Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SUFLAI, SUFLU, SUFLEȚEL, FANFARĂ, SUFLĂTOR, AMBUȘURĂ, CONTRAFAGOT, MUȘTIUC, SUFLOI, ȘUIERA ... Mai multe din DEX...

SUFLA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SUFLÁ, súflu, vb. I. 1. Intranz. A elimina aer din gură sau din plămâni cu o anumită forță; a expira forțat aerul. * Expr. A sufla în lumânare (sau în lampă) = a stinge lumânarea sau lampa expirând cu putere aerul asupra flăcării. A sufla în foc = a expira producând un curent de aer, pentru a înteți flacăra. Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt = o experiență neplăcută te face mai prudent decât este necesar. A sufla cuiva ceva (sau pe cineva) de sub nas = a-și însuși cu îndrăzneală ceea ce se cuvine altuia; a fura a șterpeli. ** Tranz. A face ca ceva se împrăștie sub acțiunea aerului expirat cu putere. ** Tranz. A elimina mucozitățile nazale expirând puternic. ** A introduce cu gura aer în deschizătura unor instrumente pentru a produce sunete; (despre unele instrumente) a suna, a cânta. Suflă în fluier. Suflă trâmbițele. ** A produce (mecanic) un curent de aer sub presiune. 2. Intranz. A respira greu, cu efort; a gâfâi. * Expr. A nu (mai) sufla = a) a fi mort; b) a sta liniștit, nemișcat; fig. a nu mai protesta, a nu crâcni. 3. Tranz. A fabrica obiecte de sticlă folosind procedeul introducerii de aer într-o mică masă de sticlă topită. 4. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subțire de metal prețios; a arginta, a auri. 5. Intranz. (Despre vânt) A bate. 6. Tranz. A vorbi încet (și în secret); a informa pe ascuns. * Expr. A nu sufla un cuvânt = a nu spune nimic, a ține secret. ** A șopti actorilor rolul în timpul reprezentației. ** A șopti cuiva răspunsul pe care trebuie -l dea la o întrebare. - Lat. sufflare.

Sursa : DEX '98

 

SUFLÁ vb. v. răsufla, respira.

Sursa : sinonime

 

SUFLÁ vb. I. 1. a gâfâi, a pufăi, (reg.) a răsufla. (\~ după atâta alergătură.) 2. a-și trage. (Te rog -ți \~ nasul!) 3. v. cânta. 4. v. suna. 5. v. șopti. 6. a bate, a trece, (reg.) a vântura. (Crivățul rece \~ peste sat.) II. v. polei.

Sursa : sinonime

 

suflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. súflu, 3 sg. și pl. súflă; ger. suflând; part. suflát

Sursa : ortografic

 

A SUFLÁ súflu 1. intranz. 1) A expira cu putere; a elimina forțat aerul. \~ în ceai. \~ în foc. * A-i \~ cuiva în borș (sau \~ în borșul cuiva) a se amesteca nepoftit în treburile cuiva. 2) A introduce și a scoate aerul din plămâni; a respira. * A nu mai \~ a) a fi mort; b) a nu se opune; a tăcea chitic; a nu crâcni. 3) (despre vânt) A purta curenţi de aer; a bate. 4) (despre instrumente muzicale de suflat) A produce sunete caracteristice. 2. tranz. 1) (substanțe pulverulente sau obiecte ușoare) A îndepărta cu ajutorul unui curent de aer. * Slab de-l suflă vântul foarte slab. A-i \~ cuiva ceva de sub nas a lua foarte operativ și fără nici o jenă un lucru de la cineva. 2) fam. (persoane) A înlătura ușor și repede (dintr-o funcție). 3) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat subțire de metal inoxidabil, în scop protector sau decorativ; a spoi; a polei; a metaliza. 4) (obiecte de sticlă) A confecționa prin introducerea aerului într-o masă de sticlă topită (dându-i forma dorită). 5) (conducte, recipiente, suprafețe etc.) A curăța cu ajutorul unui jet de substanță gazoasă. * \~ nasul a da afară mucozitățile din nas. 6) (texte, replici, răspunsuri) A comunica încet ca audă numai adresatul (la teatru, la școală); a șopti. 7) (date, informații etc.) A aduce la cunoștință pe ascuns. * A nu \~ (nici) un cuvânt a nu scoate o vorbă. [Sil. su-fla] /<lat. sufflare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruSUFLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 294 pentruSUFLA.

Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu

Mihail Cuciuran - O zi şi o noapte de primăvară pe ruinele Cetăţii Neamţu O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu de Mihail Cuciuran Informații despre această ediție Suflați răcoroși zefiri pe coarda lirei mele, Suflați p-astă rîsipă, ce-abia a mai rămas ; Căci ea ne apărară de multe robii grele, Stîndu-ne spre mărire, pînă într-acest ceas. Suflați și această vale ce rîul sărpuești, Și vă întoarceți iară, cătră acest zid sfînt ; Suflați ca a lui videri în faptă dovidești ; C-a fost din învechime un dușmănesc mormînt. Suflați și încordați lira, astă tînguitoare Ce plînge cu durere, p-acest învitători ; Lacaș a biruinței, cetați învingătoare, Să plîng de a ei soartă pi-a ei ocrotitori. Suflați răcoroși zefiri, suflați cu vioșie, Suflați și vă-ngînfați suflînd astor ruine, Unde bravei Moldovei, cu multă bărbăție, Nimice sumeția puterilor străine • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Soarile după dialuri abia mai purpurează, Roșața-i să întinde pe ceriuri însărînd, Și luna să ivești, și ...

 

Dimitrie Anghel - Hefaistos

Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ...

 

Gheorghe Asachi - Sălbaticul și călătoriul

Gheorghe Asachi - Sălbaticul şi călătoriul Sălbaticul și călătoriul de Gheorghe Asachi În adâncul unei stânce, În deșertele pustii, Un sălbatic ș-ai săi fii Au pus mursa lor să mânce; Cu femeia-n giur șădeau Peste-o piatră, Lângă vatră, Și copiii lor sorbeau. N-avea șervet, nici cuțit, Dar bun foarte apetit. De fortună ca să scape, Un nemernic călători, Răzbătut de a ploaiei ape, Au intrat în groapa lor. Sălbaticu-n sărăcie, Fiind plin de omenie, Deși nu l-au așteptat, La ospăț l-au îndemnat. Oaspele, înflămânzit, Să aștepte n-au voit De două ori ca să-l învite, Dar dintăi din a sa gură Peste degete-amorțite Boare suflă de căldură; Apoi în aceea zamă, Fiind caldă, suflă iară. Sălbaticul mult se miară, Zice: Asta cum să cheamă? Una zama-mi răcorește, Alta mâna-mi încălzește. Di-i așa, oaspelui zice, Poți să mergi de-acum de-aice! Zău! drept mă va feri Cu un om a locui Carele din a sa gură Când frig suflă, când

 

Mihai Eminescu - Ursitorile

... că va aromi. Iară tu vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate rămurelele, Iară luna va străbate A noastră singurătate, Iar când vântul va sufla, Teiul se va legăna, Florile și-a scutura, Iarăși te va deștepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, Pe-a izvoarelor ...

 

