ( de literatură , de știință , de artă ) sau fragment de roman inserat în partea de jos a paginilor unui ziar , unei reviste , etc . ; spațiu rezervat în partea de jos

 

GRAV

... oameni , despre figura , privirea sau manifestările lor ) Foarte serios , sever ; solemn . 3. ( Despre voce , sunete , ton , timbru ) Care se află la registrul cel mai de jos ; jos

 

MANȘETĂ

... MANȘÉTĂ , manșete , s . f . 1. Partea de jos a mânecii unei cămăși ( bărbătești ) sau a unei bluze ; bandă ( detașabilă ) aplicată ca garnitură la partea de jos a unei mâneci . 2. Garnitură de piele sau de cauciuc , în formă de inel sau de cilindru , care servește la etanșarea unor deschideri ...

 

PEDESTRU

... PEDÉSTRU , - Ă , pedeștri , - stre , adj . , s . m . 1. Adj . ( Astăzi rar ) Care merge , care călătorește pe jos . 2. S . m . ( Înv . ) Pieton . 3. Adj . ( Despre soldați , trupe etc . ) Care se deplasează sau care acționează ( în luptă ) pe jos

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...