Vasile Alecsandri - Năluca

... Să nu aibă vreo nălucă, În pustiu ducă-s-ar, ducă! Mircea-n vale se ducea, Dar el cruce nu-și făcea, Peste apă nu sufla, Ci la ea năvală da. Înghițea, bietul, o dată Și-l lovea dorul de fată. Înghițea de două ori Și-l apucau reci fiori. Înghițea ... simțul mitologic acelor datini. Așa el, fără a se gândi la libațiile vechilor romani, crede că e de augur bun a sufla în fața apei sau a vântului dintr-un vas și chiar a vărsa o parte din băutură pân-a nu ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Şuer Șuer de Barbu Ștefănescu-Delavrancea La răspântia căilor singuratice, unde călătorul e minune și glasul omului poveste, o colibă, dusă pe jumătate în pământ, stă locului neclintită. Stăpânul lumii e vântul, și aruncă, ca în bătătură la el, clăi de nori posomorâți peste întinsul cerului. Frunzele uscate scot sunete seci și, repezite în depărtări, se pierd spre roata pământului. Noaptea învăluie tot ca într-o trâmbă de întuneric. Prin crăpăturile ușii licăresc fâșii de lumină, ce se mișcă, ca și când s-ar țese, schimbându-se între ele. Înainte vreme, în așa loc și-așezau pragul cei care, biruiți de dorul libertății, fugeau de mincinosul trai al iobăgiei. N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pământul înțelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria de-a se mișca încotro i-or duce picioarele și cu goana ce dădeau în huzmetarii vitregi. Așa sta, în limpezimea câmpiilor, coliba haiducului cu poturi ceadirii, cu șerparul verde, smead la față, cu mustața rară și cu ochii ca solzul de crap. Șuer aține, în plaiuri depărtate, poteca arnăuților cu fes roșu și cu iatagan adus. Când făcu crucea, dând drumul murgului, Kira îi strigă, țintindu-l ...

 

Emil Gârleanu - Oratorul

Emil Gârleanu - Oratorul Oratorul de Emil Gârleanu Tocmai isprăvise de mâncat friptura, când Ghiță Năstrate, agentul, îi aduse o scrisoare. Conul Tase Filoreanu desfăcu, domol, plicul și citi: Iubite Tase, În împrejurări grele, la cine să alergăm? Firește, la tine. Afaceri grabnice mă silesc să plec numaidecât. Și astă-seară, la 8 ceasuri, cred că știi: sunt cele două întruniri, în despărțirile III și IV, la care trebuia să vorbesc. Bizuit pe marele tău talent, plec mai mulțumit și împăcat în mine însumi decât dacă aș fi vorbit eu alegătorilor. Al tău îndatorat, Jean P.-S. Iartă-mă că-ți scriu așa, pe fugă; mai am jumătate de oră până să plece trenul. Tocmai, semnul buletinelor noastre de vot e Crucea. De multe ori îi scrisese șeful; dar niciodată nu-i așternuse rânduri mai călduroase ca aceste. Conul Tase era încântat. Înghiți o bucată de plăcintă în pripă, sorbi de două-trei ori din cafea și porunci să-i aducă o trăsură. Erau 7 ceasuri. Își îmbrăcă redingota, își îmbucă tabachera cu tutun, iar coana Tica Filoreanu îi puse în portofel vreo două scobitori, căci se putea, după întrunire, soțul dumneaei să guste câte ceva, cu prietenii. Peste câteva ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Sărbătoare (Iosif, 2)

Ştefan Octavian Iosif - Sărbătoare (Iosif, 2) Sărbătoare de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Duminică, — se face dimineață. Pe ulicioara ninsă și plină de-ntuneric Doar crivățul, unchieșul cel nebun, Își face mendrele și zburdă-n voie, Tot grămădind zăpadă În dreptul ferestruiei mici Ca s-o astupe. Dar ferestruia licărește vesel Și nu se lasă stinsă. Acolo stă cizmarul meu. Cu ochelarii vechi pe nas El bate cuie la lumina lămpii, Iar meșterița răscolește focul. Dar unde-i ucenicul ? Hei, întrebați voi crivățul ce joacă Și suflă nu se-ncurcă: Pe ulicioara ninsă De-un ceas se luptă amîndoi Ca să dezgroape din zăpadă Un coș înnămolit. Cizmarul mermăie un cîntec Bisericesc, pe nas, Nevasta lui deretică prin casă, Și ușa se deschide mare. Copilul intră plin de frig Și cu urechile-nghețate, Abia tîrînd pe urma lui Burtosul coș împodobit Cu fel de fel de bunătăți din hală ! Trei pîni, verdețuri berechet, Și-un chil de carne ! S-a întîmplat minunea asta rară În casa bunului vecin ! Copilu-li suflă-n pumni, iar meșterița Așază pîinile după cuptor, Se uită la moșneag și — rîde. Moșneagul, peste ochelari, Se uită la copil, l- ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Anton Pann - Șoarecile

... ca p-un fum. Auzind Gherlanul si că nuorul chiar Altuia mai mare este supus iar, Să pogorî-ndată la marele vînt, Care atunci groaznic sufla pe pămînt. Primindu-l vîntul într-al său palat Și d-a lui venire fiind întrebat, Începu Gherlanul și la dînsul iar Să ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele

... preoteasa pe Hero-namorată Și vin în ajutor! Această lungă noapte Leandru meu nu vine! În dar veghez în turnu-mi și farul am aprins! Sufla pe mare vîntul, și prin întunecime Ast far de vînt s-a stins! De ce nu vine încă, poți tu a-mi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruSUFLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruSUFLA.

Exodul Capitol 10

Exodul Capitol 10 Exodul 9 Exodul Capitol 10 1 Domnul a zis lui Moise: ,,Du-te la Faraon, căci i-am împietrit inima lui și a slujitorilor lui, ca să fac semnele Mele în mijlocul lor, 2 și ca să istorisești fiului tău și fiului fiului tău cum M`am purtat cu Egiptenii, și ce semne am făcut în mijlocul lor. Și veți cunoaște că Eu sînt Domnul.`` 3 Moise și Aaron s`au dus la Faraon, și i-au zis: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul Evreilor: ,Pînă cînd ai de gînd să nu vrei să te smerești înaintea Mea? Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 4 Dacă nu vrei să lași pe poporul Meu să plece, iată, voi trimete mîne niște lăcuste pe toată întinderea țării tale. 5 Ele vor acoperi fața pămîntului, de nu se va mai putea vedea pămîntul; vor mînca ce a mai rămas nevătămat, vor mînca ce v`a lăsat piatra, vor mînca toți copacii, cari cresc pe cîmpiile voastre, 6 îți vor umplea casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi și casele tuturor Egiptenilor. Părinții tăi și părinții părinților tăi n`au văzut ...

 

Isaia Capitol 40

Isaia Capitol 40 Isaia 39 Isaia Capitol 40 1 ,,Mîngîiați, mîngîiați pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru. 2 ,Vorbiți bine Ierusalimului, și strigați -i că robia lui s`a sfîrșit, că nelegiuirea lui este ispășită; căci a primit din mîna Domnului de două ori cît toate păcatele lui. 3 Un glas strigă: ,,Pregătiți în pustie calea Domnului, neteziți în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! 4 Orice vale să fie înălțată, orice munte și orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în cîmpii, și strîmtorile în vîlcele! 5 Atunci se va descoperi slava Domnului, și în clipa aceea orice făptură o va vedea; căci gura Domnului a vorbit. 6 Un glas zice: ,Strigă!` -Și eu am răspuns: ,Ce să strig?` -,Orice făptură este ca iarba, și toată strălucirea ei ca floarea de pe cîmp. 7 Iarba se usucă, floarea cade, cînd suflă vîntul Domnului peste ea.`` -În adevăr, poporul este ca iarba: 8 iarba se usucă, floarea cade; dar cuvîntul Dumnezeului nostru rămîne în veac. 9 Suie-te pe un munte înalt, ca să vestești Sionului vestea cea bună; înalță-ți glasul cu putere, ca să vestești Ierusalimului vestea cea ...

 

Ezechiel Capitol 22

... vă voi strînge și Eu în mînia și urgia Mea, vă voi pune acolo și vă voi topi. 21 Da, vă voi strînge și voi sufla peste voi cu focul mîniei Mele și vă veți topi în el. 22 Cum se topește argintul în topitoare, așa veți fi topiți voi în ...

 

Matei Capitol 7

Matei Capitol 7 Matei 6 Matei Capitol 7 1 Nu judecați, ca să nu fiți judecați. 2 Căci cu ce judecată judecați, veți fi judecați; și cu ce măsură măsurați, vi se va măsura. 3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, și nu te uiți cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? 4 Sau, cum poți zice fratelui tău: ,,Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău``, și, cînd colo, tu ai o bîrnă într`al tău?... 5 Fățarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău. 6 Să nu dați cînilor lucrurile sfinte, și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și să se întoarcă să vă rupă. 7 Cereți, și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți, și vi se va deschide. 8 Căci ori și cine cere, capătă; cine caută, găsește; și celui ce bate, i se deschide. 9 Cine este omul acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său o pîne, să -i dea o piatră? 10 Sau, dacă -i cere un pește, să -i dea un șarpe? 11 ...

 

Genesa Capitol 2

Genesa Capitol 2 Genesa 1 Genesa Capitol 2 1 Astfel au fost sfîrșite cerurile și pămîntul, și toată oștirea lor. 2 În ziua a șaptea Dumnezeu Și -a sfîrșit lucrarea, pe care o făcuse; și în ziua a șaptea S`a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3 Dumnezeu a binecuvîntat ziua a șaptea și a sfințit -o, pentrucă în ziua aceasta S`a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise și o făcuse. 4 Iată istoria cerurilor și a pămîntului, cînd au fost făcute. 5 În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt și ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp și nici o iarbă de pe cîmp nu încolțea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt și nu era nici un om ca să lucreze pămîntul. 6 Ci un abur se ridica de pe pămînt și uda toată fața pămîntului. 7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viață, și omul ...

 

Genesa Capitol 8

Genesa Capitol 8 Genesa 7 Genesa Capitol 8 1 Dumnezeu Și -a adus aminte de Noe, de toate viețuitoarele și de toate vitele cari erau cu el în corabie; și Dumnezeu a făcut să sufle un vînt pe pămînt, și apele s`au potolit. 2 Izvoarele Adîncului și stăvilarele cerurilor au fost închise, și ploaia din cer a fost oprită. 3 Apele au scăzut de pe fața pămîntului, scurgîndu-se și împuținîndu-se, și, după o sutăcincizeci de zile, apele s`au micșorat. 4 În luna a șaptea, în ziua a șaptesprezecea a lunii, corabia s`a oprit pe munții Ararat. 5 Apele au mers scăzînd pînă în luna a zecea. În luna a zecea, în ziua întîi a lunii, s`au văzut vîrfurile munților. 6 După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra corăbiei pe care o făcuse. 7 A dat drumul unui corb, care a ieșit, ducîndu-se și întorcîndu-se, pînă cînd au secat apele de pe pămînt. 8 A dat drumul și unui porumbel, ca să vadă ...

 

Exodul Capitol 14

Exodul Capitol 14 Exodul 13 Exodul Capitol 14 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Spune copiilor lui Israel să se întoarcă, și să tăbărască înaintea Pihahirotului, între Migdol și mare, față în față cu Baal-Țefon: în dreptul locului acestuia să tăbărîți, lîngă mare. 3 Faraon va zice despre copiii lui Israel: ,S`au rătăcit prin țară; îi închide pustia.` 4 Eu voi împietri inima lui Faraon, și -i va urmări; dar Faraon și toată oastea lui vor face să se arate slava Mea, și Egiptenii vor ști că Eu sînt Domnul.`` Copiii lui Israel au făcut așa. 5 S`a dat de știre împăratului Egiptului că poporul a luat fuga. Atunci inima lui Faraon și inima slujitorilor lui s`a schimbat față de popor. Ei au zis: ,,Ce am făcut de am lăsat pe Israel să plece și să nu ne mai slujească?`` 6 Faraon și -a pregătit carul de război, și și -a luat oamenii de război cu el. 7 A luat șase sute de cară de luptă cu oameni aleși, și toate carăle Egiptului; în toate ...

 

Exodul Capitol 15

Exodul Capitol 15 Exodul 14 Exodul Capitol 15 1 Atunci Moise și copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis: ,,Voi cînta Domnului, căci Și -a arătat slava: A năpustit în mare pe cal și pe călăreț. 2 Domnul este tăria mea și temeiul cîntărilor mele de laudă: El m`a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. 3 Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul. 4 El a aruncat în mare carăle lui Faraon și oastea lui; Luptătorii lui aleși au fost înghițiți în marea Roșie. 5 I-au acoperit valurile, Și s`au pogorît în fundul apelor, ca o piatră. 6 Dreapta Ta, Doamne, și -a făcut vestită tăria; Mîna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmași. 7 Prin mărimea măreției Tale, Tu trîntești la pămînt pe vrăjmașii Tăi; Îți deslănțuiești mînia, Și ea -i mistuie ca pe o trestie. 8 La suflarea nărilor Tale, s`au îngrămădit apele, S`au ridicat talazurile ca un zid, Și s`au închegat valurile în mijlocul mării. 9 Vrăjmașul ...

 

Numeri Capitol 11

Numeri Capitol 11 Numeri 10 Numeri Capitol 11 1 Poporul a cîrtit în gura mare împotriva Domnului, zicînd că -i merge rău. Cînd a auzit Domnul, S`a mîniat. S`a aprins între ei focul Domnului și a mistuit o parte din marginea taberii. 2 Poporul a strigat către Moise. Moise s`a rugat Domnului, și focul s`a stins. 3 Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentrucă se aprinsese focul Domnului printre ei. 4 Adunăturii de oameni, cari se aflau în mijlocul lui Israel, i -a venit poftă, ba chiar și copiii lui Israel au început să plîngă, și să zică: ,,Cine ne va da carne să mîncăm? 5 Ne aducem aminte de peștii pe cari -i mîncam în Egipt, și cari nu ne costau nimic, de castraveți, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi. 6 Acum ni s`a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decît mana aceasta.`` 7 Mana semăna cu grăuntele de coriandru, și la vedere era ca bedeliumul. 8 Poporul se risipea și o strîngea, o ...

 

Deuteronomul Capitol 20

Deuteronomul Capitol 20 Deuteronomul 19 Deuteronomul Capitol 20 1 Cînd vei merge la război împotriva vrăjmașilor tăi, și vei vedea cai și cară, și un popor mai mare la număr de cît tine, să nu te temi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, care te -a scos din țara Egiptului, este cu tine. 2 La apropierea luptei, preotul să vină și să vorbească poporului. 3 Să le spună: ,,Ascultă, Israele! Voi astăzi sînteți aproape de luptă împotriva vrăjmașilor voștri. Să nu vi se turbure inima, fiți fără teamă, nu vă spăimîntați, nu vă îngroziți dinaintea lor. 4 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca să bată pe vrăjmașii voștri, ca să vă mîntuiască. 5 Mai marii oștirii să vorbească apoi poporului și să zică: ,,Cine a zidit o casă nouă, și nu s`a așezat încă în ea, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să se așeze altul în ea. 6 Cine a sădit o vie, și n`a mîncat încă din ea, să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu moară în luptă și să mănînce altul ...

 

Iov Capitol 13

Iov Capitol 13 Iov 12 Iov Capitol 13 1 Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și a luat seama. 2 Ce știți voi, știu și eu, nu sînt mai pe jos decît voi. 3 Dar vreau să vorbesc acum Celui Atotputernic, vreau să-mi apăr pricina înaintea lui Dumnezeu. 4 Căci voi sînteți niște făuritori de minciuni, sînteți cu toții niște doftori de nimic. 5 O, de ați fi tăcut, ce înțelepciune ați fi arătat! 6 Acum, ascultați, vă rog, apărarea mea, și luați aminte la răspunsul buzelor mele! 7 Vreți să vorbiți lucruri nedrepte din dragoste pentru Dumnezeu? Și să spuneți minciuni, ca să -L apărați? 8 Vreți să țineți cu El și să faceți pe apărătorii lui Dumnezeu? 9 Dacă vă va cerceta El, va găsi bine oare? Sau vreți să -L înșelați cum înșelați pe un om? 10 Nu, nu; ci El vă va osîndi, dacă în ascuns nu lucrați decît părtinindu -L pe El. 11 Nu vă înfricoșează măreția Lui? Și nu cade groaza Lui peste voi? 12 Părerile voastre sînt păreri de cenușă, întăriturile voastre sînt întărituri de lut. 13 Tăceți, lăsați-mă, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruSUFLA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentruSUFLA.

SUFLAI

... suflător ( 4 ) . 2. Instalație folosită la aerisirea puțurilor adânci de exploatare , formată din burlane prevăzute cu o pâlnie care se poate roti în direcția vântului . - Sufla

 

SUFLU

SÚFLU , sufluri , s . n . 1. Respirație . 2. Adiere , boare . 3. Masă de aer deplasată cu violență ( de explozia unei bombe ) , care poate provoca avarii și distrugeri . 4. Fig . Avânt , elan ,

 

SUFLEȚEL

SUFLEȚÉL , suflețele , s . n . Diminutiv al lui suflet . - Suflet + suf . -

 

FANFARĂ

FANFÁRĂ , fanfare , s . f . 1. Ansamblu muzical ( militar ) format din persoane care cântă la instrumente de suflat ( din alamă ) și de percuție . 2. ( Rar ) Instrument muzical de suflat din alamă ( cu sunete naturale ) . 3. ( Înv . ) Compoziție muzicală executată de o fanfară ( 1 ) sau la un instrument de

 

SUFLĂTOR

SUFLĂTÓR , suflători , ( 1 , 2 ) s . m . , suflătoare , ( 3 , 4 ) s . n . 1. S . m . ( La pl . ) Instrumente muzicale de suflat . 2. S . m . Persoană care cântă la un instrument de suflat . 3. S . n . Țeavă prin care muncitorul sticlar suflă aer într - o masă de sticlă topită , pentru a - i da diverse forme . 4. S . n . Dispozitiv pentru suflarea unui curent de abur sau de aer în cutia de fum a unei

 

AMBUȘURĂ

AMBUȘÚRĂ , ambușuri , s . f . Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura ;

 

CONTRAFAGOT

CONTRAFAGÓT , contrafagoturi , s . n . Instrument muzical de suflat , mai mare decât fagotul și sunând cu o octavă mai jos decât acesta ; cel mai grav instrument de suflat din orchestra

 

MUȘTIUC

MUȘTIÚC , muștiucuri , s . n . 1. Piesă detașabilă ( de ebonită , de os sau de metal ) la instrumentele muzicale de suflat , prin care se suflă . 2. Capătul metalic cu care se termină un furtun și care servește la concentrarea și dirijarea jetului de lichid . 3. Piesă de metal sau de lemn căptușită cu tablă și montată la capătul de presare al preselor folosite la fasonarea cărămizilor , a țiglelor

 

SUFLOI

... prin care se suflă în foc , pentru a - l aprinde . 2. Jucărie din scoarță de mesteacăn sau de salcie , cu care fluieră copiii . - Sufla

 

ȘUIERA

ȘUIERÁ , șúier , vb . Intranz . 1. ( Despre vânt , furtună , vijelie etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ascuțit și puternic ; a fluiera . 2. ( Despre unele obiecte ; la pers . 3 ) A produce un zgomot strident , scurt și intens , atunci când se deplasează , se mișcă , se învârtește sau spintecă aerul cu viteză . 3. ( Despre oameni ) A scoate un sunet ascuțit , strident și prelung , suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise , printre degete sau cu ajutorul unui instrument special . 4. ( Despre unele animale , păsări , insecte ; la pers . 3 ) A scoate un sunet sau un țipăt ( ascuțit ) specific . [ Pr . : șu -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...